Fonduri Europene + Regionalizare = Corupţie şi Disparitate Economică ?

Gratian Mihailescu (2)Este această ecuaţie valabilă pentru următoarea perioadă financiară 2014-2020 ?  Slaba gestionare a fondurilor europene plus un proces de regionalizare realizat în grabă şi ineficient  poate accentua apariţia actelor de corupţie la nivel regional și poate adânci  sărăcia în unele zone din România. Lipsa de impact a  Programului Operaţional Regional (POR)  la reducerea disparităţilor regionale în perioada 2007-2011 ne obligă să ne punem următoarele întrebări : Va ajuta pe viitor regionalizarea la o guvernare eificientă la nivel regional? Va contribui aceasta la consolidarea capacităţii adminstrative care să permită o mai bună absorbţie a fondurilor europene şi o reducere a disparităţilor între regiuni şi in interiorul regiunilor? Voi încerca să răspund la aceste întrebări printr-o analiză împărţită în două articole despre fonduri europene, dezvoltare regională, regionalizare şi corupţie.

 

Dezvoltarea regională 2007-2013

Un studiu elaborat de Societatea Academică Română (SAR), arată că disparităţile  intra- și interregionale au crescut în perioada 2004-2012, deşi acestea trebuiau să scadă, potrivit obiectivelor Planului Naţional de Dezvoltare şi a Cadrului Naţional Strategic de Referinţă. Slaba gestionare a fondurilor europene în general, coroborată cu lipsa puterii de decizie a Agenţiilor de

Dezvoltare Regională în procesul de management, precum şi cu problemele de planificare şi implementare au dus la lipsa unui impact semnificativ al fondurilor europene asupra dezvoltării economice a regiunilor româneşti. Raportul SAR pentru 2013 subliniază importanţa capacităţii administrative, susţinând ca cea mai bună strategie de creştere economică este buna guvernare.

Obiectivul strategic al Programului Operațional Regional (POR) constă în sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate teritorial și durabile a Regiunilor României, corespunzător nevoilor lor şi resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere. POR-ul, deși este Programul Operațional (PO) cel mai de succes dintre toate PO-urile beneficiând de cea mai mare absorbţie comparativ cu celelalte programme (24,70 % plăţi făcute de Comisie), acesta nu pare să fi contribuit la reducerea disparităţilor economice, Est-Vest, Capitală-Regiuni, ba mai mult în unele cazuri a accentuat aceste decalaje între regiunile țării sau între judeţele anumitor regiuni de dezvoltare.

Evoluţia disparităţilor regionale calculată de SAR arată că din perioada 2004-2012, disparităţile regionale au crescut în România cu 36% ! România a beneficiat de fonduri europene de pre-aderare şi de fonduri structurale după 2007, lucru care ar fi trebuit să contribuie la scăderea disparităţilor, ceea ce nu s-a întâmplat în ultimii 8 ani de când ne antrenăm cu fondurile europene.

Pe lângă disparităţile între regiunile de dezvoltare s-au accentuat şi cele între judeţe, deşi obiectivul documentelor strategice era să reducă aceste disparităţi. Inegalitățile între județe sunt favorizate și de dezvoltarea axelor dezvoltării urbane în cadrul POR care se orientează pe poli de creştere și centre urbane. Acest program se pare că a contribuit la accentuarea disparităţii regionale și implicit poate avea un impact direct asupra inegalităţii și sărăciei. În interiorul regiunilor de dezvoltare există deja poli de dezvoltare urbană care se bucură de o creştere economică semnificativă: în vest Timișoara și Arad contrastează cu situația din orașele Reşiţa, Hunedoara; iar în Nord-Est, diferențele sunt evidente între Iaşi și Bacău respectiv Botoşani sau Vaslui. Cu toate acestea viitorul politicilor de dezvoltare regională este focusat pe aglomerarile urbane si centre de dezvoltare conform Raportului Strategic National 2012 ,« pentru a contribui la o dezvoltare teritorială echilibrată a ţării şi pentru a evita  creşterea disparităţilor interne, investiţiile trebuie să fie concentrate în acele oraşe care acţionează ca poli regionali şi/sau locali de creştere şi iradiază dezvoltare în zonele adiacente ». Ceea ce s-a întâmplat de fapt până în prezent este că zonele sau oraşele dezvoltate s-au dezvoltat şi mai mult, iar zonele sărace au rămas la fel de sărace. Centrele de dezvoltare economică locale şi regionale nu au propagat creştere economică şi zonelor mai slab dezvoltate, aşa cum se aşteptau experţii care au elaborat politicile de dezvoltare regională. Conform raportului SAR 2013, zonele mai slab dezvoltate nu au capacitate administrativă pentru a se dezvolta sau pentru a atrage fonduri. Dacă pană în prezent această modalitate de dezvoltare nu a funcţionat eficient (în sensul reducerii disparităţilor) de ce ar funcţiona de acum încolo în cazul în care va fi păstrată aceaşi direcţie ?

 

Corupţie şi clientelism politic

Cu toate că POR-ul este un program care stă relativ bine la absorbţie, acesta a întâmpinat de-a lungul timpului o serie de probleme de management şi de implemetare, probleme care au atins apogeul în 2011, atunci cand auditorii Comisiei Europene au verificat 209 contracte din POR, iar  pentru 78 dintre acestea au fost sesizate nereguli, (40% din proiectele verificate) fiind operate corecţii financiare de 12 milioane de euro. Comisia Europeană a întrerupt plăţile atunci, blocând POR-ul, deoarece au descoperit nereguli în sfera achiziţiilor publice făcute în cadrul unor proiecte europene. Motivul principal care a dus la această blocare atunci a fost acordarea contractelor  de achiziţii publice pe bază de clientelism politic. 

Potrivit unui raport al Institutului de Politici Publice (IPP) reprezentanţii partidelor politice, conducători ai administraţiei locale, au contractat proiecte pe POR astfel : PDL 271 proiecte în valoare de 1.13 miliarde euro, PSD 236 de proiecte în valoare de peste 67 milioane  euro, PNL 83 de proiecte în valoare de 270 de milioane de euro, UDMR 44 de proiecte în valoare de 146 milioane euro. Aceasta politizare excesivă a fondurilor POR a dus la apariţia problemelor în cadrul procesului de achiziţii publice şi nu numai.

Un raport EFOR din februarie 2013 a trasat o hartă a clientelismului politic la nivelul administrativ pentru perioada 2004-2011, care arată distribuţia preferenţială a  fondurilor de stat către administraţiile locale fapt ce a dus la apariţia corupţiei şi la o proastă guvernare la nivel local şi regional. Concluziile raportului arată că nu există criterii clare de alocare de fonduri de investitii de stat în regiuni, fondurile fiind uşor de furat, ceea ce s-a întamplat şi în cadrul  POR-ului şi a contractelor clientelare de achiziţii publice. În sensul că singurul rost al existenţei unor comune sau oraşe mai mici, care nu işi acoperă cheltuielile de existenţă, fiind  lipsite de resurse proprii şi dependente de resursele financiare primite de la  judeţ, e conservarea bazei de clientelism politic în teritoriu. O alta concluzie este că proasta guvernare creşte odată cu sumele de bani disponibile, asemănător cu ceea ce se întamplă cu fondurile europene. Actualul sistem administrativ permite o distribuţie clientelară a fondurilor de stat şi duce la o slabă capacitate de administrare, neperformantă, şi nu în masura posibilităţilor de dezvoltare a anumitor zone, ceea ce poate adânci disparitatea între regiuni şi între diferite zone ale aceleiaşi regiuni.

Politizarea excesivă a fondurilor europene, precum şi a administraţiei publice locale şi centrale, au dus la aceste rezultate care au avut un impact negativ asupra procesului de dezvoltare regională. Nu există nici o garanţie că aceste lucruri se vor schimba în cazul regionalizării, ba mai mult, se pot accentua. Problema fondurilor europene nu va fi rezolvată printr-o regionalizare administrativă. E nevoie de competitivitate, responsabilitate, transparenţă şi management eficient din partea administraţiei, pentru a beneficia cu succes de pe urma fondurilor în perioada 2014-2020. Ce garanţii există că prin regionalizare această reformă a administraţiei publice se va realiza în contextul în care aceasta se va realiza într-un an de zile? Următorul articol va analiza slaba capacitate administrativă, procesul de regionalizare, precum şi raportul descentralizare-absorbţie fonduri europene.

 

Graţian Mihăilescu

Consultant Dezvoltare Regională şi Afaceri Europene

 

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *