Conditia Europei pentru finantarea Ciprului – fara rusi!

Discutiile si negocierile Uniunii Europene cu Ciprul in vederea acordarii unui imprumut care sa-i sustina economia si sa nu intre in faliment s-au desfasurat pe un interval de timp relativ mare. Unul dintre motivele acestor ezitari ale europenilor a fost si dualitatea Ciprului care oscila intre UE si Rusia.

Adrian Marius DobreCipru a beneficiat in trecut de un imprumut de la rusi, in conditii avantajoase. In contextul crizei profunde in care se afla, astepta o mana de ajutor mai avantajoasa si de la est, dar aceasta a intarziat sa apara.

In final europenii au fost de acord cu acordarea unui ajutor financiar de 10 miliarde de euro dar cu o singura conditie – majorarea taxei impuse companiilor de la 10% la 12,5%, privatizarea unor companii si taxarea depozitelor bancare sub 100.000 de euro  cu 6,75%  si a celor de peste 100.000 de euro cu 10%.

Parlamentul de la Nicosia urma sa voteze implementarea acestor masuri, dar votul a fost amanat. Intre timp bancile si bancomatele vor ramane inchise. Efectele imediate nu au intarziat sa apara, astfel ca actiunile bancilor HSBC sau Standard Chartered au scazut deja la bursa.

Conditiile sunt inca supuse unui test, Parlamentul cipriot inca nu a cazut asupra unui acord, iar oficialii europeni dau semne ca se mai poate ajusta. De exemplu exista varianta taxarii zero pentru micii deponenti, dar in schimb ar trebui majorate taxele pentru depozitele mari.

Federatia Rusa riposteaza

Rusia se simte direct vizata de conditiile impuse de UE si FMI Ciprului, oficialii de la Kremlin iesind cu declaratii foarte dure. Premierul rus sustine ca masura seamana cu „confiscarea banilor altora”, iar presedintele Vladimir Putin avertizeaza ca impozitul pe depozit este nedrept si periculos.

Reactiile se explica daca avem in vedere ca aproximativ  19 miliarde de dolari este doar capitalul societăţilor ruse plasat în Cipru, la care se adăugă capitalul băncilor ruse plasat în Cipru (estimare realizata de Agentia Moody’s ).

Magnatii rusi prezenti in Cipru se simt ofensati si nu vor accepta regimul impus de europeni : “Chiar dacă ruşii vor plăti aceste taxe, ei nu vor mai cooperă cu Ciprul şi scurgerea capitalului va fi colosală”, a declarat  omul de afaceri Lebedev, acţionar al Aeroflot şi patron al The Independent şi Evening Standard.

Valul de nationalizare care ar putea cuprinde Ciprul poate duce la repatrierea capitalului rus.

Gazprom a aruncat si el pe masa o oferta, cam tarziu dupa refuzul cererii cipriote de la sfarsitul anului 2012 de a acorda un imprumut de 5 miliarde de euro. Propunerea rusilor de 6 miliarde de euro din acest moment vizeaza dreptul de a extrage gaze naturale in zona economica exclusiva a Ciprului.

Ciocnirea intereselor din Cipru devine controversata, cu atat mai mult cu cat Nicosia era denumita poarta companiilor rusesti in Europa, sau “paradisul fiscal” al serviciilor secrete rusesti.

Cu o politica fiscala laxa, Cipru a devenit in timp un punct de off-shore atractiv, iar banii ce se scurgeau prin mica insula ar fi trebuit sa ii asigure o stabilitate confortabila, dar in acelasi timp, preponderenta capitalului rus a condus si la o serie de vulnerabilitati.

Cei doi “parteneri”, Germania si Rusia se afla in impas, iar daca masurile impuse de UE si FMI vor fi adoptate de legislativul cipriot, prezenta rusa se va diminua.

Efectele unei astfel de taxari nu se vor limita la retragerea rusilor si se vor reflecta in intreaga Europa. Leul s-a depreciat usor, bancile britanice au cunoscut o scadere la bursa, grecii sunt la linia de start pentru a absorbi sucursalele bancilor cipriote imediat ce suprataxarea va fi adoptata.

Dar zarurile inca nu au fost aruncate!

 

Autor: Adrian Marius Dobre, Secretar General Fundatia Europeana Titulescu

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *