Regionalizarea: 41 de cnezate pentru “modernizarea” României

de Gratian Mihailescu

Gratian Mihailescu

Articolul este un puzzle ce descrie situaţia actuală a proiectului de descentralizare şi dă unele exemple de proastă gestionare a acestui proces: mediu şi transporturi. În articol apare şi exemplul Slovaciei şi Ungariei, ca ţări ce au eşuat realizarea regionalizării. De asemenea sunt reluate şi motivele politicienilor pentru a realiza acest proces. Finalul concluzionează ca în acest mod e practic imposibil să contribui la modernizarea ţării.

Scurt istoric al județelor

Cnezatul este o formă de organizare politică de tip statal din Evul Mediu bazată pe autoritatea cneazului. Micile cnezate şi voievodate româneşti vor deveni odatã cu evoluţia societãţii tot mai puternice şi mai întinse astfel încît vor constitui temelia formãrii statelor feudale româneşti: voievodatul Transilvaniei, Ţara Româneascã, Moldova şi Dobrogea. Aici vorbim de secolul al XI-lea și de unitățile prestatale românești ale lui Glad, Menumorut și Gelu. Mai târziu, împărțirea României în județe este atestată documentar la 8 ianuarie 1392, când domnitorul Mircea cel Bătrân printr-un hrisov numește „ținutul Vâlcii” județ. Ultima reformă administrativ-teritorială majoră din România a avut loc în anul 1968 când s-a trecut de la împărțirea pe regiuni și raioane la reîmpărțirea pe județe, desființată de autoritățile comuniste după 1948, având ca model împărțirea teritoriului Uniunii Sovietice.

Regionalizare pentru guvernanță modernă

Principiul subsidiarității este unul din principiile de bază ale funcționării Uniunii Europene, care apare de peste 30 de ori menționat în tratatul de la Lisabona. El promovează buna guvernanță la nivel local, regional și național și prevede ca deciziile politice din UE trebuie întotdeauna să fie luate cât mai aproape de cetăţeni. Guvernanța multi-nivel este un produs al principiului subsidiarităţii,  competențele fiind împărţite pe diferite nivele. Procesul  de luare a deciziilor este împărtășit de actorii de la diferite niveluri în dauna monopolizării de către guvernele naționale. Regionalizarea reprezintă un element de integrare în Uniunea Europeană, prin stabilirea raportului dintre comunitate şi regiune, pentru a preveni dezechilibrele sociale oferind legitimitate regiuniilor sau instituţiilor care le reprezintă interesele.

Ungaria și Slovacia-eșecuri ale procesului de regionalizare

Slovacia este exemplul cel mai bun când vine vorba despre eşecul procesului de descentralizare. Deşi Slovacia are opt regiuni care au o oarecare autonomie încă din 2002, autoritatea regională nu are nici o putere de decizie, ceea ce crează o asimetrie între descentralizarea funcţională şi cea politică. În domenii politice importante, decizia nu este luată la nivel de regiune, regiunile având doar rol de implementare a deciziilor şi direcţiilor de dezvoltare impuse de la centru. Ungaria după ani întregi în care a funcţionat la nivel de regiune, fără putere de decizie prea mare la nivel regional, pentru perioada 2014-2020 se pregăteşte de o centralizare a resurselor, prin dizolvarea Consiliilor de Dezvoltare Regională. Judeţele vor juca un rol important în viitorul politicilor de dezvoltare regională din Ungaria.

Motivele invocate de politicieni pentru a demara procesul de regionalizare

De cele mai multe ori s-a vorbit despre absorbția de fonduri europene, despre funcționarea eficientă a administrației prin reducerea birocrației și servicii aduse mai aproape de cetățean, pentru reducerea disparităților între regiuni și în interiorul regiunii. Toate acestea sună bine din păcate nu au fost prezentate de către guvernanți modele de dezvoltare, care să ne facă să credem că aceste obiective sunt realizabile prin modalitatea cum se propune acest model de regionalizare. Situația actuală este una dramatică: la capitolul bună guvernanță (care este un indicator și al performanței administrative locale și regionale) regiunile din România ocupă ultimul loc în Europa, conform Comisiei Europene, la absorbție la fel iar inegalitățile economice au crescut cu 36% în ultimii opt ani. În acest context s-a hotărât realizarea descentralizării, fără modele sau argumente pentru o reformă de fond instituțională, ci doar cu transferul de atribuții de la centru la județ (și nu la regiune!).

Liviu Dragnea spunea “Am facut foarte multe dezbateri publice. Si eu, si colegii mei am vorbit la foarte multe posturi” în timp ce Marian Petrache, şeful CJ Ilfov spunea “A fost un serial pe National Geographic “oamenii care au schimbat America”. Lumea civilizată s-a construit prin forţa unor oameni, nu toată societatea a participat la modernizarea ei”.

Proiectul final al Legii privind descentralizarea

Proiectul realizat de ministerul Dezvoltării, condus de Liviu Dragnea, prevede transferul unor instituții centrale de la ministere către consiliile judetene si consiliile locale. Domeniile care se descentralizeaza sunt sanatatea, agricultura, cultura, mediu, tineret si sport, învățământul pre-universitar și transporturi. Dacă anul trecut se vorbea despre regionalzare ca un proces în care se înfiinţau regiuni și se dădeau atribuţii suplimentare pentru nivelele deja existente, guvernul s-a sucit complet şi pune în practică exact opusul a ceea ce a susţinut la început: întăreşte Consiliile Judeţene.

Locul_in_care_se_termina_drumul_facut_de_CJ_Hunedoara_si_din_3e2c11d513_thumb_630_380-300x180

DRUMUL CARE SE ÎNCHIDE ÎN PĂDURE. AŞA POATE FI DESCRISĂ ŞOSEAUA CARE AR FI TREBUIT SĂ LEGE HUNEDOARA DE JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN PE LA LUNCA CERNII. DRUMUL JUDEŢEAN A FOST ÎNCEPUT DE CONSILUL JUDEŢEAN HUNEDOARA CARE A ŞI TERMINAT PARTEA SA, DE 30 DE KM. ŞOSEAUA SE TERMINĂ ÎNSĂ BRUSC ÎNTR-O PĂDURE, DE UNDE AUTORITĂŢILE DIN CARAŞ AR FI TREBUIT SĂ CONSTRUIASCĂ PARTEA SA, ADICĂ ÎNCĂ ȘAPTE KILOMETRI. NU S-A ÎNTÂMPLAT ÎNSĂ AŞA

Unul din think-tankurile bucureștene critica proiectul propus numind procesul de descentralizare unul de “județizare” care va bloca modernizarea României, propunându-și să transfere în mod uniform resurse care să fie gestionate de către CJ-uri după principiulpentru fiecare câte puțin, dintr-un disponibil financiar/patrimonial național care se micșorează de la un an la altul: “Fostul Președinte de Consiliu Județean Teleorman, ajuns Ministru al Dezvoltării Regionale, ne condamnă definitiv la perpetuarea unei administrații locale construite pe modelul comunist din 1968, incapabilă să se susțină financiar (în mediul rural) și dependentă de deciziile superiorului politic.”

O buna regionalizare sau descentralizare nu trebuie sa aibă la bază, sa consacre și să legitimizeze puterea oligarhilor locali ci, dimpotrivă, să o desființeze și să o integreze în ordinea democratică națională română, precum și în cea transnațională europeană” spunea un europarlamentar român.

Două exemple de proastă gestionare a descentralizării

Conform Coaliției pentru Mediu, propunerea legislativă privind descentralizarea are un impact negativ asupra protecției mediului și contravine legislației europene. Sunt șanse mari ca și Comisia Europeană să demareze procedurile de infrigement în cazul în care acest conflict de interese va exista pe viitor. Este vorba despre funcționarea Agențiilor pentru Protecția Mediului (APM) care au în prezent rolul de monitorizare și avizare a proiectelor cu impact asupra mediului. Aceste APM-uri sunt instituții care dau avizele de mediu pentru construcții la nivel local și regional și sunt liantul comunicării între politicile de mediu europene, ministerul de resort și CJ-uri. Subordonarea APM-urilor către Primării sau CJ-uri va da undă verde tuturor “proiectelor” pe care edilii locali le propun, deoarece este greu de crezut că acestea vor putea amenda unele “proiecte” propuse de autoritatea care-I finanțează.

Fragmentarea managementului în transporturi va duce la un haos al coordonării infrastructurii de transport din România care a avut serioase probleme în ultimii ani, când a funcționat sub tutela CNADNR. Acum, o parte din drumurile naționale vor trece la CJ-uri pentru a fi finanțate de Ministerul Dezvoltării Regionale, altele vor trece la d-l Sova, iar probabil d-na Mănescu va avea și ea unele atribuții. Sorin Ioniță spunea “Noi ne împiedicam și până acum cu structuri simple de gestionare și ne complicam acum de parcă am fi Danemarca. Ne împiedicăm cu bicicleta și vrem să conducem nava spațială”.Pe romaniacurata scriam despre gestionarea proastă a POST, construind scump și prost doar 529 de km de autosradă în 7 ani de zile, reușind să “cheltuim” doar 17.5% din cei 5.4 miliarde care au fost alocați de UE. Dacă am gestionat așa prost problema infrastructurii timp de 7 ani sub tutela ministerului de resort, ce șanse reale sunt ca pe viitor să avem rezultate mai bune în cazul în care vor exista mai multe centre de coordonare?

Dezvoltarea regională imposibil de realizat în viitoarele “cnezate”

Deși pornit cu surle și trâmbițe, după modelul polonez, proiectul de descentralizare actual nu seamănă deloc cu el. Am scris anul trecut despre Polonia și succesul lor de bună guvernanță, de dezvoltare regională prin absorbție de fonduri europene. Împărțirea administrației, fragmentarea procesului decizional și puterea de decizie și coordonare absolută oferită președinților de CJ, poate arunca România în Evul Mediu ca model de funcționare administrativă. Subsidiaritatea și buna guvernanță nu au cum sa existe în zone controlate cu mână de fier de “cnejii” actuali, zone unde mass-media și societatea civilă sunt inexistente. Cei de la IPP spuneau că abandonarea discuțiilor pe marginea proiectului de regionalizare în favoarea județizării României nu este altceva decât măsura eșecului clasei politice de a își asuma un proiect vizionar de reformă a administrației, care să treacă dincolo de mize economice și politice meschine.

 

Autor: Grațian Mihăilescu, consultant și jurnalist

 

*Răspunderea pentru informațiile conținute în articol aparține exclusiv autorului articolului respectiv.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *