Migratia pe piata fortei de munca, o forta echilibranta si motor de crestere economica

poza ADIMigratia declansata de motivatii economice, din cadrul pietei europene a muncii, poate fi un instrument eficient in stabilizarea pietei muncii si in echilibrarea ratei somajului in spatiul zonei euro, dar si in cazul celorlalte state europene afectate. Zona euro si in special statele care sunt cele mai vocale impotriva imigratiei si a liberei circulatii pe piata muncii, au cel mai mult de castigat din urma acesteia, avand beneficii economice majore.

Statele care ar trebui sa manifeste ingrijorare ar trebui sa fie tocmai acele state care pierd forta de munca, fie ea calificata sau nu.

Criticii infocati refuza beneficiile?

Deja presa de specialitate romaneasca a prezentat studiile conform carora romanii sustin economiile tarilor gazda. De exemplu imigranţii din Marea Britanie, cei mai mulţi supracalificaţi, sunt mai muncitori şi primesc mai puţine indemnizaţii sociale decât britanicii, arată două studii publicate de catre centre de cercetare britanice.

Unul dintre rapoarte, elaborat de University College London (UCL) relevă că imigranţii, în principal cei europeni, au avut o “contribuţie fiscală considerabilă” la bugetul britanic în perioada 2001-2011. “Imigranţii recenţi, adică cei veniţi după anul 2000, tind mai puţin să încaseze indemnizaţii sociale decât britanicii”, arată autorii studiului.

Pe langa faptul ca este demontat mitul abuzului sistemelor sociale, studiul completeaza cu faptul ca imigranţii au plătit statului britanic aproximativ 25 de miliarde de lire sterline (30 de miliarde de euro).

Un alt raport, realizat de Institutul Naţional pentru Studii Economice şi Sociale (NIESR), arată că, în perioada 1997 – 2007, prezenţa imigranţilor a crescut în cele mai multe domenii de activitate. “Imigranţii au un nivel mai ridicat de educaţie decât britanicii şi muncesc mai multe ore decât aceştia”, evidenţiind productivitatea străinilor angajaţi în Marea Britanie.

Aparatorii migratiei sufera in urma pierderilor!

In schimb, pentru statele „donatoare” situatia nu este la fel de incurajatoare.

Romania cu un ochi plange cu unul rade. Pe de o parte este laudata pentru forta de munca inalt calificata pe care o exporta si de care beneficiaza economiile dezvoltate si pe de alta parte este criticata pentru faptul ca romanii ocupa locurile de munca destinate cetatenilor tarilor gazda.

Nu putem omite sa subliniem ca ne confuntam si cu un discurs populist de tip electoral, dar totusi situatia se configureaza a fi o mare problema pentru Romania si pentru Europa in ansamblu.

Dezechilibrul lasat in urma de exodul de creiere, sau de „brain-drain” cum mai este denumit, se cuantifica prin investitii in educatie, prin cheltuieli ale statului si ale societatii in genere imposibil de fructificat. Consecintele extinderii fenomenului de migratie a specialistilor se manifesta in toate sectoarele societatii, fie el economic sau social. Tara respectiva devine din ce in ce mai putin competitiva, gradul de inovare scade, astfel incat scad si premizele pentru crestere economica si dezvoltare.

La modul cel mai concret, investitorii nu mai sunt atrasi de o astfel de piata din simplul fapt ca nu mai au cu cine lucra, iar sectoarele economice nationale devin lipsite de relevanta pentru ca nu exista resursa umana calificata ca sa le mentina competitive. Oferta nationala de forta de munca se diminueaza semnificativ, se creeaza un deficit de competente, se accentueaza procesul de imbatranire a populatiei, scade nivelul de pregatire in raport cu cererea si toate duc la o profunda criza structurala.

Liberalizarea pietei muncii urgenteaza gasirea unor masuri pentru a acoperi aceste deficiente structurale si pentru a incuraja sistemul european sa functioneze in beneficiul tuturor, asa cum a fost gandit, aprobat si imbratisat initial la nivel principial, conform tratatelor Uniunii Europene.

Piata europeana a muncii in deriva

Aspectul cel mai important si care ar trebui subliniat este ca starea demografiei europene nu este in acord cu atitudinea transmisa de liderii politici ai tarilor dezvoltate. Imbatranirea populatiei si implicit scaderea ei vor determina din ce in ce mai multe dezechilibre ale pietei fortei de munca in asamblu. Se va forma un deficit de forta de munca care ar putea fi reglat tocmai  prin intermediul circulatiei libere a fortei de munca.

Un studiu al Organizatiei Natiunilor Unite arata ca Europa nu va putea iesi din criza fara import de oameni. UE, pentru a putea face provocarilor economice, va trebui ca in perioada 2015 – 2040 sa atraga anual 6,1 milioane de specialisti (persoane cu studii superioare, sau calificati intr-o profesie tehnica).

Observam ca rata somajului este din ce in ce mai ridicata si ca in acelasi timp angajatorii atrag atentia ca nu reusesc sa angajeze oameni pentru posturile libere. Ca un paradox al pietei muncii care geme de someri, angajatorii se plang ca nu  au personal calificat si competitiv din punct de vedere al costurilor si fac relocari catre Asia, Africa sau unde reusesc sa isi acopere deficitul de specialisti.

Lipsa fortei de munca bine pregatita si flexibila (si cand ma refer la nivel de pregatire nu ma refer doar la studiile superioare, ci mai degraba la perfectionarea segmentata si aplicata pe domenii de activitate) scade competivitatea – in special cea industriala si de inalta tehnologie a Uniunii Europene.

Reticenta cu care este abordata libera circulatie pe piata muncii in Uniunea Europeana descurajeaza si mai mult investitorii straini in a veni in Europa. Se formeaza astfel un cerc vicios, intretinut de discursuri false si de lipsa de reactie politica constructiva, fara viziune.

Studiile de specialitate releva ca deja ne aflam in „era resursei umane”, iar in acest context, iesirea din criza este pusa pe seama capacitatii angajatorilor de a acoperi deficitul de specialisti. Doar prin implementarea unei strategii de recrutare si dezvoltare proactiva, angajatorii isi pot asigura competitivitatea si astfel se pot pune in miscare rotitele intregului sistem  al economiei europene.

In acest context, trebuie anulata diferenta de concept intre libera circulatie a persoanelor in spatiul european si libera circulatie a fortei de munca. Intr-o era a aprofundarii integrarii (ca o conditie absolut necesara a supravietuirii proiectului european), diferenta conceptuala artificial mentinuta intre libera circulatie a persoanelor versus libera circulatie a fortei de munca devine caduca.

Asadar, migratia trebuie privita dintr-un alt unghi, din cel al beneficiilor majore pe care le aduce tarilor de destinatie si a pierderilor serioase, profunde si pe termen lung al tarilor de origine. Migratia fortei de munca este pana la urma un fenomen natural, de reglare. Manifestandu-se intr-un cadru democratic, matur, dirijata de politici sanatoase, ea poate constitui un instrument fara de care Europa nu va reusi incadrarea pe un drum al prosperitatii, bunastarii si dezvoltarii.

Autor: Adrian Marius Dobre, Secretar General Fundatia Europeana Titulescu, Secretar General al Fundatiei Institutul Social Democrat “Ovidiu Sincai”

 

 

.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *