Miniștrii telecomunicațiilor din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au adoptat vineri Declarația de la Louvain-la-Neuve, concentrată pe două obiective majore legate de revoluția digitală a Europei, vizând îmbunătățirea securității cibernetice și a securității infrastructurii de comunicații și o piață unică europeană armonizată, competitivă și durabilă.

“Miniștrii europeni ai telecomunicațiilor doresc ca Europa să preia controlul asupra infrastructurii sale de conectare digitală. Această suveranitate permite Europei și cetățenilor săi să fie mai reziliente în fața unor eventuale atacuri cibernetice și incidente tehnice care afectează infrastructurile critice de comunicații”, se arată în declarația adoptată sub auspiciile președinției belgiene a Consiliului UE și consultată de CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, în Declarația de la Louvain-la-Neuve, pentru prima dată, cei 27 și-au unit forțele în jurul unei intenții comune de a se dota cu instrumente care să protejeze cetățenii online, garantându-le în același timp libertatea de exprimare.

Miniștrii Telecomunicațiilor au discutat despre securitate și interese strategice.

“Digitalizarea aduce cu sine oportunități și posibilități, dar, în același timp, atacurile cibernetice sunt doar câteva dintre amenințările pe care o societate digitală trebuie să le ia în considerare. Pe fondul turbulențelor internaționale, miniștrii au recunoscut că infrastructurile noastre critice trebuie să rămână în primul rând în mâini europene“, arată sursa citată.

Proliferarea profilurilor false poate reprezenta, de asemenea, o amenințare majoră la adresa democrației online.

Declarația de la Louvain-la-Neuve încredințează Comisiei Europene sarcina de a crea instrumente opționale, sub forma unei semnalizări standardizate, care să permită atât utilizatorilor, cât și platformelor, să fie informați sau să furnizeze informații cu privire la veridicitatea profilurilor cu care interacționăm în lumea digitală.

Citiți și “Why Telecoms Matters”: Conectivitatea și digitalizarea pot juca un rol esențial în îmbunătățirea competitivității europene, subliniază Vodafone într-un raport privind importanța telecomunicațiilor

Statele membre, prin intermediul miniștrilor telecomunicațiilor, își afirmă hotărârea de a-și proteja cetățenii, în special tinerii, de conținutul online dăunător.

Securitatea, durabilitatea și competitivitatea unei piețe unice digitale au fost principalele subiecte ale celorlalte discuții dintre miniștrii europeni ai telecomunicațiilor, care consideră că este esențial să se asigure că toți europenii sunt conectați, indiferent dacă locuiesc în zone rurale sau urbane, și că drepturile consumatorilor sunt strict protejate.

Statele membre au subliniat, de asemenea, importanța unei piețe unice europene a telecomunicațiilor. În prezent, fiecare stat membru are propriile norme care reglementează telecomunicațiile. Armonizarea acestor norme la nivel european va deschide calea pentru investiții și inovare.

Miniștrii europeni ai telecomunicațiilor au convenit că revoluția digitală trebuie să fie durabilă. Digitalizarea poate promova o societate durabilă. În acest sens, miniștrii telecomunicațiilor au afirmat că este esențial ca însăși piața telecomunicațiilor să treacă la o viteză superioară, vizând eficiența energetică și utilizând materii prime regenerabile.

“Evoluția către o piață mai unificată a telecomunicațiilor în Europa, cu o reglementare stabilită la nivel european, stimulează investițiile și inovarea. Sunt încântat că suntem de acord asupra acestui aspect și că a fost recunoscută importanța sustenabilității în sectorul telecomunicațiilor. Salut, de asemenea, discuția deschisă în cadrul căreia statele membre au făcut un bilanț al potențialelor amenințări digitale și au convenit asupra necesității unei vigilențe sporite” a declarat ministrul belgian al telecomunicațiilor și co-președinte al Consiliului Telecomunicații.

“Profilurile false se află la baza amenințărilor digitale, cum ar fi phishing-ul, răspândirea de informații false și hărțuirea cibernetică. Declarația de la Louvain-la-Neuve deschide calea pentru mai multă democrație online și o mai mare protecție pentru cei mai vulnerabili, cum ar fi copiii. Ea oferă utilizatorilor de internet și platformelor posibilitatea de a face diferența între un profil fals și unul verificat, verificabil sau anonim. Aceasta îi protejează pe cetățenii europeni și îi încurajează să își asume responsabilitatea pentru consumul de conținut digital. Sunt mândru că Belgia, prin intermediul președinției sale, a reușit să unească cei 27 de membri în jurul acestui proiect, care îmi este foarte drag”, a declarat secretarul de stat belgian pentru digitalizare și co-președinte al Consiliului Telecomunicații, Mathieu Michel.

“”Ne-am întâlnit astăzi pentru a discuta chestiuni de importanță crucială: protecția utilizatorilor vulnerabili online, viitorul infrastructurii noastre de telecomunicații, precum și securitatea economică și politica industrială în domeniul digital și al conectivității. Această discuție fructuoasă ne va ajuta să avansăm în misiunea noastră de a consolida competitivitatea și securitatea economică a Europei în sectorul digital și al telecomunicațiilor”, a conchis comisarul european pentru piața internă, industrie, turism, agenda digitală, audiovizual, apărare și spațiu, Thierry Breton.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat vineri un act legislativ care stabilește norme minime la nivelul UE privind urmărirea, identificarea, indisponibilizarea, confiscarea și gestionarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni în legătură cu o gamă largă de infracțiuni, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Directiva va pune la dispoziția statelor membre mecanisme mai eficiente de luptă împotriva criminalității organizate și a profiturilor ilegale asociate. De asemenea, va obliga țările UE să se asigure că autoritățile dispun de resursele de care au nevoie pentru activitățile lor. Normele se vor aplica, de asemenea, în cazul încălcării sancțiunilor.

Indisponibilizare și confiscare

Statele membre vor trebui să permită indisponibilizarea bunurilor și, în cazul unei condamnări definitive, confiscarea instrumentelor și a produselor provenite dintr-o infracțiune. În plus, acestea vor trebui să adopte norme care să le permită să confiște bunuri a căror valoare corespunde produselor infracțiunii.

În cazul în care active sau bunuri de o valoare echivalentă sunt transferate unui terț, și confiscarea acestora trebuie să fie posibilă dacă terțul știa sau ar fi trebuit să știe că scopul transferului sau al achiziției a fost evitarea confiscării.

Noile norme vor permite, de asemenea, statelor membre să confiște averile nejustificate în cazul în care bunurile respective sunt legate de un act săvârșit prin intermediul unei organizații criminale și generează beneficii economice substanțiale.

Birourile de recuperare și gestionare a activelor

Birourile de recuperare a activelor, responsabile cu cooperarea transfrontalieră, vor fi consolidate. Acestea vor sprijini autoritățile naționale și Parchetul European în investigațiile privind urmărirea activelor. Birourile vor avea acces la bazele de date și registrele relevante pentru îndeplinirea acestor sarcini.

Birourile de gestionare a activelor vor fi desemnate de statele membre și vor gestiona direct bunurile indisponibilizate sau confiscate sau vor oferi sprijin altor organisme competente. Noul act legislativ prevede, de asemenea, vânzarea bunurilor indisponibilizate, în anumite condiții și chiar înainte de confiscarea definitivă, de exemplu dacă acestea sunt perisabile.

Directiva va intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE. Statele membre vor avea la dispoziție 30 de luni pentru a încorpora dispozițiile directivei în legislația națională.

Potrivit datelor Europolului, organizațiile criminale obțin venituri estimate că se ridică la cel puțin 139 de miliarde EUR pe an.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat vineri în mod oficial o directivă revizuită privind performanța energetică a clădirilor, actul legislativ urmând a contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a sărăciei energetice în UE, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În prezent, clădirile reprezintă peste o treime din emisiile de gaze cu efect de seră în UE. Conform noilor norme, până în 2030, toate clădirile noi ar trebui să fie clădiri cu emisii zero, iar până în 2050 parcul de clădiri din UE ar trebui să fie transformat în clădiri cu emisii zero.

Pentru clădirile nerezidențiale, directiva revizuită introduce standarde minime de performanță energetică care garantează că aceste clădiri nu depășesc cantitatea maximă specificată de energie primară sau finală pe care o pot utiliza anual pe m2. Conform noilor norme, în 2030, toate clădirile nerezidențiale vor fi peste 16% din clădirile cu cele mai slabe performanțe, iar până în 2033 peste 26% din clădirile cu cele mai slabe performanțe în ceea ce privește performanța energetică. Acest lucru va duce la o eliminare treptată a clădirilor nerezidențiale cu cele mai slabe performanțe.

Statele membre pot alege să excepteze anumite clădiri specifice de la aceste norme, cum ar fi clădirile istorice, lăcașurile de cult sau clădirile deținute de forțele armate.

Statele membre se vor asigura, de asemenea, că media consumului de energie primară a clădirilor rezidențiale va fi redusă cu 16% în 2030 și cu 20-22% în 2035. Cel puțin 55% din reducerea consumului de energie va fi realizată prin renovarea celor 43% dintre clădirile rezidențiale cu cele mai slabe performanțe.

În eforturile lor de renovare, statele membre vor pune în aplicare măsuri de asistență tehnică și de sprijin financiar, cu accent pe gospodăriile vulnerabile.

Pentru a decarboniza sectorul clădirilor, planurile naționale de renovare a clădirilor vor include o foaie de parcurs în vederea eliminării treptate a cazanelor pe bază de combustibili fosili până în 2040.

Noile norme vor asigura desfășurarea unor instalații adecvate de energie solară în clădirile noi, în clădirile publice și în clădirile nerezidențiale existente care fac obiectul unor lucrări de renovare care necesită o autorizație.

De asemenea, acestea vor prevedea o infrastructură de mobilitate durabilă, inclusiv puncte de reîncărcare pentru mașinile electrice în interiorul sau lângă clădiri, pre-cabluri sau conducte pentru a găzdui infrastructura viitoare și locuri de parcare pentru biciclete.

Directiva urmează să fie semnată și publicată în Jurnalul Oficial al UE. Statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a încorpora dispozițiile directivei în legislația națională. Comisia va revizui directiva până în 2028, în lumina experienței dobândite și a progreselor înregistrate în timpul punerii sale în aplicare.

La 15 decembrie 2021, Comisia a înaintat Parlamentului European și Consiliului o propunere de reformare a directivei privind performanța energetică a clădirilor. Directiva face parte din pachetul “Fit for 55”, care stabilește viziunea pentru realizarea unui stoc de clădiri cu emisii zero până în 2050.

Directiva existentă, revizuită ultima dată în 2018, stabilește cerințe minime pentru performanța energetică a clădirilor noi și a clădirilor existente care sunt în curs de renovare. Aceasta stabilește o metodologie pentru calcularea performanței energetice integrate a clădirilor și introduce o certificare a performanței energetice a clădirilor.

Directiva revizuită este esențială pentru îndeplinirea principiului “eficiența energetică pe primul loc”, așa cum se subliniază în Strategia valului de renovare, care a fost publicată de Comisia Europeană în octombrie 2020.