Demitizarea miturilor legate de regionalizare

Autor: Gratian Mihailescu

Gratian MihailescuPe site-ul Ministerului Dezvoltarii Regionale a aparut un capitol special, adresat procesului de regionalizare. In cadrul acestui site găsim un subcapitol intitulat Mituri despre regionalizare” in care se combat unele pericole care vor apărea in cazul în care procesul de descentralizare nu se va realiza eficient. Problema e că sunt combătute la nivel general, fără argumente, date sau analize concrete. O să incerc prin informaţiile pe care le-am strâns până în prezent să demitizez o parte din aceste “mituri”.

1.      “Regionalizarea va duce la amplificarea dezvoltării unor judeţe, în detrimentul altora.” Expertii ministerului sustin că „facem regionalizarea tocmai pentru a permite regiunilor să gestioneze resurse şi proiecte generatoare de dezvoltare economică echilibrată la nivelul judeţelor din interiorul regiunii”. Sună frumos….dar CUM?

În  ultimul raport SAR arătam cum disparitatea a crescut în România în ultimii 8 ani cu 36% şi evidenţiam faptul că fondurile europene şi tendinţele de dezvoltare au adus cu ele şi cresterea disparităţii între regiuni şi între judeţele aceleiaşi regiuni. Dezvoltarea regională haotică din ultimii ani, a facut ca judeţele sărace să stagneze, iar cele bogate să se dezvolte şi mai mult. Inegalitatea se poate accentua şi mai mult pe viitor.

La nivel de judeţ exemplele vin tot din ultimul raport SAR, unde judeţe mai slab dezvoltate economic, Vaslui sau Caraş-Severin nu au reuşit să finalizeze prea multe proiecte europene, în comparaţie cu celelalte judeţe din regiunile respective. Slaba capacitate administrativă a acestor judete, coroborată cu incapacitatea de atragere a investiţiilor străine şi lipsa infrastructurii, însă şi activităţile preponderente din agricultură au dus la o crestere slabă in comparaţie cu oraşe mai puternice din aceeaşi regiune gen Timişoara sau Arad în Vest şi Iaşi sau Suceava în Nord-Est.

Problema majoră este de management, de resurse umane şi de lipsa strategiilor coerente de dezvoltare locale şi regionale care să fie puse in practică. În România nu contează calităţile manageriale ale unui primar sau presedinte de CJ, cât dacă se află în partidul de guvernare. Cum va fi stimulată competitivitatea administraţiilor locale şi regionale, prin procesul de regionalizare? CJ vor rămâne ca structură de funcţionare, consiliile locale la fel, iar peste acestea vor apărea Consiliile Regionale. Din aceste structuri vor face parte aceiaşi oameni şi atunci ne întrebăm CUM se va realiza o dezvoltare echilibrată a viitoarelor regiuni şi a judeţelor din interiorul regiunilor ?

Mai mult decât atât, ministrul Fondurilor Europene, domnul Teodorovici declara zilele trecute că fondurile care nu vor fi cheltuite vor fi redirecţionate acolo unde ele s-au epuizat deja. Nu se accentuează oare astfel disparitatea economică?

De asemenea, nu am văzut sau auzit pe nimeni din Ministerul Fondurilor Europene să spună că pentru următoarea perioadă financiară se va crea câte un Program Operational pentru fiecare regiune în parte, în funcţie de nevoile specifice de dezvoltare ale fiecărei regiuni. NU, acest lucru nu se va realiza, în continuare POR-ul fiind un program general, valabil pentru toate viitoarele regiuni de dezvoltare deşi evident realizarea unui POR pentru nevoile fiecărei regiuni ar prezenta avantaje în reducerea disparităţilor.

2.      “Regionalizarea va duce la crearea unor superbaroni locali.” De pe site-ul ministerului înţelegem că mecanisme de verificare şi control  nu vor permite excesul şi abuzul de putere al liderilor locali. CUM se va realiza acest lucru?

Într-un raport al DG Regio, pe care l-am citat şi in cadrul raportului SAR, Romania ocupă ultimul loc atunci când e vorba de guvernare regională din cauza lipsei unei societăţi civile active la nivel regional, din lipsa unei independenţe a mass-mediei locale şi regionale, din lipsa competitivităţii administraţiei locale şi regionale.

Există deja judeţe în România care sunt conduse de baroni locali de ani buni. Ei vor rămâne probabil în funcţie şi după 2016 datorită resurselor financiare de care vor beneficia pe linie politică, de pe urma regionalizării de la sfârşitul lui 2013, fie ele fonduri de stat, fie fonduri europene. Acest gen de personaje controlează la nivel regional tot ce înseamnă administraţie, presă, investiţii, având toate pârghiile necesare pentru a-şi desfăşura nestingherit acţiunile, care nu sunt focusate pe nevoile cetăţenilor, ci mai mult spre crearea unor linii de control financiar şi legislativ, care să le permită să menţină electoratul si antreprenorii, firme clientelare care vor vărsa sume importante în bugetul partidului, în timpul campaniei electorale.

Scriam în trecut despre cercul vicios la nivel local şi regional al deciziilor şi al fondurilor de investiţii de stat sau cele europene: antreprenori locali şi regionali pompează sume importante în partidul X (de obicei se merge cu cel mai puternic candidat), iar  acesta, după alegeri trebuie să returneze banii firmelor loiale, plus o parte de câştig care se împarte cu acesta. Este un proces care funcţionează de ani de zile, ajungându-se să fie total legal, prin acte semnate şi în spiritul legii. Lipsa de watchdog si whisleblowers de la nivelul regiunilor vor face ca aceste practici să continue, fără prea mare „deranj” din partea autorităţilor publice care se ocupă cu astfel de cazuri.

În România există Agenţia Naţională de Integritate (ANI), Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF). Din păcate infrastructura acestor agenţii şi resursele umane limitează activitatea acestora la nivel regional, doar DNA-ul având servicii teritoriale. Şi atunci ne întrebăm, CUM vor putea fi reduse aceste practici, deja împământenite la nivel local şi regional? Cu ce resurse? Ce mecanisme de control vor exista la nivel regional, pentru a urmări activitatea administraţiei locale, judeţene şi regionale?

3.      “Regionalizarea va duce la creşterea birocraţiei şi a costurilor pentru cetăţean”.
Pe site se explica faptul că birocraţia se va simplifica, iar serviciile vor fi aduse mai aproape de cetăţean. Nu înţeleg CUM? Cum se va reduce birocraţia dacă se va crea un nou nivel administrativ şi anume cel regional?

Conform proiectului de regionalizare dezbătut în audierile publice naţionale, Consiliile Regionale înfiinţate vor avea un rol pur administrativ de coordonare a activităţii CJ-urilor pentru politicile de dezvoltare regională. Se urmăreste descentralizarea competenţelor administrative de interes local, judeţean şi regional cu asigurarea resurselor financiare necesare pentru exercitarea acestor competenţe. Nu este însa clar stipulat niciunde care vor fi aceste competenţe şi cum vor fi susţinute financiar aceste Consilii Regionale?

Din rapoartele prezentate de Ministerul Dezvoltării, reiese că fiecare oraş reşedintă de judeţ va deveni un pol de dezvoltare pentru regiunea din care face parte, că sistemul regional de dezvoltare va fi multipolar pentru a asigura o dezvoltare echilibrată. Deci fiecare reşedinţă de judeţ va avea câte o autoritate regională, în funcţie de specificul acelei zone. Şi atunci ce facem? Mutăm personalul dintr-un judeţ in altul sau de la Bucureşti în regiunea respectivă? Să fiu mai specific cu un exemplu: Să zicem că in zona Vest, Timişoara va deveni capitala de regiune, iar Reşita va fi numit pol de dezvoltare. Agenţia Regională de Mediu să zicem că va fi stabilită la Resiţa. Ce se întâmplă cu toţi specialiştii care lucrează în domeniul mediului din Arad, Hundedoara sau Timiş? Ii vom muta in Caraş, pentru că acolo va fi Agenţia Regională de Mediu? Ce facem cu specialiştii din Mediu de la Bucureşti? Din câte am înţeles, persoanele ce lucrează la Ministere vor fi repartizate în regiune. Cum se va realiza acest întreg proces?

Comunicarea între regiune şi Minister a fost una dintre problemele perioadei financiare 2007-2013. În continuare banii europeni vor fi gestionaţi la nivel central de către Ministerul Fondurilor Europene. Cum vom avea parte de o comunicare mai bună dacă acum totul se va realiza pe mai multe paliere: judeţ, regiune, centru? Ce instrumente de fluidizare a deciziilor de management va aduce procesul de regionalizare?

4.      “Regionalizarea este politizată.” este un alt mit combătut de specialiştii din minister

prin faptul că “modelul final al regionalizării va fi un produs colectiv, realizat printr-o abordare de jos în sus, nu impus de palierul politic.” Si tot ei subliniază faptul că „regionalizarea se bazează pe consultarea mediului academic, a societăţii civile şi a autorităţilor locale”.

Ca participant în cadrul dezbaterii publice privind procesul de regionalizare organizată la Timişoara, pot afirma că nimeni din societatea civila, mediul academic sau antreprenorial nu a luat cuvântul in cele 4 ore de discuţii. Impresia mea a fost că evenimentul a semănat mai mult cu o şedinţă de partid a alianţei USL, decât cu o dezbatere publică. Nu a fost prezentat niciun proiect privind regionalizarea ci concepte generale, slab argumentate despre subsidiaritate, guvernanţa multi-nivel, reducerea disparităţilor, modele de dezvoltare economică regională.

Din prezentarea făcută de domnul Dragnea, am înţeles că ADR-urile vor funcţiona pe lângă Consiliile Regionale noi înfiinţate, având în continuare rol de Organisme Intermediare (OI) si nu de Autorităţi de Management (AM). Ministerul Fondurilor Europene va continua să fie AM pentru majoritatea PO-urilor, deci banii europeni vor fi gestionaţi tot la nivel central. Mai mult decât atât, ADR-urile vor continua să funcţioneze din bugetele CJ-urilor, deci vor suferi în continuare de influenţa politicului în procesul de gestionare al fondurilor. Blocajul fondurilor europene din perioada 2007-2013 s-a realizat datorită politizării excesive a fenomenului şi din cauza achiziţiilor publice cu dedicaţie sau a conflictelor de interese. In cazul în care ADR-urile vor funcţiona în continuare din resursele CJ-urilor, fără a avea o prea mare putere de decizie la nivelul politicilor de dezvoltare regională, acestea practic vor fi în continuare subordonate politicului din regiunea respectivă. Fără un mecanism de control la nivel regional, fără whistleblowers, fără presa de investigaţie riscăm să avem aceleaşi probleme şi în perioada de finanţare 2014-2020!

În ultimul raport de politici publice, recomandările SARse refereau la faptul că accentul trebuie pus pe management şi nu pe reorganizare. De asemenea SAR recomandă ca ADR-urile să devină AM-uri care să gestioneze POR-ul, însă şi alte componente ale PO-urilor, în special cel de resurse umane sau de competitivitate economică. în final SAR recomandă o europenizare a activităţilor ADR-urilor prin realizarea de lobby regional la Bruxelles.

După cum spunea si rectorul SNSPA, cauza absorţiei reduse în materie de fonduri europene pentru perioada 2007-2013 nu a fost absenţa regiunilor ci: “lipsa unei strategii de atragere/ de antrenare a tuturor resurselor financiare şi non-financiare dintr-o societate; lipsa culturii şi a practicilor de management de proiect în mediul public şi în mediul privat; incapacitatea de a menţine în administraţia publică specialiştii.” Pe langa acestea eu am mai adăugat în analizele din trecut că legislatia slabă, comunicarea neperformantă între ministere si ADR-uri, politizarea şi corupţia excesivă din cadrul fondurilor europene şi slaba reprezentare a regiunilor la Bruxelles au dus la aceste rezultate slabe.

Concluzii

Regionalizarea implică descentralizarea pe trei dimensiuni diferite care nu neaparat trebuie să se realizeze în acelaşi timp însă există o anumită sinergie între ele: descentralizare politică, administrativă şi fiscală. Din activitatea celor implicaţi în acest proces nu se înţelege clar ce fel de descentralizare o să fie, şi cum vor funcţiona viitoarele Consilii Regionale. În lipsa unui proiect real al regionalizării, care să fie prezentat opiniei publice, nu putem avea decât supoziţii. Riscăm însă ca acest proiect să fie prezentat prea tarziu opiniei publice, iar atunci probabil va fi prea târziu ca punctele deficitare să fie îndreptate, având în vedere că domnul Dragnea doreşte ca până în decembrie 2013, regionalizarea să fie realizată.

Articolul poate fi consultat pe romaniacurata.ro, un proiect al Societatii Academice Romane

Autor: Graţian Mihăilescu, Consultant Dezvoltare Regională şi Afaceri Europene

 

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

1 × 5 =