Connect with us

NATO

DOCUMENT Declarație comună a miniștrilor de externe din țările formatului “București 9”: România și celelalte țări din regiune solicită ca apărarea europeană să se dezvolte în coordonare cu NATO

Published

on

Miniștrii de externe din statele București 9, format lansat de România și de Polonia la nivel de șefi de stat în 2015, solicită ca viitorul politicii de securitate şi apărare consolidate a Uniunii Europene să se bazeze în continuare pe strânsa coordonare şi pe complementaritatea cu NATO, arată textul unei declarații comune semnate la Varșovia de ministrul român afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, și omologii săi din Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia și Slovacia.

Reuniunea șefilor diplomațiilor din aceste țări a avut loc în contextul în care NATO a început pregătirile pentru agenda summitului de anul viitor – priorități discutate și luni la București de către secretarul general Jens Stoltenberg și președintele Klaus Iohannis – și în condițiile în care summitul liderilor UE de săptămâna viitoare urmează să discute despre viitorul apărării și securității europene. Mai mult, în același context, posibila implicare a României în formatul cooperării structurate permanente la nivelul Uniunii Europene – cooperare de natură militară și de securitate – va fi discutată și decisă săptămâna viitoare la nivelul CSAT.

FOTO: Ministerul Afacerilor Externe

Citiți și Klaus Iohannis a prezentat în plenul Adunării Parlamentare a NATO prioritățile României pentru summitul de anul viitor. Printre acestea, consolidarea parteneriatului NATO-UE

”Cooperarea NATO-UE rămâne esenţială pentru securitatea noastră, permiţându-ne să răspundem la ameninţările în creştere în materie de securitate, inclusiv în domeniile cibernetic, hibrid şi contracararea terorismului. Aşteptăm cu interes extinderea cooperării NATO-UE, pe baza Declaraţiei comune de la Varşovia. Viitorul politicii de securitate şi apărare consolidate a UE rezidă în dezvoltarea acesteia, în continuare, pe baza inclusivității, a strânsei coordonare şi a complementarității cu NATO. Iniţiativele în acest domeniu trebuie să contribuie la creşterea coeziunii între statele membre. Eforturile – precum Cooperarea Permanentă Structurată (PESCO) – întreprinse în spiritul coerenţei, inclusivității şi transparenţei trebuie să ne întărească apărarea şi securitatea. Aşteptăm cu interes implementarea Fondului European de Apărare şi subliniem necesitatea consolidării instrumentelor de răspuns rapid ale UE, în conformitate cu concluziile Consiliului European din iunie 2017”, se arată în textul declarației celor 9 miniștri.

Printre cele mai importante precizări din textul declarației se numără pledoaria pentru ”o legătură transatlantică puternică”, care ”rămâne esențială pentru securitatea euro-atlantică”, necesitatea ca ”agenda Summit-ului NATO din 2018 să se axeze pe consolidarea elementelor de apărare şi descurajare şi pe proiectarea efectivă a stabilităţii dincolo de graniţele NATO” și o abordare a dialogului cu Rusia în paralel cu menținerea măsurilor de descurajare și de apărare.

DOCUMENT Declarația comună a miniștrilor de Externe din țările București 9:

1) Noi, reprezentanţii Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Ungariei, Lituaniei, Letoniei, Poloniei, României şi Republicii Slovace, ne-am reunit la Varşovia în cadrul Formatului Bucureşti 9, o platformă de consultare şi dialog, pentru a împărtăşi opinii legate de o serie de provocări şi ameninţări de securitate la adresa zonei euro-atlantice, care îşi au originea în est şi în sud, precum şi pentru a discuta contribuţia noastră la gestionarea acestora.

2) Recunoaştem că provocările la adresa securităţii NATO se desfăşoară pe mai multe planuri. Acţiunile Rusiei ameninţă obiectivul afirmat deja de multă vreme de a avea o Europă unită, liberă şi în pace. Terorismul a ajuns la niveluri fără precedent şi reprezintă o ameninţare directă pentru securitatea popoarelor noastre. Securitatea Alianţei este profund afectată de instabilitatea din Orientul Mijlociu şi din Africa de Nord, contribuind la criza migraţiei. Ameninţările din domeniul cibernetic, tacticile hibride şi influenţele maligne în afacerile interne continuă să crească. Pentru a gestiona aceste ameninţări şi provocări în integralitatea lor, Alianţa noastră trebuie să fie pregătită să răspundă – în orice moment şi în orice loc – cu o abordare de tip „360 de grade”.

3) O legătură transatlantică puternică rămâne esenţială pentru securitatea euro-atlantică. Salutăm angajamentul militar sporit al SUA faţă de securitatea şi apărarea Europei, inclusiv creşterea semnificativă a finanţării pentru 2018 a Iniţiativei Europene de Descurajare.

4) Summit-ul NATO din 2016 din Varşovia a reprezentat un pas decisiv în consolidarea posturii generale a NATO ca răspuns la noul mediu de securitate. Deciziile luate au fost substanţiate de liderii NATO la reuniunea acestora din luna mai a acestui an cu un angajament reînnoit faţă de o împărţire corectă a sarcinilor şi faţă de combaterea terorismului. Salutăm desfăşurarea forţelor aliate în regiunea noastră şi ne menținem pe deplin angajamentul de a implementa iniţiativele dezvoltate ca parte din prezenţa înaintată a NATO, cu scopul de a consolida descurajarea şi interoperabilitatea generală a forţelor noastre.

5) Considerăm că agenda Summit-ului NATO din 2018 trebuie să se axeze pe consolidarea elementelor de apărare şi descurajare şi pe proiectarea efectivă a stabilităţii dincolo de graniţele NATO. Trebuie să consolidăm şi să avansăm pe baza deciziilor adoptate în Țara Galilor şi la Varşovia şi să asigurăm coerenţa eforturilor noastre de implementare. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că următorul Summit oferă obiective şi soluţii concrete pentru calea de urmat în adaptarea NATO la noul mediu de securitate. Acestea vor necesita, printre altele, o Structură adaptată de comandă a NATO, care trebuie să poată răspunde eficient la mediul de securitate schimbat. Aşteptăm şi, în același timp, ne angajăm să facem eforturi pentru a progresa în ceea ce priveşte împărţirea corectă a sarcinilor şi contribuţia NATO la combaterea terorismului. De asemenea, vom colabora îndeaproape cu partenerii noştri Finlanda şi Suedia pentru a gestiona preocupările de securitate comune.

6) În perspectiva Summit-ului NATO din 2018, intenţionăm de asemenea să explorăm oportunităţile de susţinere în continuare a partenerilor NATO, ca parte din eforturile noastre de proiectare a stabilităţii, pentru a consolida capacitatea lor de rezistenţă în faţa provocărilor de securitate cu care se confruntă. Angajamentul acestora faţă de valorile noastre comune rămâne crucial în acest sens. Reiterându-ne sprijinul deplin faţă de integritatea teritorială, independenţa, suveranitatea şi aspiraţiile legitime ale acestora, vom examina modul în care putem consolida în continuare dialogul politic şi cooperarea practică cu Ucraina, Georgia şi Republica Moldova. De asemenea, subliniem interesul şi angajamentul nostru faţă de securitatea şi stabilitatea Balcanilor de Vest, precum şi intenţia de a colabora cu ţările aspirante şi cu partenerii din regiune în această direcţie. Salutăm aderarea Muntenegrului la NATO, fapt ce demonstrează că uşa Alianţei rămâne deschisă. Totodată, suntem pregătiţi să contribuim în continuare la misiunea Resolute Support din Afganistan şi la eforturile de consolidare a capacităţilor de apărare din vecinătatea sudică a Alianţei, inclusiv în Irak, în complementaritate cu ONU, UE şi actorii relevanţi din regiune.

7) Susţinem abordarea NATO faţă de Rusia aşa cum s-a convenit la reuniunile la nivel înalt din Ţara Galilor şi de la Varşovia, confirmată şi la reuniunea specială la vârf de la Bruxelles din mai 2017. Alianţa a răspuns unui mediu de securitate schimbat prin consolidarea posturii sale de descurajare şi apărare, rămânând în acelaşi timp deschisă dialogului politic cu Rusia, bazat pe reciprocitate și în vederea creşterii transparenţei şi predictibilităţii.

8) Reiterăm poziţia noastră fermă şi principială cu privire la acţiunile agresive ale Rusiei în Ucraina şi că nu vom recunoaşte anexarea ilegală şi ilegitimă a peninsulei Crimeea. Ne exprimăm sprijinul ferm pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internaţional. Ne exprimăm îngrijorarea cu privire la situaţia de securitate din estul Ucrainei şi considerăm că progresul real în soluţionarea conflictului poate fi realizat numai prin încetarea totală a focului, retragerea echipamentelor grele de pe linia de contact şi retragerea armelor, echipamentelor şi personalului Rusiei din  Ucraina. Îi îndemnăm pe toţi semnatarii Acordurilor de la Minsk să îşi respecte pe deplin angajamentele asumate. Continuăm să fim îngrijoraţi cu privire la intimidarea şi atacurile împotriva observatorilor Misiunii Speciale de Monitorizare OSCE şi reamintim că această misiune trebuie să aibă acces complet, sigur şi neobstrucţionat pe tot teritoriul Ucrainei. Subliniem că rezolvarea conflictului din interiorul şi din jurul Ucrainei trebuie să se bazeze pe integritatea sa teritorială şi pe dreptul internaţional.

9) Subliniem că Tratatul cu privire la Forţele Armate Convenţionale din Europa (CFE), Tratatul Cer Deschis (Open Skies) şi Documentul de la Viena rămân piloni esenţiali ai sistemului de securitate din spaţiul OSCE. Considerăm că îmbunătăţirea mecanismelor Documentului de la Viena cu privire la incidentele militare periculoase poate aduce o contribuţie importantă şi poate reprezenta un prim pas pentru restabilirea încrederii în Europa. NATO monitorizează îndeaproape postura militară a Rusiei în vecinătatea NATO, inclusiv exerciţiile militare strategice pe scară largă ca ZAPAD 2017, precum şi implicaţiile acestora, solicitând Rusiei să respecte litera şi spiritul Documentului de la Viena. Observăm că Belarus a demonstrat o abordare mai transparentă cu privire la acest exerciţiu. Încurajăm Rusia să se angajeze în mod constructiv în Dialogul Structurat al OSCE.

10) Cooperarea NATO-UE rămâne esenţială pentru securitatea noastră, permiţându-ne să răspundem la ameninţările în creştere în materie de securitate, inclusiv în domeniile cibernetic, hibrid şi contracararea terorismului. Aşteptăm cu interes extinderea cooperării NATO-UE, pe baza Declaraţiei comune de la Varşovia. Viitorul politicii de securitate şi apărare consolidate a UE rezidă în dezvoltarea acesteia, în continuare, pe baza inclusivității, a strânsei coordonare şi a complementarității cu NATO. Iniţiativele în acest domeniu trebuie să contribuie la creşterea coeziunii între statele membre. Eforturile – precum Cooperarea Permanentă Structurată (PESCO) – întreprinse în spiritul coerenţei, inclusivității şi transparenţei trebuie să ne întărească apărarea şi securitatea. Aşteptăm cu interes implementarea Fondului European de Apărare şi subliniem necesitatea consolidării instrumentelor de răspuns rapid ale UE, în conformitate cu concluziile Consiliului European din iunie 2017.

11) Lumea modernă este tot mai dependentă de tehnologii digitale care o fac vulnerabilă la ameninţările cibernetice. Mijloacele hibride sunt folosite pentru a intimida ţări suverane. Țările noastre sunt hotărâte să îmbunătăţească nivelul de  conştientizare a situaţiei strategice, să consolideze cooperarea şi să sporească rezilienţa, inclusiv a partenerilor noştri din Europa de Est şi din Balcanii de Vest. Salutăm înfiinţarea Centrului European de Excelenţă pentru Contracararea Ameninţărilor Hibride din Helsinki.

12) Conştienţi de complexitatea şi imprevizibilitatea mediului de securitate, care prezintă provocări importante pentru ţările noastre, ne reafirmăm disponibilitatea de a continua să ne întâlnim pentru a evalua situaţia şi modalităţi de a contribui în continuare la securitatea euro-atlantică.

 —

Lansat la iniţiativa României şi Poloniei, Bucureşti 9 (B9) oferă o platformă pentru aprofundarea dialogului şi cooperării între aliaţii participanţi, în vederea articulării contribuţiei specifice a acestor state la procesele în derulare la nivelul Alianţei, pe baza experienţei şi expertizei pe care o deţin şi a intereselor comune de securitate, în deplină concordanţă cu principiile solidarităţii şi al indivizibilităţii securităţii statelor membre NATO.

Întâlnirea ministerială de la 9 octombrie a.c. este a doua la acest nivel, prima în acest format având loc la Bucureşti, în noiembrie 2016. În cadrul acestui format, au avut loc şi reuniuni la nivel de şefi de stat şi de guvern, desfăşurate la Varşovia (iulie 2014) şi Bucureşti (noiembrie 2015).

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Exercițiul Castle Forge: Avioane de luptă ale forțelor aeriene ale României, Canadei și SUA execută misiuni în zona Mării Negre pentru întărirea flancului estic al NATO

Published

on

© Forțele Aeriene Române

Forțele Aeriene Române participă, în această perioadă, cu forțe și mijloace la exercițiul CASTLE FORGE, în cadrul căruia efectuează în comun cu partenerii americani și canadieni o serie de misiuni în zona Mării Negre, informează ROAF într-un comunicat.

Exerciţiul are ca scop principal demonstrarea coeziunii în aplicarea măsurilor NATO de reasigurare a flancului estic al Alianței Nord-Atlantice, precum și capacitatea de dislocare rapidă a Forțelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii din Europa (USAFE) în scopul susținerii acestor măsuri.

Forțele Aeriene ale Statelor Unite ale Americii în Europa sunt prezente la exercițiul CASTLE FORGE cu aeronave F-15 dislocate de pe locația Larissa, Grecia, în Baza 86 Aeriană, informează și Comandamentul aerian aliat.

Partenerii canadieni participă cu aeronavele CF-188 Hornet dislocate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu pentru executarea misiunii de Poliție Aeriană Întărită (eAP).

“Întreg personalul Bazei 86 participă la acest exercițiu, asigurând cazare, hrănire, logistică de aerodrom, tot ceea ce este necesar pentru că exercițiul să se desfășoare în bune condiții. Suntem implicați în totalitate și pregătiți pentru a găzdui și pe viitor astfel de exerciții”, a declarat comandorul Cătălin Micloș, locțiitorul comandantului Bazei 86 Aeriană.

O dublă premieră pentru “Viperele din Bărăgan” care consolidează, alături de aviatorii de la Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu, prin participare efectivă, efortul NATO de întărire a flancului estic al Alianței Nord Atlantice într-o perioada plină de provocări. 

NATO notează că “aceste misiuni sporesc integrarea între aliații NATO din regiunea Mării Negre, subliniind în același timp legăturile transatlantice puternice de care se bucură Alianța”.

Continue Reading

NATO

NATO va aproba un nou plan de apărare împotriva oricărui potențial atac din partea Rusiei: Relațiile noastre se află în cel mai scăzut punct de la sfârșitul Războiului Rece

Published

on

© NATO

Miniştrii apărării din statele membre ale NATO vor aproba joi, în cadrul unei reuniuni la Bruxelles, un nou master plan de apărare împotriva oricărui potenţial atac din partea Rusiei pe multiple fronturi, ei reafirmând astfel voinţa Alianţei de descurajare a Moscovei în pofida noului focus pe China, transmite Reuters, citând surse diplomatice şi alte oficialităţi.

Strategia, care este secretă, merge dincolo de planurile de apărare existente şi vizează să asigure pregătirea împotriva unui atac simultan în regiunile Mării Baltice şi Mării Negre, care ar putea include arme nucleare, piratarea reţelelor informatice sau atacuri din spaţiu, informează Agerpres.

Miercuri, într-o conferință de presă în care a prefațat mizele reuniunii de la Bruxelles, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a dat asigurări că Alianţa va căuta să discute cu Moscova după ce Rusia şi-a suspendat misiunea diplomatică la sediul organizaţiei nord-atlantice precum și activitatea misiunii aliate la Moscova, măsuri ce vor intra în vigoare la 1 noiembrie.

“Regretăm această decizie, care nu promovează dialogul și înțelegerea reciprocă. Dar politica NATO rămâne consecventă și rămânem deschiși la dialog, inclusiv prin intermediul Consiliului NATO-Rusia. În același timp, vom continua să evaluăm modul în care ne putem consolida în continuare descurajarea și apărarea. Ne vom asigura că dispunem de planurile, capacitățile și forțele adecvate pentru a ne proteja națiunile”, a afirmat el.

Reuters mai arată că oficialităţi americane, diplomaţi NATO şi foşti responsabili spun că acest “Concept pentru descurajare şi apărare în zona euro-atlantică” – împreună cu planul său strategic de implementare – este necesar întrucât Rusia dezvoltă sisteme avansate de rachete şi desfăşoară trupe şi echipamente mai aproape de graniţele aliaţilor.

Într-un comunicat separat în care face referire la declarațiile lui Stoltenberg, Departamentul american al Apărării afirmă că Rusia rămâne cel mai mare perturbator al păcii în Europa. Astfel, Pentagonul arată că oficialii Alianței trebuie să se asigure că planurile, capacitățile și forțele adecvate sunt disponibile pentru a proteja națiunile membre.

Aceasta este prima reuniune ministerială de apărare în persoană de la începutul pandemiei COVID-19. SUA vor fi reprezentate de secretarul apărării Lloyd Austin, care va sosi la reuniunea de la Bruxelles din România, acolo unde s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis, cu ministrul apărării Nicolae Ciucă și s-a deplasat la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, unde s-a întâlnit cu militarii americani staționați acolo.

Mai mult, un eventual plan de apărare împotriva oricărui atac din partea Rusiei vine și în contextul avertismentelor lansate de secretarul Lloyd Austin la București, care a afirmat că regiunea Mării Negre este vulnerabilă la agresiunea Rusiei și că regiunea face parte din interesul naţional al SUA.

“Relația dintre NATO și Rusia se află acum în cel mai scăzut punct de la sfârșitul Războiului Rece. Pentru noi, acesta nu este, de fapt, un argument împotriva dialogului, ci un argument în favoarea dialogului, pentru că exact atunci când vremurile sunt dificile, când avem provocări și probleme, așa cum avem acum, trebuie să ne așezăm la masă și să discutăm. (…) Și-au invadat vecinii, au anexat o parte a unei alte țări, investesc masiv în noi capacități nucleare și încalcă una dintre pietrele de temelie ale regimului nostru de control al armelor, Tratatul INF, care a dus la dispariția acestui tratat, se amestecă în procesele noastre democratice și am văzut că Rusia este responsabilă pentru acțiuni agresive împotriva aliaților NATO. Așadar, toate acestea au dus la eșecurile pe care le-am văzut în eforturile de a încerca să avem un dialog semnificativ cu Rusia. Dar vom continua să ne apărăm pe calea dialogului și, și mai devreme sau mai târziu, la un moment dat, este important să realizăm, și pentru Rusia, că vom trăi cu toții într-o lume mai sigură dacă ne angajăm într-un dialog semnificativ”, a declarat, pe larg, secretarul general al NATO.

Continue Reading

NATO

Miniștrii apărării din țările NATO se reunesc la Bruxelles. Ei vor lansa Fondul NATO pentru Inovare și vor adopta prima strategie aliată privind inteligența artificială

Published

on

© NATO

Miniștrii apărării din cele 30 de state membre ale NATO se reunesc joi și vineri la Bruxelles pentru a trasa cursul alianței în timp ce aceasta se modernizează și se adaptează la o lume dominată de competiția strategică, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unei conferințe de presă în care a prefațat agenda reuniunii care va implementa decizii luate la summitul de la Bruxelles din iunie 2021 și va pregăti summitul de la Madrid din 2022.

“Trebuie să ne păstrăm avantajul tehnologic”, a declarat Stoltenberg. “Conflictele viitoare vor fi purtate nu doar cu gloanțe și bombe, ci și cu bytes și big data. Vedem regimuri autoritare care se grăbesc să dezvolte noi tehnologii – de la inteligența artificială la sisteme autonome. Așadar, luăm măsuri suplimentare pentru a ne “pregăti pentru viitor” alianța noastră”, a continuat el.

Stoltenberg a anunțat că Alianța va lansa Fondul NATO pentru Inovare în cadrul reuniunii ministeriale. Fondul va dispune de peste un miliard de dolari pentru a sprijini dezvoltarea de tehnologii emergente și disruptive cu dublă utilizare, în domenii-cheie pentru securitatea aliată.

 

Fondul este legat de Acceleratorul de inovare în domeniul apărării pentru Atlanticul de Nord – sau DIANA – asupra căruia șefii de stat au convenit la summitul de la Bruxelles din iunie. Înființarea acestui accelerator a fost mai întâi andosată de miniștrii de externe din NATO la 1 iunie 2021.

DIANA va avea sedii în Europa și în America de Nord și o rețea de centre de testare și site-uri de accelerare “pentru a valorifica inovația civilă pentru securitatea noastră”, a declarat secretarul general.

“Mulți aliați au făcut oferte pentru a găzdui aceste facilități, iar unele dintre ele vor fi puse în funcțiune anul viitor”, a mai anunțat el.

Atât acceleratorul, cât și fondul pentru inovare reprezintă măsuri decise la summitul NATO din iunie 2021 de Joe Biden, Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și ceilalți lideri euro-atlantici.

“Avansăm cooperarea tehnologică între aliați în cadrul NATO, să promovăm interoperabilitatea și să încurajăm dezvoltarea și adoptarea de soluții tehnologice care să răspundă necesităților militare. În acest scop, vom lansa un Accelerator civil-militar al Inovării în Domeniul Apărării pentru spațiul nord-atlantic. De asemenea, agreăm să înființăm un Fond NATO pentru Inovare prin intermediul căruia aliații interesați pot contribui la sprijinirea noilor activități în domeniul tehnologiilor emergente și disruptive, cu folosință duală, în domenii cheie pentru securitatea aliată”, se arată în comunicatul final al summitului.

Continuând pe tema tehnologiei de vârf, Stoltenberg a anunțat că miniștrii apărării vor conveni să elaboreze prima strategie a alianței privind inteligența artificială pentru a integra această tehnologie revoluționară în domenii precum analiza datelor, imaginile și apărarea cibernetică.

El a subliniat că strategia va stabili principiile de utilizare sigură și responsabilă a tehnologiei în conformitate cu dreptul internațional.

Pentagonul notează că aceasta este prima reuniune ministerială de apărare în persoană de la începutul pandemiei COVID-19 și că SUA vor fi reprezentate de secretarul apărării Lloyd Austin, care va sosi la reuniunea de la Bruxelles din România, acolo unde s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis, cu ministrul apărării Nicolae Ciucă și s-a deplasat la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, unde s-a întâlnit cu militarii americani staționați acolo.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PARLAMENTUL EUROPEAN10 hours ago

Pandora Papers: Parlamentul European solicită să se demareze anchete aprofundate

ENGLISH11 hours ago

Romania among EU countries providing free access to the fewest innovative medicines. How will HTA improve the situation

ROMÂNIA11 hours ago

România, printre țările UE care asigură acces gratuit la cele mai puține medicamente inovatoare. Cum va îmbunătăți situația noul HTA european

CONSILIUL EUROPEAN13 hours ago

Summitul UE: Ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european își face loc pe agendă. Angela Merkel și Emmanuel Macron fac apel la compromis și dialog

U.E.14 hours ago

Viktor Orban consideră planurile Uniunii Europene de combatere a schimbărilor climatice o „fantezie utopică care duce la creșterea prețurilor energiei”

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Parlamentul European cere Comisiei Europene să comunice cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său și să facă publice contractele de achiziție

ROMÂNIA14 hours ago

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA: Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Klaus Iohannis participă joi și vineri la Consiliul European: Șeful statului solicită includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor verzi și sprijinirea R. Moldova în problema gazelor și a energiei

COMUNICATE DE PRESĂ15 hours ago

Compania Leviatan Design, în TOP 10 firme de arhitectură și proiectare din România

ROMÂNIA16 hours ago

Solidaritatea europeană: Austria și Franța oferă României medicamente, ventilatoare și echipamente medicale pentru a lupta în continuare împotriva pandemiei

POLITICĂ17 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu18 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi21 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi21 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.3 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

Team2Share

Trending