Dezacorduri energetice in Europa

Adrian Marius DobreNabucco Vest pare cel mai viabil proiect in materie de garantare a accesului la resursele naturale de gaz. Statele direct implicate (Bulgaria, Romania, Ungaria si Austria) au facut presiuni la Bruxelles pentru ca gazoductul sa obtina acceptul din partea consortiului de la Shah Deniz.

Trio european in materie de energie

In urma Summitului UE din 22 mai, liderii europeni s-au limitat la a reitera un obiectiv triplu in ceea ce priveste energia: garantarea unor preturi abordabile pentru clienti, reducerea facturii importurilor, si asigurarea unei productii interne continue, toate pe fondul reducerii dependentei statelor europene de importurile de gaze naturale din Federatia Rusa.

Spun s-au limitat, deoarece au acelasi caracter generalist, ramanand iarasi la nivelul de hartie!

In stilul european actual, discutiile „stratego-liderii” reuniti la Bruxelles au ajuns la un acord asupra unui set de patru actiuni: finalizarea de urgenta a unei piete interne a energiei interconectate si pe deplin functionale, facilitarea investitiilor necesare in domeniul energiei, diversificarea surselor de aprovizionare cu energie ale Europei si eficienta energetica sporita.

Consiliul European a solicitat totusi sa se acorde o prioritate deosebita pentru finalizarea pietei unice a energiei pana in 2014 si realizarea interconexiunilor, facand o serie de recomandari pentru diversificarea aprovizionarii cu energie si a cerut avansarea unui set de masuri care sa duca la scaderea pretului energiei, care afecteaza productivitatea europeana.

In cateva puncte a atins marile probleme ale momentului.

Dar, daca ne intoarcem privirea putin in urma, observam ca UE incearca de mult timp indeplinirea acestor obiective. Motivele pentru care se intarzie sunt datorate mai multor factori cum ar fi interesele nationale contradictorii sau ostilitatea companiilor energetice fata de reglementarile suplimentare.

Recent oficialii de la ArcelorMittal s-au declarat nemultumiti de nivelul preturilor la energia electrica din Europa, nu doar din Romania, si au declarat ca iau in calcul posibilitatea de a se retrage din Europa. A devenit cea mai populara stire inainte de summitul european, si nu putem trece cu vederea mesajul pe care il transmite.

Decizie intre politic si economic : Nabucco Vest sau Conducta Trans-Adriatica?

Un moment important – sfarsitul lunii iunie. Pana atunci consortiul international care gestioneaza zacamantul de gaze de la Shah Deniz II Azerbaijan, este asteptat sa ia o decizie in vederea asigurarii transportului de gaze naturale catre Europa. Sunt luate in considerare atat gazoductul Nabucco Vest cat si Conducta Trans-Adriatica (TAP).

Desi consortiul Shah Deniz este format din British Petroleum (BP, Marea Britanie, 25,5%),  Statoil (Norvegia, 25,5%), SOCAR (Ayerbaijan, 10%), Total (Franta, 10%), Lukoil (Rusia, 10%), Naftiran Intertrade Company (Iran, 10%) si Turkish Petroleum Association (Turcia, 9%), doar primele patru participa la procesul de negociere si de luare a deciziei.

Asa cum ne-am obisnuit, caracterul comercial este elementul cheie al deciziei. Rezultatul alegerii va confirma tendinta actuala a luare a deciziilor, in care economicul primeaza in fata politicului. In actualul context global, in momentul in care analizezi evolutia unor evenimente cu greu mai poti face divizarea intre politic si economic. Mai mult ca oricand, politicul si economicul si-au tesut o relatie si o interdependenta extrem de puternica si uneori confuza.

In acest sens, indiferent de decizie, exista un grup de patru companii castigatoare – BP (Marea Britanie), Statoil (Norvegia), SOCAR (compania petroliera de stat din Azerbaidjan) si Total (Franta). Acestea au semnat impreuna acorduri paralele cu Nabucco si TAP. Companiile vor finanta costurile de dezvoltare ale ambelor proiecte pana la decizia finala privind selectia unei conducte.

Nabucco si TAP ofera celor patru companii optiuni de subscriere de actiuni, pentru o cota de participare de 50%.  Pe baza Acordului de Cooperare, Nabucco si TAP au cazut de acord cu cele patru companii sa faca schimb de informatii si sa alinieze programele proiectului conductei cu programul de productie de la Shah Deniz, pana la decizia finala privind selectia unei conducte.

Urmatorul moment in luarea deciziilor de catre Consortiul Shah Deniz este octombrie 2013, cand va trebui sa hotarasca aspectele ce tin de capitolul investitii. Indiferent de conducta care va fi aleasa anul acesta, Europa si Orientul Mijlociu se gandesc la posibilitatea construirii celui de-a doilea gazoduct. Se impune acum o alegere pentru ca Shah Deniz II nu dispune de suficiente resurse pentru ambele conducte, dar, atunci cand resursele de gaze vor fi disponibile din alte zone, cum ar fi Irak sau Iran, doua conducte ar putea face sens din punct de vedere al utilitatii.

 

Autor: Adrian Marius Dobre, Secretar General Fundatia Europeana Titulescu, Secretar General al Fundatiei Institutul Social Democrat “Ovidiu Sincai”

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *