Documentul cu cele 11 puncte discutate de Ponta cu președintele CE, Jose Manuel Barroso. Cum a ajuns UE să dea României lista de recomandări

Comisia Europeană, ambasadorul SUA în România, presa internaţională, cancelarul german în mod special, dar şi alţi oficiali europeni au avut o reacţie dură faţă de schimbările produse în România după declanşarea procedurii de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu. La zece zile după începutul acţiunii în forţă declanşată de USL, comisarul Barosso i-a prezentat premierului Ponta lista cu îngrijorările principale ale Uniunii. Primul-ministru a dat asigurări ca va răspunde în scris tuturor problemelor ridicate de partenerii europeni. Gândul prezintă online  filmul complet al modului în care a ajuns Uniunea Europeană să reclame lista cu 11 probleme din România.

Anunţul privind intenţiile USL de a-l suspenda pe preşedintele Băsescu a fost făcut de Crin Antonescu pe 2 iulie. Liderul PNL a vorbit deschis şi despre schimbarea judecătorilor Curţii Constituţionale.

“Miza principală, sub o formă sau alta, este intrarea în normalitate a Curţii Constituţionale. Mai explicit, înseamnă schimbarea componenţei acestei Curţi. Presupun, pe scurt, că Parlamentul care a numit şase judecători din nouă are dreptul să-i revoce. (…) Eu, Crin Antonescu, consider că în actuala componenţă Curtea Constituţională este o ruşine“, a fost declaraţia care a trezit atenţia şi reacţia cancelariilor occidentale.

Prima reacţie vehementă a venit din partea popularilor europeni, care prin vocea liderului grupului popular din Parlamentul European, Joseph Daul. El a criticat înlocuirea Avocatului Poporului, schimbarea preşedinţilor Camerelor Parlamentului, planul de modificare a legii Curţii Constituţionale şi a judecătorilor.

“Dacă acestea vor fi puse în practică, statutul democraţiei în România dă serioase motive de îngrijorare. Niciun stat membru al Uniunii Europene nu poate încălca astfel statul de drept şi toate principiile democratice”, a declarat Daul, cerând vicepreşedinlui Comisiei Europene, Viviane Reding, responsabil pe justiţie să verifice dacă schimbările “respectă standardele europene”.

Reacţia acesteia nu a întârziat să apară, aceasta scriind pe contul de Twitter că este “foarte îngrijorată de atacurile recente la independenţa Curţii Constituţionale a României. Pentru mine, un sistem judiciar funcţional şi independent este o pre-condiţie pentru respect reciproc în Spaţiul european de Justiţie”.

USL a replicat de la Bucureşti, tot pe 3 iulie, încercând să elimine discuţiile despre schimbarea judecătorilor CCR.

“În niciun moment nu s-a pus problema ca USL sa iniţieze revocarea vreunui judecător al Curţii Constituţionale. Prin urmare, aceste temeri sunt neîntemeiate”, se arată în comunicatul USL. Cu toate acestea oficialii europeni au continuat să critice acţiunile noii puteri de la Bucureşti faţă de Curtea Constituţională.

Popularii europeni continuă însă valul de critici asupra noii guvernări din România.

Preşedintele Partidului Popular European (PPE), Wilfried Martens, se declară “extrem de îngrijorat” ca urmare a ultimelor evoluţii din România, susţinând că USL a dat frâu liber unui plan care subminează practicile democratice şi statul de drept şi dispreţuieşte separarea puterilor în stat. România este avertizată că va fi monitorizată în continuare.

Ministrul Justiţiei reacţionează şi el după declaraţiile comisarului Viviane Redding. Tot pe 4 iulie, el spune: “bineînţeles că suntem atenţi la aceste reacţii, chiar dacă sunt pe Twitter, dacă am înţeles bine şi în nici un caz reacţii publice, oficiale. Trebuie explicat într-adevăr mai bine ce se întâmplă în ţară, pentru că pe filiere politice, de grupuri politice, de exemplu PPE, s-au transmis foarte multe informaţii false, foarte multe chestiuni care în esenţă exprimă manipulare”.

Pe 4 iulie, Guvernul Ponta decide prin Ordonanţă de Urgenţă să modifice atribuţiile Curţii Constituţionale, hotărârile Parlamentului nemaiputând fi judecate de aceasta.

În ciuda asigurărilor venite de la Bucureşti, Preşedintele Uniunii Europene scrie pe Twitter că este “foarte îngrijorat de evoluţiile din România” privind statul de drept şi independenţa sistemului judiciar.

Semnale de îngrijorare au venit şi de peste Ocean. Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat al SUA a spus: “Suntem preocupaţi de recentele evenimente din România, aliatul şi partenerul nostru în NATO, care ameninţă echilibrul democratic al puterilor şi subminează instituţiile independente precum justiţia”.

Intervenţia cancelarului german, Angela Markel, a produs cele mai multe controverse în România. Mai mult, că aceasta a avut şi o discuţie telefonică cu preşedintele suspendat Traian Băsescu.

“Cancelarul consideră inacceptabil dacă principiile de bază ale statului de drept sunt încălcate într-o ţară membră a Uniunii Europene”, a fost comunicatul părţii germane.

Iritat, premierul Ponta a reacţionat, afirmând că “nu Angela Merkel votează la referendumul de pe 29 iulie”. El i-a criticat pe popularii europeni, despre care a spus că se informează doar de la Traian Băsescu şi PDL. Totodată, primul-ministru a declarat că va merge la Berlin pentru a discuta cu Angela Merkel, dar după ce în prealabil face o vizită la Bruxelles.

În scenă au intrat şi socialiştii europeni. Liderul Grupului Socialiştilor şi Democraţilor din PE, Hannes Swoboda a cerut Comisiei Europene să evalueze rapid situaţia din România.

Premierul Victor Ponta face la Bruxelles un pas în spate după întâlnirea avută cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz. “Conform procedurilor referendumul trebuie validat de CCR. dacă 9 milioane de români se vor prezenta la vot, atunci Curtea Constituţională va valida acest referendum. rezultatul votului va rezolva disputele dintre partidele politice”, a spus Ponta. Întors în ţară, premierul a declarat la Antena3 că nu s-a angajat la Bruxelles în privinţa vreunui prag pentru referendumul de demitere.

Viviane Reding a dat un nou avertisment pe 11 iulie: “văd un mare pericol în recentele evenimente din România care pot afecta integrarea deplină în Uniunea Europeană.

Nici socialiştii europeni nu au fost mai indulgenţi cu schimbările din România. Referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu va fi urmărit atent de către Comisia Europeană, pentru a elimina suspiciunile printr-o evaluare obiectivă, a anunţat, la Bruxelles, liderul Partidului Socialiştilor Europeni (PES), Serghei Stanişev, după întâlnirea cu premierul Victor Ponta.

Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a declarat după întrevederea pe care a avut-o cu premierul Victor Ponta că “este profund îngrijorat de recentele evenimente din România, din punctul de vedere al independenţei justiţiei şi situaţiei statului de drept.

În cazul întâlnirii avută cu comisarul European, preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso i-a prezentat premierului Victor Ponta o listă cu îngrijorările Uniunii Europene.Primul-ministru s-a angajat să-i răspundă în scris.

Pe 12 iulie, guvernul german l-a convocat pe ambasadorul României la Berlin pentru a i se prezenta îngrijorarea “guvernului federal faţă de evoluţia politică internă din România”.

“Din punctul de vedere al Guvernului Germaniei, măsurile luate de guvernarea Ponta în zilele trecute cu privire la limitarea competenţelor Curţii Constituţionale, amânarea publicării deciziilor Curţii Constituţionale pun în pericol grav principiul separării puterilor în stat. Ambasadorului Comănescu i s-au transmis aşteptările Guvernului german ca toate deciziile Curţii Constituţionale să fie publicate şi puse în practică cu promptitudine”, se arată în comunicatul de presă publicat pe site-ul oficial al Guvernului de la Berlin cu privire la convocarea ambasadorului român.

Preşedintele Crin Antonescu şi premierul Victor Ponta au declarat că nu există o listă cu cerinţe ale Uniunii Europene, ci lista reprezintă doar teme de discuţie între comisarul Barroso şi premierul Ponta.

Liderii USL au anunţat că săptămâna viitoare Parlamentul se va reuni în sesiune extraordinară, în care va fi discutată legea referendumului. În acest moment sunt două variante posibile: Ordonanţa Guvernului se transformă în lege şi preşedintele este demis cu jumătate plus unu din numărul celor care se prezintă la referendum sau preşedintele interimar, Crin Antonescu, promulgă legea promovată de doi parlamentari USL, trecută prin filtrul Curţii Constituţionale, prin care preşedintele este demis cu jumătate plus unu din numărul celor care votează cu condiţia ca la referendum să vină jumătate din cei prezenţi pe listele electorale.

Sursa: Gandul.info
Foto: Gandul.info

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

three × one =