MAE si tragedia din Muntenegru

Autor: Andreea Hanganu, Digital Diplomacy

Una dintre marile oportunitati oferite de social media este accesul la informatie rapida si de incredere,  mai ales atunci cand avem de-a face cu o criza. Acest lucru este cu atat mai adevarat cu cat, in timpul unei crize, de obicei exista mai multe grupuri tinta care au nevoie de informatii: victime, familiile victimelor, media, institutiile statului.

Dupa cum probabil stiti, azi noapte a avut loc un trist accident in Muntenegru, in care mai multi turisti romani si-au pierdut viata, iar altii au fost raniti. Cu toate ca in acest gen de situatii este foarte importanta o reactie cat mai rapida si o informare cat mai precisa, MAE a ales sa nu actualizeze nici contul de Twitter, nici pagina de Facebook. Ultimele actualizari sunt din 14, respectiv 20 iunie.

mae

 

 

 

 

 

 

 

mae 2

 

 

 

 

 

 

Pe de alta parte, social media a continuat sa sustina discutii si ipoteze legate de accident si identitatea celor implicati. Mai mult decat atat, un utilizator observa lipsa de reactie a presei romanesti, intr-un tweet.

Poza articol MAE si Muntenegru

 

 

 

 

Golul de informatii in timpul unei crize de asemenea proportii poate fi periculos si poate lasa loc de interpretari si informatii eronate care nu pot decat rani cea mai vulnerabila audienta – victimele si familiile acestora.

Premierul Victor Ponta a postat abia acum 8 ore, adica la peste 13 ore de la accident, pe contul sau de Twitter, mesaje de simpatie fata de ceea ce s-a intamplat si cateva informatii legate de statusul activitatii Ministerului de Externe si autoritatilor romanesti.

Este de asemenea adevarat ca, in cazul unui accident de asemenea proportii, sunt mai importante deciziile practice, stabilirea contactului cu autoritatile din statul in care a avut loc accidentul, deschiderea canalelor diplomatice de comunicare, desemnarea unei echipe de teren care sa se deplaseze pana la locul accidentului si care sa ofere sprijin etc. Se poate argumenta faptul ca actualizarea canalelor de comunicare online poate sa sufere amanare.

Cu toate acestea, o celula de criza ar trebui sa includa, ca structura organizatorica, un personal insarcinat cu comunicarea informatiilor in timp real, mentinerea legaturii cu actorii interesati si monitorizarea conversatiilor. Comunicarea ar trebui sa aiba loc integrat – pentru a folosi cat mai eficient resursele umane dar si pentru a se evita greseli sau neactualizari in timp util, se poate  desemna un singur canal oficial de comunicare iar toate celelalte canale online vor fi redirectionate catre acesta. Astfel, daca website-ul institutiei va tine legatura cu presa si va oferi informatii legate de evolutia lucrurilor, atunci pagina de Facebook, contul de Twitter si orice alt canal de comunicare digital ar trebui sa redirectioneze audienta catre acesta. In lipsa unei asemenea coordonari, poate aparea riscul ca informatiile sa nu ajunga la public si astfel eforturile de comunicare sa nu aiba efectul scontat. In cazul analizei de fata, website-ul Ministerului de Externe este bine actualizat cu informatii insa conturile de social media, promovate de pe prima pagina, au informatie statica si neactualizata.

In acelasi timp, canalele social media sunt utile pentru a transmite informatii in timp real fara a mai necesita redactarea unor comunicare de presa greoaie – se pot astfel comunica informatii verificate de la fata locului, care nu contin date personale confidentiale sau pur si simplu postari prin care autoritatile romanesti pastreaza publicul informat cu privire la eforturile legate de rezolvarea crizei. Acest gen de actualizari dau impresia de transparenta si profesionalism.

Mai mult decat atat, social media poate fi un bun instrument de monitorizare si “ascultare” a conversatiilor: Exista persoane care propaga informarii eronate? Au aparut date personale confidentiale legate de persoanele implicate in accident? Exista martori care, dimpotriva, par a avea informatii utile de impartasit si cu care autoritatile ar trebui sa intre in contact? In orice din aceste situatii, o interactiune oficiala din partea autoritatilor romanesti ar trebui sa existe.

O criza nu este niciodata usor de gestionat. Intotdeauna va exista elementul emotional, intotdeaua vor exista persoane care vor comunica informatii neverificate sau inflamatorii, intotdeauna totul se intampla sub imperiul socului si al lipsei de timp. Cu toate acestea, folosita corespunzator, social media poate fi un aliat de nadejde. Ministerul Afacerilor Externe a pornit bine comunicarea in social media: conturile sociale sunt actualizate constant, si-au deschis prezente in retele relevante pentru audienta. Insa o strategie de comunicare digitala ar trebui sa mearga mai departe si sa puna la bun folos aceste canale atunci cand este mai mare nevoie de ele. Si din pacate, situatiile de criza sunt unul dintre aceste momente.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

fourteen + twelve =