DOAR 6 MILIOANE DE EURO PENTRU UN AN EUROPEAN AL VOLUNTARIATULUI

prof. univ. dr. Emilian M. Dobrescu

Voluntariatul pe mapamond
În Declaraţia Universală cu privire la Voluntariat, adoptată de ONU, se evidenţiază faptul că acesta este o componentă fundamentală a societăţii civile. Voluntariatul însufleţeşte cele mai nobile aspiraţii ale omenirii – pacea, libertatea, oportunitatea, siguranţa şi justiţia. În această perioadă de globalizare, marcată de crize de toate felurile şi calibrele, de schimbări continue, când lumea devine din ce în ce mai interdependentă şi mai complicată, voluntariatul reprezintă o modalitate prin care pot fi întărite şi susţinute valorile legate de comunitate, de serviciul adus aproapelui. Prin intermediul voluntariatului, oamenii pot să-şi exercite mai bine drepturile şi responsabilităţile de membri ai comunităţilor şi pot stabili puncte de legatură între diferite culturi. Voluntariatul transformă în acţiune Declaraţia menţionată, potrivit careia „noi, oamenii, avem puterea de a schimba lumea”.

DECLARAŢIA UNIVERSALĂ CU PRIVIRE LA VOLUNTARIAT
– extrase –
Voluntariatul este activitatea desfăşurată din proprie iniţiativă de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o contraprestaţie materială. La nivel individual sau de grup, voluntariatul reprezintă o modalitate prin care pot fi întărite şi susţinute valorile ce ţin de comunitate, de serviciul adus aproapelui şi de ataşamentul faţă de cel apropiat.
Calităţile unui voluntar, înalt apreciate de organizaţiile care apelează la această mişcare sunt: creativitatea, ideile novatoare, activitatea benevolă, motivarea, dorinţa de a-i ajuta pe alţii, interesul faţă de diferite domenii, deschiderea, independenţa, cunoştinţele proprii. A fi voluntar înseamnă a lucra zilnic asupra ta, a cultiva abilităţi noi, a învăţa, a organiza şi desfăşura anumite activităţi, a-şi asuma responsabilitate şi a acumula experienţă.
Contribuţia voluntarilor o resimte atât organizaţia în care aceştia activează, prietenii lor, comunităţile din care provin, cât şi societatea în întregime. În acelaşi timp, voluntariatul le ajută tinerilor să obţină şi să-şi dezvolte abilităţi pe care sistemul educaţional formal nu le poate oferi deseori.
Misiunea activităţii de voluntariat este îmbunătăţirea serviciilor pentru comunitate, prin implicarea comunităţii. Scopurile şi obiectivele: recrutarea, antrenarea, coordonarea şi recunoaşterea voluntarilor; dezvoltarea voluntariatului ca una dintre resursele ce ar satisface necesităţile societăţii; participarea la/şi oferirea anumitor servicii pentru comunitate; sensibilizarea comunităţii şi aprecierea lucrului voluntarului.

Voluntariatul în Uniunea Europeană
Drepturile voluntarilor din ţările membre UE sunt stipulate şi în Carta drepturilor şi obligaţiilor voluntarilor, elaborată de Centrul Naţional de Voluntariat din Paris, Franţa. Printre acestea se numără: dreptul de a fi tratat ca fiind un coleg cu drepturi egale şi nu ca mână de lucru ieftină, dreptul de a-i fi luate în calcul preferinţele personale, temperamentul, experienţa de viaţă, studiile şi experienţa profesională în acordarea de sarcini, dreptul de a participa la sesiuni de formare în domeniul în care prestează activitate, atât la începutul activităţii, cât şi pe parcurs, dreptul la un loc unde să îşi desfăşoare activitatea, dreptul de a fi ascultat şi de a juca un rol în planificarea activităţilor, de a se simţi liber să facă sugestii şi de a-i fi respectate opiniile.
Începând cu luna mai 2008 a avut loc în întreaga Europă o campanie iniţiată de Centrul European de Voluntariat, pentru declararea anului 2011 drept Anul European al Voluntariatului. Propunerea se baza pe o serie de documente ale diferitelor instituţii europene care recunosc contribuţia voluntariatului la dezvoltarea comunităţilor şi a cetăţenilor. Pe 15 iulie 2008, Parlamentul European a adoptat cu 454 de semnături o declaraţie prin care solicita Comisiei Europene declararea anului 2011 drept Anul European al Voluntariatului. Apelul este susţinut atât de alte instituţii europene, cât şi de 17 reţele europene de organizaţii care lucrează cu voluntari. Iniţiativa, coordonată de Centrul European de Voluntariat, doreşte să aducă voluntariatul în rândul priorităţilor de pe agenda europeană şi să contribuie la elaborarea unei politici coerente de încurajare şi sprijinire a dezvoltării voluntariatului, atât la nivelul UE, cât şi la nivelul statelor membre. În sprijinul iniţiativei vin datele existente la nivel european, potrivit cărora 3 din 10 europeni sunt voluntari şi 80% din populaţia UE consideră implicarea activă în viaţa socială drept crucială pentru democraţie. Pro Vobis – Centrul Naţional de Voluntariat din România a participat, alături de alte organizaţii similare din Europa, la efortul de atragere a sprijinului europarlamentarilor pentru această declaraţie. Astfel, 22 dintre cei 35 de europarlamentari români au semnat declaraţia adoptată de către Parlamentul European, situând România în rândul ţărilor care au spijinit iniţiativa cu semnăturile a mai mult de jumatate dintre reprezentanţii lor în Parlamentul European. Pe 3 iunie 2009, Comisia Europeană a decis ca anul 2011 să fie Anul European al Voluntariatului, la 10 ani după Anul Internaţional al Voluntariatului .
În Uniunea Europeană, cca 100 de milioane de cetăţeni de toate vârstele practică volontariatul, aducându-şi astfel o contribuţie de valoare la evoluţia comunităţii din care fac parte şi consacrând puţin din timpul lor liber organizaţiilor societăţii civile, asociaţiilor de tineri, spitalelor, şcolilor, cluburilor sportive etc. Comisia Europeană vede în voluntariat expresia activă a unei participări civice, care vine să consolideze valorile europene comune, cum sunt solidaritatea sau coeziunea socială. În plus, voluntariatul oferă celor care îl practică, posibilităţi nemăsurate pentru a acumula cunoştinţe şi competenţe, pentru a-şi ameliora capacitatea de inserţie profesională, atu de o importanţă particulară în această perioadă de criză economiccă. Voluntariatul ocupă un loc important în sectoare foarte diferite, precum educaţie, tineret, cultură, sport, mediu, sănătate, ajutor social, protecţia consumatorilor, ajutor umanitar, la politica dezvoltării, cercetare, egalitatea şanselor, relaţii externe etc.
Voluntariatul conţine un potenţial imens – până acum puţin folosit – pentru dezvoltarea socio-economică a Europei. Anul 2011, An European al Voluntariatului va ajuta statele membre, comunităţile regionale şi locale ale societăţii civile, să atingă obiectivele următoare:
• instaurarea unor condiţii şi mai propice voluntariatului în Uniunea Europeană;
• acordarea de mijloace organizaţiilor care practică voluntariatul pentru a îmbunătăţi calitatea acestuia;
• recompensarea şi recunoaşterea activităţilor de voluntariat;
• sensibilizarea opiniei publice în legătură cu valoarea şi utilitatea volontariatului.

Comisia speră că toate aceste demersuri vor conduce la dezvoltarea voluntariatului şi la o mai bună înţelgere a valorii sale adăugate, pe de o parte, şi care să pună în evidenţă legătura între voluntariat la scară locală şi importanţa sa în contextul mai larg al Europei, pe de altă parte. Anul European al Voluntariatului trebuie să permită voluntarilor şi organizaţiilor de voluntari din cele patru colţuri ale Europei să pună în valoare cele mai bune practici înregistrate în statele membre. Puterile publice vor putea astfel să obţină ample informaţii asupra voluntariatului şi a voluntarilor şi să faciliteze această practică. Cetăţenii care nu cunosc prea multe despre voluntariat vor putea să înveţe mai multe şi, la rândul lor, să devină voluntari. În sfârşit, cei care sunt deja voluntari, vor putea graţie Anului European al Voluntariatului să-şi vadă eforturile recunoscute mai mult.
Comisia Europeană a propus să fie alocat un buget de 6 milioane de euro pentru Anul European al Voluntariatului şi 2 milioane euro suplimentar, pentru lucrările pregătitoare, care au început deja din a doua parte a acestui an.
Activităţile care sunt angajate pentru acest scop trebuie să se refere în mod esenţial la comunicare şi sensibilizare: conferinţe, seminarii, schimburi pentru învăţare legate de experienţa voluntarilor şi publicarea de documente. În Statele Membre, activităţile de această natură trebuie să fie organizate prin intermediul structurilor de cordonare naţionale. Accentul va fi pus pe finanţarea proiectelor înscrise în programele de acţiune comunitară şi legate de voluntariat, din care un program important este Tinereţe în acţiune. La aceste programe este necesar să participe autorităţile de la toate nivelurile: european, naţional, regional şi local.
A fost constituită Alianţa Anului European al Voluntariatului 2011 (AEV 2011) care a organizat deja competiţia pentru un logo şi un slogan care vor fi folosite în cadrul resurselor oficiale de promovare, informare şi comunicare ale AEV 2011. Logo-ul şi sloganul vor fi identitatea vizuală a AEV 2011 în toată Europa. Alianţa AEV 2011 este o reţea informală de ONG-uri importante de reţele europene cu un interes special pentru voluntariat, care s-au angajat să lucreze împreună la promovarea, lobby-ul, organizarea şi implementarea AEV 2011; în componenţa AEV 2011 intră 20 de reţele europene cu peste 1.500 de membri direcţi şi organizaţii partenere de peste tot din Europa şi nu numai, care ating prin activitatea lor sute de mii de voluntari.

Percepţia voluntariatului în Uniunea Europeană
Un Eurobarometru din 2006 a arătat că 3 din 10 europeni susţin că sunt activi ca voluntari şi că aproape 80% din respondenţi simt că activităţile de voluntariat sunt o parte importantă a vieţii democratice din UE. Există o vastă gamă de noţiuni, definiţii şi tradiţii referitoare la voluntariat. În orice caz, ceea ce este comun în toată Europa este că oriunde oamenii se implică în activităţi de întrajutorare împreună, pentru a–i sprijini pe cei în nevoie, pentru conservarea mediului înconjurător, în campanii pentru drepturile omului, sau în iniţierea de acţiuni pentru a permite oricui un trai decent – atât societatea în ansamblul ei, cât şi voluntarii individuali au de câştigat, iar coeziunea socială este consolidată în mod semnificativ.

DE CE ESTE IMPORTANT VOLUNTARIATUL
– Voluntarii sunt agenţii valorilor europene şi ai obiectivelor, aşa cum au fost ele prevăzute în Tratate, în special în ce priveşte promovarea coeziunii sociale, a solidarităţii şi a participării active – ale lor sunt mâinile care transpun aceste valori în acţiuni, zi de zi.
– Voluntariatul contribuie la construirea unei identităţi europene înrădăcinată în aceste valori şi lucrează în direcţia obţinerii înţelegerii reciproce între oameni în societate şi în întreaga Europă.
– Voluntariatul este indispensabil într-o gamă largă de domenii vizate de politicile UE, cum ar fi incluziunea socială, furnizarea de oportunităţi de învăţare pe tot parcursul vieţii pentru toată lumea, politicile cu impact asupra tineretului, dialogul inter-generaţional, îmbătrânirea activă, integrarea migranţilor, dialogul intercultural, protecţia civilă, ajutorul şi dezvoltarea umanitară, dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului, drepturile omului, furnizarea serviciilor sociale, creşterea ocupării forţei de muncă, promovarea unei cetăţenii europene active, lupta cu „decalajul digital”, precum şi responsabilitatea social-corporatistă.
– Voluntariatul este un factor economic. Sectorul voluntariatului contribuie cu un procent estimat de 5% la PIB-ul economiilor noastre naţionale.
– Voluntarii şi organizaţiile lor sunt în prima linie a acţiunilor inovatoare menite să identifice, să formuleze şi răspundă la nevoile care apar în societate.
– Voluntarii reflectă diversitatea societăţii europene, cu oameni de toate vârstele, femei şi bărbaţi, angajaţi şi şomeri, oameni de diferite etnii şi convingeri şi, în final, grupuri de cetăţeni din toate naţionalităţile implicate.

Cu toate acestea, 7 din 10 oameni nu sunt voluntari şi mai multe persoane se lovesc de obstacole în contact cu activităţile de voluntariat, cum ar fi o lipsă de informare cu privire la posibilităţile de implicare; presiunea timpului; puţine resurse economice şi sentimentul că nu-şi pot „permite” să se ofere voluntari; o imagine negativă a voluntariatului care rezultă din perioadele în care voluntariatul era mai degrabă o „datorie obligatorie”; discriminare; descurajarea dispoziţiilor legale şi absenţa unui statut juridic; lipsă de protecţie împotriva riscurilor implicate; vize sau alte bariere pentru cetăţenii din afara UE – pentru a numi doar câteva din aceste obstacole.
Voluntariatul este oferit gratuit, dar nu este fără costuri – are nevoie şi merită sprijin ţintit din partea tuturor părţilor interesate – organizaţii de voluntariat, Guvernul la toate nivelurile sale, companii şi un cadru legislativ adecvat care să includă o infrastructură de voluntariat.
Anul European al Voluntariatului 2011 va celebra a 10-a aniversare a Anului Internaţional al Voluntarilor (AIV) al ONU. AIV 2001 a demonstrat că atenţia publică la nivel înalt pentru voluntari şi contribuţia acestora la societate duce la angajamentul guvernelor şi al altor părţi interesate pentru acţiuni comune. Pot fi căutate sinergii cu activităţile ONU în 2011, pentru a realiza un bilanţ al progreselor înregistrate până în prezent şi pentru a dezvolta o agendă a politicilor europene pentru voluntariat. În timp ce UE şi-a intensificat atentţa pentru voluntariat în toate formele sale în ultimii ani, suntem încă departe de avea o strategie cuprinzătoare şi acţiuni la nivel european cu scopul de a promova, recunoaşte, facilita şi sprijini voluntariatul pentru a-şi atinge întregul său potenţial.

IDENTITATEA VOLUNTARIATULUI
Universitatea Complutense, Madrid, Escorial,
cursuri de vară, 19-23 iulie 2010
Una din primele acţiuni dedicate Anului European al Voluntariatului o reprezintă cursul cu denumirea de mai sus (cod 73104). Directorul cursului este profesorul Antonio Gutiérrez Resa, titular al disciplinei Muncă şi Servicii Sociale al Universităţii Complutense din Madrid. Secretariatul cursurilor este în sarcina lui Sonsoles de Juan Huelves, responsabil financiar al Fundaţiei “Voluntarios por Madrid”. Coordonador: Tomás Fernández. Organizatori: “Voluntarios por Madrid”, “Club de la Excelencia en Sostenibilidad”, Fundación “Adecco”, firma “Orange”.
Principalul obiectiv al cursurilor este de a prezenta cum este perceput voluntariatul de către diversele grupuri de vountari şi cum influenţează acesta democraţia.

Propuneri autohtone pentru stimularea voluntariatului
Prin Ordinul Ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional nr. 2003/06.01.2010 Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii a fost desemnat organismul român de coordonare pentru Anul European al Activităţilor Voluntare promovând cetăţenia activă 2011. Coordonatorul naţional al acestui program în România este domnul Vladimir Simon, director Consultanţă Programe Culturale (tel. 021 316 60 60, email simon@eurocult.ro).
La jumătatea lunii aprilie 2010, Senatul României a anunţat o nouă propunere legislativă ce are ca scop stimularea activităţii de voluntariat. Dacă va fi adoptată, Legea pentru stimularea voluntariatului va reglementa mai bine decât Legea voluntariatului, statutul voluntarilor şi contractul de voluntariat. Măsurile prin care noua lege propune stimularea voluntariatului includ introducerea unor noi reglementări privind contractul de voluntariat, introducerea unor reglementări cu privire la managementul voluntarilor, introducerea concediului pentru voluntariat, instituirea unui registru al voluntarilor şi nu în ultimul rând, stimularea activităţii de voluntariat prin recunoaşterea implicării organizaţiilor private în acţiuni de voluntariat, în cadrul programelor de responsabiliate socială corporativă. Legea pentru stimularea voluntariatului propune şi statuarea faptului conform căruia activitatea de voluntariat poate fi desfăşurată indiferent de vârstă.
Propunerea legislativă defineşte riguros termenul de voluntar, precum şi voluntariatul şi precizează clar drepturile şi obligaţiile voluntarului, precum şi cele ale organizaţiilor gazdă.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *