Connect with us

Siegfried Mureșan

Deputatul european Siegfried Mureșan: IMM-urile din UE au nevoie de un cadru instituțional mai puțin birocratizat

Published

on

Deputatul european Siegfried Mureșan a condus în data de 15 iulie 2015 prima sesiune de dezbateri a audierii publice „Bugetul UE și IMM-urile” organizată de Comisia pentru bugete a Parlamentului European, anunță un comunicat oficial transmis CaleaEuropeana.ro.

epp group

La dezbatere au luat cuvântul reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Băncii Europene de Investiții, cercetători și antreprenori.

Obiectivul dezbaterii a fost ca membrii Comisiei pentru bugete din Parlamentul European să afle direct de la persoanele implicate care sunt măsurile legislative pe care trebuie să le promoveze la nivel european pentru a facilita accesul la finanțare al IMM-urilor.

BUDG committee meeting

BUDG committee meeting

„IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei Uniunii Europene, iar noi, ca legiuitori europeni, trebuie să vedem ce instrumente putem să le oferim acestor întreprinderi care susțin economia europeană pentru a avea acces mai ușor la finanțare și pentru a se putea dezvolta.

Am auzit astăzi în dezbatere că finanțarea este importantă, dar nu este totul. IMM-urile au nevoie și de un cadru instituțional mai bun în care să poată acționa, unul mai puțin birocratizat decât cel actual”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Comisiei pentru bugete, la finalul audierii publice din PE.

Concluziile eurodeputatului român au fost susținute și de către președintele Comisiei pentru bugete, Jean Arthuis.

siegfreid 2

„Europa are toate atuurile pentru a reuși. Problema este că încă nu funcționează așa cum ar trebui. (…) Evident, finanțarea este esențială, însă, pentru ca investitorul să se angajeze financiar, trebuie să i se îndeplinească anumite condiții. Mai avem mult de lucru pe calea simplificării și debirocratizării”, a declarat și eurodeputatul francez, la finalul audierii din Parlament.

Întreprinderile mici și mijlocii joacă un rol central în economia Uniunii Europene (UE). Ele reprezintă peste 98% din totalul întreprinderilor din UE și furnizează peste două treimi din locurile de muncă în sectorul privat. Totodată, IMM-urile contribuie cu peste 60% la valoarea adăugată a companiilor europene.

Totuși, întreprinderile mici și mijlocii întâmpină frecvent probleme în obținerea de finanțare, îndeosebi start-up-urile, iar perioada de criză economică nu a făcut decât să îngreuneze accesul la capital al acestor companii.

Din acest motiv, Uniunea Europeană a implementat și implementează programe de încurajare a finanțării IMM-urilor din partea sectorului privat. 

Premergător acestei audieri eurodeputatul Siegfried Mureșan a acordat un interviu pentru CaleaEuropeana.ro.

Siegfried Mureșan este membru al Parlamentului European începând din anul 2014 și vicepreședinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European.

De asemenea, deputatul european Siegfried Mureșan este membru în Delegația la Comisia parlamentară de cooperare UE – Moldova și în Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest, precum și membru supleant în Comisia pentru afaceri economice și monetare și în Delegația pentru relațiile cu India.

Începând cu luna ianuarie 2015, Siegfried Mureșan deține și funcția de purtător de cuvânt al Partidului Popular European (PPE).

.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Comisiile pentru bugete și afaceri economice și monetare ale Parlamentului European au aprobat raportul privind planul de investiții de 1.000 de miliarde de euro al Pactului Verde

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

Raportul privind Planul de investiții al Pactului Ecologic European (Pactul Verde), coordonat de europarlamentarul Siegfried Mureșan în calitate de coraportor, a fost adoptat astăzi în ședința comună a Comisiei pentru bugete și a Comisiei pentru afaceri economice și monetare din Parlamentul European, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Raportul a primit 68 de voturi „pentru”, 16 voturi „împotrivă” și 13 abțineri.
 
În raport, Parlamentul European cere o finanțare adecvată a Pactului Verde, care să contribuie la reducerea decalajelor dintre țările din estul și vestul Europei în tranziția spre o economie neutră din punct de vedere al emisiilor.
 
„Prin redactarea acestui raport, obiectivul meu a fost să obținem o finanțare adecvată a Pactului Verde prin care să sprijinim țările europene care au cea mai mare nevoie de finanțare, cum este și cazul României, să treacă la o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, după adoptarea raportului.
 
„Succesul Pactului Ecologic European va depinde de finanțarea lui. De aceea, prin acest raport, noi, Parlamentul European, ne arătăm susținerea totală față de acest pact solicitând o finanțare adecvată și prioritizarea finanțării către țările, regiunile și domeniile unde este cea mai mare nevoie. Pactul Ecologic European trebuie să reducă decalajele dintre țările membre și să crească convergența europeană, nu să ducă la un decalaj și mai mare între statele Uniunii Europene. Pentru asta, avem nevoie de un plan de investiții realist, iar banii să meargă exact acolo unde este nevoie de ei”, a mai spus Siegfried Mureșan.
 
Pactul Ecologic European, prezentat de Comisia Europeană la sfârșitului anului 2019, își propune ca obiectiv principal atingerea neutralității din punct de vedere al emisiilor de carbon în Uniunea Europeană până în anul 2050. Pentru a atinge acest obiectiv, Comisia Europeană a propus un plan de finanțare în valoare de 1.000 de miliarde de euro pentru următorii 10 ani.
 
În raportul coordonat de Siegfried Mureșan și adoptat aseară în comisiile de specialitate, Parlamentul European își exprimă poziția oficială cu privire la obiectivele generale ale planului de investiții.
 
Concret, Parlamentul European cere ca planul de investiții al Pactului Ecologic European să contribuie la reducerea decalajelor între țările și regiunile din estul și vestul Europei în tranziția spre o economie verde.
 
Raportul prevede ca finanțarea Pactului Ecologic European să contribuie la o dezvoltare sustenabilă a Uniunii Europene, iar tranziția spre o economie verde să se facă în paralel cu creșterea competitivității și crearea de noi locuri de muncă în Europa.
 
De asemenea, raportul Parlamentului cere ca Fondul Tranziției Juste, unul dintre pilonii planului de investiții, să sprijine cu prioritate regiunile cele mai dependente de combustibilii fosili și care vor avea nevoie de resurse mari pentru tranziția spre o economie verde. În România, regiunile care vor avea nevoie cel mai mult de finanțare sunt cele care cuprind județele Hunedoara, Gorj, Dolj, Galați, Prahova și Mureș.
 
„Vreau să transmit asigurări hunedorenilor, oltenilor, gălățenilor și tuturor locuitorilor din regiunile intensive în carbon din România că vor avea sprijinul Parlamentului European și al tuturor instituțiilor europene în tranziția spre o economie verde. Vom aloca suficiente fonduri europene pentru ca Pactul Ecologic European să contribuie atât la o tranziție spre o economie verde, cât și la creșterea nivelului de trai al oamenilor din aceste regiuni”.
 
După votul din Comisia pentru bugete și Comisia pentru afaceri economice și monetare, raportul urmează să fie adoptat formal de plenul Parlamentului European până la finalul anului 2020. 

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, mesaj către Ursula von der Leyen: Fiți alături de noi pentru a echipa UE cu un buget ambițios

Published

on

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European, a luat astăzi cuvântul în plenul Legislativului privind starea Uniunii Europene și i-a solicitat Ursulei von der Leyen ca Executivul European condus de aceasta să fie alături de Parlamentul European pentru a echipa Uniunea Europeană cu un „buget ambițios, cu un buget puternic”.

„Acum este timpul să consolidăm și mai mult Uniunea Europeană și să o construim mai puternică, mai pregătită pentru viitor. Și instrumentul principal pentru îndeplinirea obiectivelor noastre îl reprezintă bugetul Uniunii Europene. Bugetul este Sfântul Graal care ne va ajuta să ne îndeplinim angajamentele. Fără un buget ambițios, toate angajamentele noastre privind ecologizarea, digitalizarea, sprijinirea tinerilor, sprijinirea fermierilor, o mai bună protejare a granițelor rămân doar vorbe goale. Și, doamnă președintă, peste un an să știți că ne vom aminti cu toții că au fost vremuri grele, dar vom fi judecați în funcție de acțiunile noastre. Tocmai de aceea vă rog să fiți alături de noi, alături de Parlamentul European, pentru a echipa Uniunea Europeană cu un buget ambițios, cu un buget puternic, în așa fel încât să fim la înălțimea așteptărilor pe care oamenii le au de la noi”, a precizat Siegfried Mureșan în timpul intervenției sale în plen.

De asemenea, europarlamentarul liberal a reiterat importanța echipării Uniunii Europene cu resurse proprii de venituri: „Resurse proprii înseamnă că vom avea o Uniunea Europeană mai puternică, mai stabilă, mai solidă. Trebuie să instaurăm resurse proprii cât mai repede, chiar începând cu anul 2021, în așa fel încât să putem plăti costurile crizei și să putem da oamenilor ceea ce le-am promis. Resurse proprii înseamnă că vom putea finanța prioritățile tradiționale ale Uniunii Europene și vom putea finanța, de asemenea, noile priorități ale Uniunii Europene.”

Parlamentul European se reunește, de luni până în joi, în prima sesiune plenară după perioada verii, aceasta fiind marcată de discursul privind Starea Uniunii Europene (SOTEU) al președintelui Comisiei Europene, primul astfel de discurs pentru șefa executivului european Ursula von der Leyen.

Ursula van der Leyen și-a prezentat activitatea Comisiei pentru a atenua criza economică și sanitară provocată de COVID-19 și a prezentaa viziunea sa privind redresarea economică, lupta împotriva schimbărilor climatice și situația din vecinătatea Europei.

Dezbaterea anuală privind starea Uniunii Europene oferă posibilitatea eurodeputaților de a evalua activitatea și planurile Comisiei Europene și de a se implica în definirea direcției viitoare a UE.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Siegfried Mureșan și Dragoș Pîslaru, co-raportorii PE pentru Mecanismul de redresare a UE: România va beneficia de 30,5 miliarde de euro, însă va putea obține mai multe fonduri dacă va fi puternic afectată de pandemie

Published

on

Parlamentul European propune revenirea la formula inițială concepută de Comisia Europeană pentru ca fondurile de 672,5 miliarde de euro disponibile prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență (RRF) să fie accesate într-o perioadă de patru ani (2021-2024) și nu într-un timp de trei ani așa cum au convenit liderii statelor membre la Consiliul European din 17-21 iulie, au anunțat luni eurodeputații Siegfried Mureșan (PNL, PPE) și Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-raportori ai Parlamentului European pentru acest mecanism.

În egală măsură, cei doi europarlamentari care vor coordona acest dosar alături de eurodeputatul socialist Eider Gardiazabal Rubial au precizat că statele puternic afectate de criza COVID-19 vor fi prioritizate pentru a obține sprijin, subliniind că dacă România va fi foarte puternic afectată de pandemie, atunci țara noastră ar putea obține chiar mai multe fonduri europene decât a fost planul inițial

Întrebați de CaleaEuropeană.ro despre posibilitatea prelungirii perioadei de acordare a fondurilor și despre banii alocați României, cei doi europarlamentari au arătat caracterul excepțional al acestei facilități de redresare în contextul crizei COVID-19, însă au subliniat că România va beneficia de pe urma acestor prevederi.

“În poziția Parlamentului European, noi am cerut în primul rând ca perioada de angajare a fondurilor să revină la propunerea inițială a Comisiei, să avem patru ani, deci până în 2024, ceea ce avantajează România pentru a putea să nu fie presată mult prea tare de timp. În al doilea rând, din perspectiva prelungirii facilității, discutăm de un instrument care este menit să răspundă la șocul generat de criză și că ne uităm să vedem cum funcționează acest instrument ca răspuns la criză. Eu vreau să cred că acest instrument, dacă va fi implementat bine și dacă va beneficia de resurse proprii ale Comisiei, ar putea să devină o extindere a bugetului comunitar, care să crească ambiția la nivel european. (…) Vom vedea cât de bine implementăm acest program și care este impactul său și după acea vom vedea la nivel politic în Parlament și în Consiliu dacă merită să-l prelungim”, a spus Dragoș Pîslaru.

“Comisia Europeană a propus durata acestui program la patru ani de zile. Consiliul European a redus această perioadă la trei ani. Noi, Parlamentul European, porpunem să revenim la patru tocmai pentru a da guvernelor statelor membre timp pentru a absorbi acești bani. (…) Nu avem nevoie să ne supra-îndatorăm pe termen lung. E foarte bine că țările membre își arată solidaritate. E foarte bine că se creează acest mecanism, însă el are un caracter excepțional determinat de această pandemie”, a spus și Siegfried Mureșan.

Concluziile Consiliului European extraordinar din 17-21 iulie menţionează fonduri totale de 750 miliarde euro, dintre care 672,5 miliarde euro revin RRF (dintre care 312,5 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile şi 360 de miliarde de euro credite în condiţii avantajoase). Potrivit acestor concluzii, 70% din bani ar urma să fie alocați în anii 2021-2022, iar restul de 30% poate fi realocat către economiile care nu au reușit să facă față crizei economice în baza evoluțiilor economice din anii 2020 și 2021.

Referitor la sumele acordate României prin intermediul mecanismului, Dragoș Pîslaru a făcut câteva clarificări în contextul unor cifre publicate de Bloomberg și care arată că România va primi o alocare inițială de 9,5 miliarde de euro fonduri nerambursabile. Potrivit eurodeputatului Renew Europe, suma respectivă reprezintă 70% din granturile ce vor fi acordate României.

“Am făcut niște mici calcule. România are circa 30,5 miliarde de euro alocate pe această facilitate care sunt împărțite în două părți. O parte sunt 13,6 miliarde de euro, care sunt granturi, deci bani nerambursabili, iar diferența reprezentată de împrumuturi. Acele 9 miliarde sunt 70% din banii alocați pe granturi. Propunerea inițială a Comisiei era ca 70% să fie alocați pe cheia actuală, iar 30% să fie alocați în funcție de ce se va întâmpla cu PIB-ul țărilor și cât de puternic ar fi produsul intern brut al țărilor afectate de criză. Practic, țările care vor avea o scădere economică mai mare anul acesta și anul viitor ar putea fi prioritizate pentru restul de 30% din sumă. Noi, în poziția Parlamentului, nu am preluat ca atare această chestiune de 70-30. Ea va fi readusă probabil în discuțiile cu Consiliul”, a explicat Pîslaru.

De cealaltă parte, Mureșan a făcut trimitere la propunerea Comisiei Europene și la ceea ce Parlamentul European își va asuma în negocieri.

“Comisia Europeană a propus drept cheie de alocare următorii trei indicatori: populația fiecărei țări, Produsul Intern Brut și scăderea PIB/ cap de locuitor înainte de pandemie. Consiliul European și noi, Parlamentul, spunem că vrem să cuantificăm efectele pandemiei și să ajutăm statele mai mult afectate de pandemie. De aceea, propunerea noastră este următoarea: banii pe primii doi ani de zile să fie alocați în funcție de ce a fost până acum, iar banii pe ultimii doi ani de zile să fie alocați în funcție de scăderea economică din anii 2020 și 2021. (…) Această cheie de alocare ne garantează că dacă România va fi foarte puternic afectată de pandemie și economia României va fi puternic afectată, PIB-ul ar scădea, șomajul ar crește și putem să obținem chiar mai multe fonduri europene decât a fost planul inițial, dar este de dorit să ne revenim mult mai ușor“, a explicat el, la rândul său.

În încheiere, Siegfried Mureșan a mai spus că Parlamentul European va solicita xplicit comunicare publică intensă privind proiectele finanțate prin acest plan, branduirea lor, etichetarea lor, marcarea lor ca fiind proiecte finanțate din planul european de redresare și reziliență pentru ca oamenii să știe ce a făcut Uniunea Europeană pentru ei din aceste fonduri suplimentare noi. 

Proiectul de raport legislativ, coordonat de Siegfried Mureşan (PPE), Eider Gardiazabal Rubial (grupul socialiştilor europeni) şi Dragoş Pîslaru (Renew Europe), urmează să fie dezbătut şi votat în Parlamentul European. Conform calendarului de adoptare, proiectul de raport a fost deschis acum pentru amendamente din partea tuturor membrilor Parlamentului European. Obiectivul este ca, la jumătatea lunii octombrie, proiectul de raport să fie adoptat în comisia pentru bugete şi comisia pentru afaceri economice şi monetare. Ulterior, proiectul urmează a fi adoptat de plenul Parlamentului European, cel mai probabil la începutul lunii noiembrie. După adoptarea raportului din plen, urmează negocierile finale dintre Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, cu obiectivul clar ca acest mecanism să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

Dan Motreanu5 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a cerut Comisiei Europene să intensifice colaborarea între autoritățile vamale și cele de supraveghere a pieței pentru a garanta controale de calitate uniforme la mărfurile din UE

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Centura Bacăului, prima porțiune de autostradă din Moldova, primește finanțare europeană în valoare de 689,437 milioane de lei

ROMÂNIA6 hours ago

Ludovic Orban, primul șef de guvern din UE primit la Paris de omologul francez: România vrea să găzduiască viitorul Centru UE pentru securitate cibernetică

Daniel Buda6 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda a prezidat discuțiile din cadrul Comisiei AGRI privind măsurile de criză pentru sectorul viniviticol

NATO7 hours ago

Prim-miniștrii României și Franței au decis, la Paris, reluarea mecanismului de consultări 2+2 între miniștrii de externe și ai apărării

POLITICĂ7 hours ago

România și Franța au semnat o Declarație de intenție în domeniul nuclear civil pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă

Dragoș Pîslaru8 hours ago

Dragoș Pîslaru, co-raportor privind mecanismul de Redresare și Reziliență, maraton de întâlniri pentru pregătirea mandatului de negociere al Parlamentului European pe dosarul de 672.5 mld. de euro

ROMÂNIA9 hours ago

Franța salută solidaritatea și sprijinul României după “atacurile defăimătoare” ale lui Recep Tayyip Erdogan la adresa lui Emmanuel Macron

POLITICĂ9 hours ago

România și Franța au semnat o nouă foaie de parcurs a Parteneriatului Strategic. Ludovic Orban: Avem garanția susținerii din partea Franței pentru aderarea la Schengen și la OCDE

SUA12 hours ago

Cazul Boeing: UE primește undă verde oficial de la OMC pentru a taxa importurile americane, însă preferă o soluție negociată cu SUA

Dacian Cioloș17 hours ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA4 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Advertisement
Advertisement

Trending