Lectie de democratie pentru toti carcotasii protestelor

Autor: Gratian Mihailescu

Gratian MihailescuDe o saptamana lumea protesteaza in Bucuresti, in mai multe orase din tara, dar si in strainatate, impotriva proiectului Rosia Montana. Motivele pentru care o fac, sunt deja cunoscute, pentru cei care au fost interesati sa se documenteze despre acest subiect: protectia mediului, e vorba de patrimoniu Unesco, de expropieri ciudate, de beneficii inexistente sau foarte mici pentru statul roman, de contracte babane ale unor politicieni care au inceput acest demers, e vorba de 180 de grade ale USL-ului. Televiziuniile s-au ferit la inceput sa relateze, dupa ce RMGC a cheltuit peste 5 milioane de euro pentru campania media a proiectului, in timp ce Al Jazzera transmitea live streaming din Piata Universitatii. Mai nou insa, apar analisti, consultanti si lideri de opinie care contesta protestatarii: ca sunt hipsteri care n-au de lucru, ca sunt rebeli fara cauza, ca se opun unor investitii care vor ajuta zona sa se dezvolte, ca lupta impotriva corporatiilor si se opun capitalismului si multe altele. Bun, probabil acesti oameni nu au auzit inca de subsidiaritate si democratie participativa:

Ce inseamna subsidiaritate?

Subsdiaritatea vine odata cu descentralizarea administrativa si fiscala. Este conceptul cheie al Uniunii Europene, care apare de peste 30 de ori mentionat in Tratatul de la Lisabona. Si ce scrie acolo?political decisions in the EU must always be taken at the lowest possible administrative and political level, and as close to the citizens as possible”. Da, deciziile politice trebuie luate in functie de nevoile cetateniilor. Este un pricipiu de baza al democratiei si constructiei europene. Ca si teorie politica a fost promovata inca din secolul 19 de Alexis de Tocqueville: “Descentralizarea nu are doar o valoare administrativa, dar si o valoare civica deoarece creste  oportunitatiile cetateniilor de a se implica in afacerile publice: le permite sa se acomodeze cu libertatea”…si Rosia Montana e o chestie de interes general, nu doar pentru cei care locuiesc acolo ci pentru orice cetatean al Romaniei care are libertatea de a nu fi de accord cu acest proiect!

Ce inseamna democratie participativa?

Democratie participativa, conform dictionarului,  e un proces prin care se realizeaza participarea individuală a cetățenilor în deciziile politice și politicile care le afectează viața lor, în special în mod direct și nu prin intermediul reprezentanților aleși. Democratia participativa are ca scop crearea oportunitatilor pentru cetateni pentru a avea contributii semnificative la luarea deciziilor. In tot acest process strangerea de informatii este importanta deoarece duce la un fel de “empowerment” si fix acest lucru s-a intamplat cu Rosia Montana.  Un raport al Comisiei Europene, publicat in martie 2013, incurajeaza implicarea cetatenilor in procesul de realizare al politicilor  publice si vorbeste despre modurile diferite de influențare politică in procesul de luare al deciziilor.

Scriam anul trecut ca Romania nu are inca o societate civila activa, ca suntem blazati si nu avem puterea de a protesta, ca nu intelegem ca este dreptul nostru fundamental de a taxa politicienii in cazul guvernarii proaste. Si Romania este prost guvernata de 20 de ani! Iar cand in sfarsit se realizeaza acest lucru, apar contestatarii acestor proteste, care practic fara sa realizeze, contesta democratia.

Textul viral al Victoriei Stoiciu de saptamana trecuta se incheia astfel:  “probabil este dureros, inadmisibil, revoltator pentru politicieni, decidenti si analisti vanduţi să asiste la nasterea unui fenomen nemaiintalnit in istoria noastra post-decembrista – coagularea unei reale opozitii in interiorul societatii civile.” Iar, Ioana Lupea scria : “cetatenilor care ocupa strazile din centrul Bucurestiului, in semn de protest fata de adoptarea unei legi care incalca legile, li se reproseaza de catre alti cetateni vigilenti ca nu respecta regulile si nu au autorizatie. Atunci cand un politican ales rupe contractul social – si asta a facut  guvernul Ponta cu legea Rosia Montana, trecuta prin guvern fara avize si împotriva unor sentinte judecătoresti – cetatenii ce sa faca? Sa astepte alegerile? Atunci cand puterea a incalcat violent contractul social, cetatenii au dreptul sa riposteze la fel, cum o si fac astazi, prin protest de strada, inclusiv neautorizat, si prin ocuparea spatiului public, care de altfel le apartine.”

Avizul negativ dat de Ministerul Justitiei saptamana trecuta incurajeaza protestatarii, iar se pare ca numarul acestora creste de la o zi la alta in lipsa unei decizii din partea guvernului. Cei care protesteaza o fac inteligent si argumentat: trimit scrisori catre parlamentari, scrisori incercand sa-I convinga  pe acestia sa voteze impotriva proiectului Rosia Montana, motivand ca nu este in interesul societatii  – (facandu-se trimitere la studii de impact, la analize).

Pe facebookul unui prieten aparea urmatorul mesaj “Piața e ca un arhipelag. Dar oamenii nu au fost adunați de ideologii, ci de un ethos protestatar construit capilar în ultimii ani, care se arată foarte critic față de establishment-ul politic. E un tip de reacție de indignare față de o sferă publică așezată prost, irațional, nedrept. Nervozități adunate de-a lungul vremii (idioți care enervează de pe micul ecran, impostori cocoțați la vârf, birocrația obtuză, corupția invazivă, traficul nebun, trenuri întâziate, mizeria percepută, isteria ambientală etc etc) sunt puse acum în același borcan. E un protest care vrea să arate o altă față a României, o altă imagine despre sine. Cauzele revoltei nu sunt propriu-zis sociale și economice, dar socialul și economicul constituie un referent important. Faptul că statul și economia absorb deficitar tineri și noile generații de elite dă foarte prost. Faptul că oamenii sunt tratați drept masă de manevră irită foarte. Că lumea deciziilor a devenit autistă și clientelară scoate din sărite.”

Dupa 20 de ani, Romania invata ce inseamna democratia cu adevarat, iar acest lucru este contestat de o parte a societatii. Acesti contestatari trebuie sa inteleaga ca o democratie sustenabila nu se poate realiza decat cu acest gen de manifestari. Subsidiaritatea si democratia participativa incep sa prinda contur, ceea ce inseamna ca ne maturizam. Romania are nevoie de transparenta, competitivitate, corectitudine, responsabilitate, eficienta la nivel politic si administrative pentru a deveni o tara europeana.

Articolul poate fi consultat pe Contributors.ro.

Autor: Gratian Mihailescu, expert in dezvoltare regională si consultant în afaceri europene

 

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

15 − 5 =