DOCUMENT de POZIŢIE referitor la stadiul procesului de integrare al României în Uniunea Europeană

Platforma de Acţiune şi Intervenţie Rapidă “EU-RO CLEARING FUNDS”,

proiect al societăţii civile din România,

coordonat de Fundaţia EUROLINK – Casa Europei

DOCUMENT de POZIŢIE

referitor la stadiul procesului de integrare al României în Uniunea Europeană

~ Remarci şi Concluzii Intermediare în urma

Mesei Rotunde Europene – Palatul Parlamentului, 15 octombrie 2010

Zilei Europene a Concurenţei şi Competitivităţii în România – CCIR, 29 noiembrie 2010

În atenţia

Preşedintelui Consiliului Uniunii Europene, E.S. Dl Herman Van ROMPUY

Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Securitate, Lady Cathrine ASHTON

Copie per info:

Preşedinţia Belgiană a Consiliului Uniunii Europene, E.S. Dl Steven VANACKERE – Vice Prim-Ministru, Ministru al Afacerilor Externe şi Reformelor Instituţionale

Vice-Preşedintelui Comisiei Europene, E.S. Dna Viviane REDING;

Ombudsmanului European, E.S. Dl. Nikiforos DIAMANDOUROS;

Preşedintelui Băncii Centrale Europene, E.S. Mr. Jean-Claude TRICHET

Cu amabilul sprijin şi în prezenţa – în calitate de observator special – a Înaltului Reprezentant al Preşedinţiei Uniunii Europene în România, dl Jose de PIERPONT – din partea Ambasadei Regatului Belgiei, au avut loc la 15 octombrie 2010, la Palatul Parlamentului din Bucureşti, lucrările Mesei Rotunde Europene cu titlul “Care este locul actual al României în Uniunea Europeană? Între integrarea romilor şi absorbţia fondurilor europene”, organizată de Fundaţia EUROLINK – Casa Europei (HouseofEurope.ro) şi, având ca Partener Oficial, Societatea de Avocaţi NNDKP (nndkp.ro), Membră a SEE Legal.

  1. 1. Justificarea demersului

În spiritul unei transpuneri în practică a Cartei Drepturilor Fundamentale, cheie de boltă a Tratatului de la Lisabona al Uniunii Europene, obiectivul central al reuniunii a fost o evaluare globală cu rol de prevenţie de către mediul academic şi societatea civilă a situaţiei în care se află integrarea României la aproape 4 ani de la aderarea la UE. În baza acesteia, iniţiatorii şi participanţii pe diferite domenii de expertiză au decis să treacă la elaborarea Documentului de Poziţie, care să formuleze propuneri, solicitări exprese şi recomandări în atenţia Preşedinţiei Consiliului UE şi celorlalte principale instituţii comunitare în vederea sensibilizării acestora în raport cu situaţia încă nesatisfăcătoare a respectării în practică a angajamentelor Statului român faţă de UE, ca şi a drepturilor fundamentale şi stimulării implementării cetăţeniei europene, deţinută şi de cetăţenii români. În subsdiar, organizatorii vizează nu o culpabilizare partizanală, ci o sprijinire mai activă a autorităţilor române şi a Parlamentului în a-şi corecta în timp real şi eficient deficienţele de parcurs acumulate, în aşa fel încât aderarea la Acordul Schengen să nu sufere accidente sau amânări/condiţionalităţi suplimentare, iar eventualele noi penalizări, avertismente sau sancţiuni, care ar urma să fie recomandate ori decise, să nu afecteze în mod injust tot pe cetăţenii obişnuiţi şi nu pe acei reprezentanţi ai puterilor Statului şi ai clasei politice ce au demonstrat lipsă de responsabilitate sau de consecvenţă, în raport cu propriile asumări şi declaraţii anterior exprimate.

  1. 2. Remarci, Propuneri şi Solicitări oficiale

În urma desfăşurării acestui eveniment, precum şi a demersurilor ulterioare s-a constituit un Grup Interdisciplinar de Lucru care a sintetizat deja, în primă instanţă, următoarele puncte centrale de focalizare care să fie aduse în atenţia Preşedinţiei Consiliului UE, a conducerii Comisiei Europene, mai ales a Comisarului Viviane Reding şi a Directoratului General responsabil de Libertăţi şi Drepturile Fundamentale ale cetăţenilor, a grupurilor parlamentare principale din Parlamentul European, a Băncii Centrale Europene şi a Ombudsmanului European.

Având în vedere:

  • situaţia dificilă, uneori tensionată prin care trece întregul proces de integrare europeană în contextul recesiunii financiare, în România în special,
  • dar, mai ales, punerea tot mai frecventă sub semnul întrebării a capacităţii instituţional – administrative a Statului român (implicit a clasei sale politice) de gestionare a procesului de pregătire a aderării la Acordul SCHENGEN, de absorbţie eficientă, corectă şi transparentă a Fondurilor UE  şi de asumare a celorlalte angajamente europene luate de România,
  • obiectivul principal de viitor al iniţiatorilor este solicitarea pe care dorim să o formulăm forurilor UE menţionate de a veghea şi determina mult mai activ, flexibil şi consecvent la modalităţile prin care Statul român trebuie, în deplină maturitate, să-şi îndeplinească mai palpabil şi mai coerent
  • atât obligaţiile şi angajamentele europene parafate de Guvernul României, indiferent sub ce culoare politică a funcţionat acesta,
  • cât şi pe cele interne faţă de proprii cetăţeni – mai ales în calitatea lor cea nouă, de cetăţeni europeni cu drepturi depline şi comparabile cu cele din celelalte 26 de State Membre.

În acest sens, pentru a reuşi să sprijinim sincer şi ferm ridicarea Asteriscului din dreptul României de către Comisia Europeană (excepţiile rezultate în urma Tratului de Aderare), organizatorii propun Consiliului Uniunii Europene să pledeze de acum înainte nu pentru o indulgenţă superficială, pseudo-tolerantă, îndeosebi din partea Comisiei, ci printr-un set de măsuri speciale de monitorizare şi evaluare paralelă, mult mai intransigente şi mai corelative decât cele prevăzute în actualul Mecanism de monitorizare asupra Capitolului JAI al Comisiei, în relaţie cu progresele şi performanţele invocate şi sperate în momentul aderării din anul 2007.

Pe de altă parte, solicităm respectuos, dar imperativ sprijinul concret al Comisarului Viviane Reding şi a Directoratului General responsabil de Libertăţi şi Drepturile Fundamentale ale cetăţenilor pentru ca Statul român să ajungă să-şi manifeste în mod efectiv vocaţia pentru apartenenţa – în toate sectoarele – la construcţia europeană, în aşa fel încât cetăţenii români să nu resimtă doar măsuri de austeritate şi efectul procedurilor de infringement tot mai numeroase, ci şi fireşti beneficii concrete, rezultate din procesul de integrare europeană.

Reprezentanţii Grupului Interdisciplinar de Lucru cer, totodată, ca forurile competente UE să se implice cu adevărat şi să activeze mecanismul de monitorizare şi sprijin, cât şi fondurile ad-hoc necesare pentru ca societatea civilă din România, inclusiv pe partenerii sociali relevanţi şi ai mediului de afaceri într-un sistem de dialog structurat şi de consultări între Comisia Europeană – Guvern – Parlamentul European, în mod neipocrit, flexibil, transparent, pe termen lung, care să conducă la o deblocare şi revigorare dezirabilă a spaţiului public intern de comunicare, ca şi de exercitare a cetăţeniei europene active în cadrul societăţii româneşti, elemente de baza ale exerciţiului democratic, printr-o urgentă implementare asistată a bunelor practici din alte State Membre UE.

Totodată, organizatorii propun Consiliului Preşedinţiei UE, precum şi Consiliului European concentrarea pe studierea şi susţinerea pe viitor asupra a trei ţinte principale şi fronturi de acţiune, destinate îndeplinirii angajamentelor Statului român relative la integrare/armonizare legislativă şi implementarea efectivă şi întocmai a acesteia:

  • reformarea profundă a sistemului de sprijinire a integrării comunităţilor rome provenind din România, sub supervizarea excepţională a reprezentanţilor Preşedinţiei Consiliului UE şi cu sprijinul adecvat al reprezentanţelor diplomatice ale Membrilor Troikăi comunitare;
  • în baza unei evaluări rapide a consecinţelor politice ale integrării la timp în Spaţiul Schengen – în absenţa progreselor reale în combaterea prin mijloace juridice convingătoare -, a corupţiei instituţionalizate şi a efectelor lor adiacente, recomandarea unor alternative corective şi condiţionalităţi stimulative, pentru îndeplinirea obiectivului integrării respective, în mod profitabil tuturor părţilor, dar în special a asigurării unor frontiere mai sigure şi reducerea criminalităţii organizate şi a corupţiei instituţionalizate, pentru întreaga Uniune;
  • perfectarea unui mecanism coerent, suplu şi prompt de sprijinire şi cooperare cu autorităţile de reglementare economică din România (în special cu Consiliul Concurenţei şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului) de către principalele instituţii UE, îndeosebi Comisia Europeană, în vederea îndeplinirii obiectivului major ca economia românească să devină una realmente “funcţională de piaţă” şi care să se ridice la standardele de competitivitate impuse de noua strategie Europa 2020, precum şi de Small Business Act, în cazul sectorului IMM;
  • regândirea rapidă a întregului sistem de supervizare/gestionare a programelor cu fonduri UE, mai ales printr-o mult mai activă implicare a DG Regio din cadrul Comisiei şi a celorlate directorate complementare, inclusiv prin prevederea delegării de competenţe către sectorul privat/bancar – renegociat special şi aparte pentru România, în spiritul unei prevenţii a distorsionării mecanismelor de absorbţie prevăzute iniţial, precum şi a asigurării flexibilităţii, corectitudinii, eficienţei şi transparenţei, impuse de reglementările UE în vigoare. Considerăm că asemenea deziderate nu se vor putea realiza decât printr-un sprijin mult mai puternic din partea Comisiei Europene (îndeosebi OLAF), dar şi a Curţii Europene de Conturi de la Luxembourg – prin componenta sa de informare, advocacy şi înaltă expertiză juridică de consiliere specializată pe care o poate oferi această importantă instituţie a Uniunii.

Membrii Grupului Interdiciplinar de Lucru (Task Force) solicită Înalţilor Reprezentanţi ai Preşedinţiei Consiliului European să convingă celelalte principale instituţii UE, în primul rând Comisia, să facă demersuri rapide pentru a sprijini valorificarea în mod inovativ şi energic a rezultatelor obţinute prin reflecţia şi acţiunile întreprinse până în prezent, mai cu seamă a iniţiativelor realizate începând încă din ajunul aderării la UE, sub auspiciile Platformei de Acţiune şi Intervenţie Rapidă a societăţii civile „EU-RO Clearing Funds” şi ale Programului Ombudsman-ul Fondurilor Europene şi să contribuie astfel la formularea unei noi atitudini şi politici europene în raport cu „relaxarea” şi relativul impas în care se află procesul de integrare europeană de care sunt responsabile toate autorităţile Statului român, înregistrat în cei 4 ani care au urmat aderării, în frunte – ca garant – cu Şeful Statului român.

O Anexă la acest Document de Poziţie conţine detalierea pe cele trei teme propuse a observaţiilor, recomandărilor şi propunerilor sintetizate până în prezent. Pentru detalii suplimentare asupra materialelor şi propunerilor supuse consultării şi a axelor dezbaterii, cei interesaţi pot consulta site-ul www.HouseofEurope.ro/taskforce.html.

Partenerii Media ai proiectului sunt: Agenţia de Presă RADOR, CalendarEvenimente.ro, Tribuna Economică, NewsChannel.ro, Economie şi Administraţie Locală, Euroconsultanţă-Ghidul Firmei, ClubAfaceri.ro, PRwave.ro, Finantare.ro, SmartFinancial.ro, SmartBank.ro, GhiseulBancar.ro, CaleaEuropeana.ro, Comunicaţii Mobile, ComunicateMedia.ro, StiriEvenimente.ro, Early Warning Support – “EU-RO Clearing Funds”.

Pentru conformitate,

Secretariatul Grupului Interdisciplinar de Lucru – Platforma “EU-RO Clearing Funds”

c/o Departamentul de presă şi relaţii publice – Fundaţia EUROLINK-Casa Europei, Bucureşti

E-mail: eurolink@b.astral.ro ; info@structuralfunds.ro

Internet: www.HouseofEurope.ro ; www.StructuralFunds.ro

ANEXA la DOCUMENTUL de POZITIE

referitor la stadiul procesului de integrare al Romaniei in Uniunea Europeana

La lucrarile Mesei Rotunde Europene, au fost acreditati – pe toata durara acestora – ca si corespondenti de presa reprezentanti ai posturilor publice – Radio Romania, TVR, Agentia AGERPRES si RADOR a Societatii Romane de Radiodifuziune, carora organizatorii le multumesc inca o data pe aceasta cale pentru interesul pe care l-au acordat reflectarii echilibrate a rezultatelor evenimentului.

  1. I. Problema integrarii comunitatilor rome

Mai intai, constatam ca lipseste intr-o mare masura acel suflu vizionar si curajos din partea unor marcanti lideri europeni, in privinta reorientarii strategiei referitoare la integrarea romilor. Insasi comunicarea dintre liderii foarte diferiti ca orientare din cadrul comunitatilor rome este minata de incoerenta si accente de culpabilizare nivelatoare si abstractizata. In consecinta, consideram ca  rezolvarea asa-numitei “probleme rome” in Uniunea Europeana depinde in mare masura nu doar de calitatea cooperarii tehnice a autoritatilor abilitate, ci mai cu seama de realizarea unei mult mai bune inter-comunicari cu membrii Parlamentului European si cu Comisia Europeana. In acest sens, In urma evaluariii atente a rezultatelor consultarii/dezbaterii publice pe care am initiat-o, propunem si incurajam in principal :

Monitorizarea si coordonarea europeana mixta si impartiala a echipelor a modului in care se implementeaza Strategia pentru romi in Romania si in rapot cu comunitatile rome itinerante provenite din Romania, cu participarea Statelor Membre direct interesate precum Franta si Italia;

Activarea urgenta a unor fonduri UE de urgenta, NUMAI pentru proiecte sociale realiste si de amploare care sa previna inclusiv exceptarile/derogarile de la aplicarea legii si impunitatea oferita liderilor romani ce controleaza tacit sau explicit forme dovedite anterior de criminalitate sistematica si extinsa (asa numitele “grupuri interlope”).

Pe de alta parte, autoritatile romane ar trebui stimulate sa inteleaga si sa isi asume integral – in mod integral, juridic si administrativ -, faptul ca obtinerea respectabilitatii la nivel comunitar si imbunatatirea substantiala a imaginii n-ar putea surveni daca nu se exercita o presiune legala, coerenta si constanta de catre institutiile UE si, in paralel, de catre societatea civila, pentru o indeplinire mult mai clara si mai sistematica a obligatiilor ca Stat Membru ale Romaniei. Recomandarea noastra de principiu se refera in mod specific la studierea posibilitatii alocarii de catre UE a unor fonduri speciale pentru stimularea cetateniei europene active in Romania, mai ales pentru o modificare a comportamentului Statului roman referitor la toti cetatenii sai, indiferent de etnie, dar gestionate de o structura europeana neutra si cat mai competenta, eventual de Agentia pentru Drepturi Fundamentale (FRA).

  1. Problema aderarii  la Acordul Schnegen si a aprofundarii procesului de integrare europeana

In ceea ce priveste sprijinirea aderarii in graficul prevazut a aderarii la Acordul Schnegen a Romaniei, in genere continuarea procesului de integrare europeana, constatam ca gradul tot mai scazut de incredere de care se au parte institutiile fundamentale ale statului roman in randul altor State Memebre si chiar al propriilor cetateni, trezeste nedumeriri si slabeste posibilitatea de imbunatatire reala a pozitiei Romaniei in raport cu nivelul atins de celelalte State Membre. Deficientele grave semnalate chiar recent de reprezentantul Comisiei Europene, aflat in vizita la Bucuresti, releva necesitatea unei supravegheri/consilieri mult mai extinse de catre Comisia Europeana si de Banca Centrala Europeana, mai ales in ceea ce priveste viitorul exercitiu bugetar public al Statului roman, dacanu se doreste o adancire a deficitului financiar actual.

Totodata, in urma consultarii publice, propunem initierea rapida de consultari inter-disciplinare intre decidentii romani si factorii-cheie din Uniunea Europeana.  Intreaga strategie referitoare la sistemul de comunicare politica intre autoritatile romane si institutiile UE ar trebui regandita si modificata din temelii. In atentia institutiilor europene trebuie adusa necesitatea unei sprijiniri ghidate, dar si a unor interventii mai energice din partea comisarilor europeni cu privire la comportamentul institutional al grupurilor politice parlamentare din Romania si la atitudinea lor fata de UE ca organizatie in ansamblu, la care Statul roman trebuie sa se iluztreze mai pregnant ca parte integranta. Consideram ca,  sprijinit mai adecvat de catre societatea civila din Romania, mai ales Comisarul European pentru Drepturi, Libertati si Cetatenie Europeana – ca gardian simbolic al acestora -, ar avea prerogativele pentru a se informa si a putea reactiona fata de variatele situatii delicate sau chiar dificile, in care se afla actualmente respectarea drepturilor fundamentale cetatenesti in Romania.

  1. III. Reformarea urgenta a sistemului de gestionare a Fondurilor Europene in Romania

In ultimul interval de timp, observatiile, recomandarile si expresiile de ingrijorare transmise de reprezentantii FMI, ai Comisiei Europene si ai unor State Membre cu privire la slaba rata de absorbtie eficienta a fondurilor UE in Romania au produs anumite luari de pozitie mai categorice, mai ales din partea Presedintelui Romaniei. Cu toate acestea, nu a existat o reactie asteptata, clara si coerenta din partea autoritatilor principale de gestiune in comun, in primul rand Ministerul Finantelor Publice/ACIS, in consultare inerenta cu Comisia Europeana. In plus, lipsa de progrese in intensificarea procesului de absorbtie este insotita, din nefericire, de numeroase sesiszari, inspctii si audituri care au dezvaluit nereguli interne, atat la nivelul autoritatilor de management, cat si la acela al organizatiilor contractante de proiecte. In anumite cazuri, precum la FEADR, s-a ajuns in situatia ca OLAF sa solicite in numele Comisiei Europene returnarea fondurilor atribuite initial.

Luand in considerare actuala situatie, propunem cu titlu imperativ incurajarea urmatoarelor masuri:

  1. Eliminarea abordarii politicianiste/partizanale in gestionarea fondurilor UE, printr-o scoatere de sub control unilateral partinic si o conferire de neutralitate obligatorie a sistemului de coordonare/gestionare de catre MFP  – masura necesara in vederea  re-credibilizarii si asigurararii conditiilor unei corectitudini si transparente generice a procesului, apte sa impiedice cat mai mult sanctiuni ulterioare sau returnari de fonduri.
  2. Evitarea, pe viitor cel putin, a paralelismelor, suprapunerilor si inadecvarilor organizatorice intre activitatea diverselor niveluri de supervizare si/sau de coordonare in vederea unei realizarii unui grad convingator de convergenta institutionala si a deciziilor, precum cel deja solicitat de „Platforma EU-RO Clearing Funds” inca din anul 2007 , dar si de Raportul la Studiul Academiei Romane asupra Convergentei (2008). In acest sens, nu ne pronuntam in favoarea simplei  comasari a resurselor umane, ci a dobandirii unei autoritati reale si constante de coordonare, acordata unui for unic de coordonare si super-vizare, precum ar fi Comitetul Inter-Ministerial sau  ACIS  pe criterii clare si cu indicatori transparent, in asa fel incat obiectivul central al absorbtiei eficiente si transparente a fondurilor sa poata fi atins in mod coerent si unitar.
  3. Furnizarea mijloacelor si argumentelor rapide pentru reducerea incoerentelor majore si suspiciunilor de coruptie din sistemul fondurilor UE, printr-o monitorizare efectiva a implementarii mecanismelor de preventie a neregulilor, fraudelor si coruptiei, realizat cu sprijinul efectiv si concret al Reprezentantei Comisiei Europene in Romania, al directoratelor generale Comunicare, DG Regio, al  OLAF  si, eventual, al Membrilor romani ai Parlamentului European.
  4. Instituirea unui alt sistem tehnic mai transparent si verificabil de comunicare / consultare/ alarmare intre autoritatile romane de management si Comisia Europeana, pe de-o parte, iar pe de alta parte, o mai buna relationare a beneficiarilor potentiali sau reali direct cu institutiile europene-cheie (in special OLAF).
  5. La solicitarea expresa a Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR), in scopul prevenirii unei utilizari incorecte si ineficiente a fondurilor UE, cat si pentru a combate distorsionarea actuala a regimului concurentei, printr-o inca incompleta armonizare legislativa, impunerea in acord cu Comisia Europeana a asumarii unui rol mult mai activ al Consiliului Concurentei si al Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achitiilor Publice (ANRMAP) in relatie cu serviciile / operatiunile de achizitii publice, in mod deosebit in domeniul procedurilor tehnice ale proiectarii in domeniul infrastructurii.

Pentru a fi combatuta  birocratizarea in exces / instrumentalizarea artificiala a a procesului de absorbtie, cat si slaba informare/incredere a potentialilor beneficiari, supunem atentiei principalele modalitati practice:

  1. Introducerea facilitatorilor in procesul de fluidizare a informarii/accesarii
  2. Blocarea convingatoare pe cai juridice a conflictelor de interese potentiale sau reale
  3. Privatizarea gestionarii  sau delegarea de competente anumitor componente tehnice ale procesului,  dupa model irlandez sau spaniol
  4. Stimularea pecuniara si  manageriala reala a expertilor care lucreaza in domeniu
  5. Stabilizarea unui protocol tehnic clar de comunicare institutionala pentru prevenirea derapajelor si abuzurilor

In sensul evidentiat mai sus, s-ar impune o conlucrare mult mai activa cu Comisia Europeana si Statele Membre cu performante notabile in domeniul absorbtiei pentru a se putea urgenta implementarea bunelor practici in domeniu, inclusiv luandu-se in considerare delegarea unor atributii de gestionare catre organisme private, dar cu respectarea legislatiei si regulilor care preintampina si sanctioneaza conflictele de interese, la orice nivel ar aparea acestea. Evident, chiea de bolta a succesului intregului proces rezida in redobandirea increderii beneficiarilor actuali sau potentiali in institutiile statului roman si intr- abordare a procesului nu din unghi de vedere preponderent birocratic, ci al detinatorilor de interese si a organizatiilor responsabile ale societatii civile, care sa fie in mod temeinic si serios implicate in consultari si in monitorizarea independenta paralela a rezultatelor procesului in curs.

Acest set de solicitari, propuneri si recomandari a fost realizat pe baza unei stranse consultari si a unei cooperari fructuoase cu urmatoarele organizatii participante: Asociatia pentru Protectia Consumatorilor (APC-Romania), Uniunea Profesiilor Liberale din Romania (UPLR), Asociatia Consultantilor din Romanian pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE), Knowledge Management Institute-Romania, Asociatia Romana a Specialistilor in Achizitii Publice (ASAPRO), Corpul Expertilor Contabili si a Contabililor Autorizati din Romania (CECCAR), Camera de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR), Asociatia Consens 2003, Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR), Asociatia Romana de Stiinte Alternative, Centrul de Studii Comerciale al Academiei de Studii Economice, Institutul de Economie Mondiala al Academiei Romane.

Pentru conformitate,

Secretariatul Grupului Interdisciplinar de Lucru – Platforma “EU-RO Clearing Funds”

c/o Departamentul de presa si relatii publice – Fundatia EUROLINK-Casa Europei, Bucuresti

E-mail: eurolink@b.astral.ro ; info@structuralfunds.ro

Internet: www.HouseofEurope.ro ; www.StructuralFunds.ro

Principalii membrii ai Grupului Interdisciplinar de Lucru sunt:

v  Sever AVRAM – Presedinte Executiv, Fundatia EUROLINK-Casa Europei

v  Dan CARBUNARU – Coordonator “CaleaEuropeana.ro”

v  Tatiana ISOO CIUMAC – Asociatia Femeilor cu Diploma Universitara din Romania

v  Prof. Univ. Dr. Carmen COSTEA – Presedinte, Asociatia Romana de Stiinte Alternative

v  Marian DOBRILA Director Executiv, Asociatia Consultantilor din Romanian pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE)

v  Silviu DULCEANU – Presedinte, Asociatia Consens 2003

v  Arh. Monica LOTREANU – Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR)

v  Nicolae MIRICA – Secretar General, Uniunea Profesiilor Liberale din Romania (UPLR)

v  Viorel MUNTEANU – Membru al Consiliului Consultativ al Consiliului Concurentei din Romania

v  Razvan ORASANU – editorialist, saptamanalul economic “Capital”

v  Prof. Univ. Dr. Petre PRISECARU – Institutul de Economie Mondiala al Academiei Romane

v  Octavian SERBAN, MBA – Presedinte, Knowledge Management Institute-Romania

v  Prof. Univ. Dr. Laurentiu TACHICIU – Director, Centrul de Studii Comerciale al Academiei de Studii Economice

v  Sandu ZAMFIRESCU – Expert in Managementul Cunoasterii, Platforma “EU-RO Clearing Funds”

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

15 + 2 =