Sunt majoritatea romanilor idioti? De la functionalitatea democratiei europene pana la Rosia Montana

de Gratian Mihailescu, expert in dezvoltare regională si consultant în afaceri europene

Gratian MihailescuCuvantul idiot provine din limba greaca ἴδιος (idios) fiind folosit in Grecia Antica pentru oamenii care nu se implicau in problemele politice. Idio- inseamna o persoana egocentrica, retrasa, exclusa care nu participa si nu este interesata de afacerile publice. Grecii din antichitate credeau in intelepciunea multimii. Democratia nu era functionala fara ca cetatenii sa delibereze si sa dezbata responsabilitatiile publice care aveau efect direct asupra lor. Cetateni de rand erau alesi in jurii pentru a decide cu privire la problemele de pe agenda publica. Toate aceste decizii se luau in Agora, locul public unde poporul aclama cu ovatii, sau, daca nu era de acord, se exprima prin tacere. Dar asta se intampla in Grecia Antica. In Romania anului 2013, lucrurile stau altfel.

Fostul prim-ministru al Greciei, George Papandreou spunea intr-o dezbatere TED, despre esecul democratiei europene si despre esecul liderilor de a forma o democratie reala. Dansul sustine ca in Europa exista o problema structurala a democratiei, datorata vulnerabilitatilor din sistemul economic global. Democratia europeana e slabita de globalizare,  de corporatiile care pot evita legi, taxe sau standarde de mediu. Democratia europeana este subminata de cresterea inegalitatii si de concentrarea tot mai mare de bogatie si de putere a unor actori. Democratiile noastre”, spune el, „sunt prinse in sisteme prea mari pentru a esua, sau mai precis, prea mari pentru a fi controlate”—in timp ce „politicienii ca mine au pierdut increderea oamenilor lor”. Care e solutia? Implicarea mai directa a cetatenilor intr-o noua afacere democratica.

Dezbaterea realizata pe TED de fostul prim-ministru al Greciei, m-a facut sa-mi pun urmatoarele intrebari: De ce exista acest decalaj mare intre politicieni si cetateni? De ce exista acest decalaj mare intre Bruxelles si cetatenii europeni? Cum influenteaza economia procesul de politici publice? Cine sunt lobbisty din Bruxelles si ce urmaresc? Cum reusim sa diminuam coruptia din politica si din administratia publica? Cum vom reusi sa avem mai multa transparenta in bugetul partidelor politice? Cum vom reusi sa democratizam globalizarea si sa diminuam rolul economicului asupra politicului? Simplu: prin cultura civica, prin democratie participativa, prin subsidiaritate! Insa toate acestea trebuie sa vina din partea cetateniilor si nu din partea clasei politice.

Scriam in trecut despre deficitul democratiei, despre dominatia economicului asupra politicului, despre lipsa viitoarelor generatii din procesul decizional si despre lipsa democratiei in Romania. Articolul il gasiti aici. O sa reiau ideea pentru a accentua deficitul de democratie de la noi: Firmele investesc intr-un candidat. Candidatul cu cele mai multe fonduri, este impins cel mai in fata de partid. Cu cat ai mai multi bani, cu atat ai mai mari sanse sa fii ales, deoarece partidul te impinge in fata. Deci alesii nostri, sunt defapt alesii partidului. In cazul in care nu veneau cu o suma importanta la partid, nu erau promovati de partid si nu erau candidati ai partidului. Banii care au fost „donati” la partid trebuie sa revina la firmele sau persoanele care au sponzorizat acei candidati sau acele partide. Astfel cetateanul considera ca isi exercita un drept constitutional, prin vot, ca „schimba ceva”, lucru care nu se intâmpla. De aici apare deficitul democratiei in Romania. Si atunci de ce sa nu ii tragem la raspundere, noi ca cetateni, pe politicienii alesi? De ca sa ii lasam sa dezvolte toate aceste cumetrii si clientelisme? De ce sa fim “idioti”?

 

Despre proteste

La inceputul lunii septembrie scriam “Lectie de democratie pentru toti carcotasii protestelor” unde incercam sa explic ce inseamna subsidiaritate si democratie participativa. Romania sufera de tulburare de stress post-traumatica dupa 50 de ani de comunism si 24 de ani de post-comunism sau de tranzitie. In tot acest timp Romania a suferit si a experimentat evenimente traumatice si terifiante ca violenta, soc, furie, nervozitate, frica, si chiar vina. Toate acestea nu au fost tratate de catre politicieni sau societatea civila, iar Romania sufera inca, in prezent.  De aceea este laudabila actiunea de protest a societatii civile impotriva proiectului Rosia Montana, impotriva exploatarii gazelor de sist, impotriva clasei politice. De aceea este bine si sanatos pentru democratia din Romania ca in  fiecare Duminica 10.000 de oameni isi exercita acest drept de a protesta impotriva unui proiect. (care ridica semne de intrebare asupra corectitudinii de implementare, a deciziilor politice si a mediului inconjurator). Ceea ce este deranjant pentru societatea romaneasca, este ca majoritatea cetatenilor, prefera sa faca parte din “Idios” adica din grupul de cetateni care nu participa in afacerile publice.

Am scris pe Think Outside the Box despre manipularile din media din ultimul timp si despre faptul ca se incearca o discreditare a protestatarilor si a protestelor. Am scris si despre nevoia unei dezbateri argumentate intre specialisti, politicieni si protestatari pentru a gasi solutia de mijloc si anume dezvoltarea sustenabila. Domnul Mircea Cosea, economist si fost vicepremier spunea ca se poate concepe o strategie europeana, un fel de proiect-pilot ecologic: “Guvernul ar fi putut concepe exploatarea Rosia Montana printr-o viziune tip cluster, ca pe un integrator al unor ramuri, întreprinderi si centre de cercetare-dezvoltare axate pe extragerea si prelucrarea mineralelor, pe exploatarea serviciilor turistice si culturale si, mai ales, ca pe o zona tip laborator european de aplicare a politicilor ecologice.”

Pentru a gasi o solutie buna, – care sa impace si ecologistii si cei care sustin interesul economic – ,  protestele trebuie sa continue. Pentru susteinabilitatea democratiei si a mediului  din Romania, protestele trebuie sa continue. Problema (pentru clasa politica) e posibilitatea acestora de a se transforma in miscari impotriva politicienilor, cum s-a intamplat anul trecut la noi, cum a fost in Bulgaria sau in Turcia.

Se simte deficitul democratiei, in Romania, insa si in alte state europene. O sa inchei cu un citat al fostului prim-ministru al Greciei, care spune ca o Europa mai puternica nu inseamna sa dai mai multa putere Bruxellului ci sa dai mai multa putere cetatenilor europeni!

Autorul articolului a lansat o intrebare pe TED (o platforma mondiala care sustine conceptul  “Ideilor care merita a fi raspindite“, si doreste sa afle raspunsuri argumentate la aceasta: Cum democratizam globalizarea? / How we democratize globalisation?

Pentru a partcipa la aceasta dezbatere, urmariti linkul
http://www.ted.com/conversations/20635/how_we_democratize_globalizati.html

 

Articolul poate fi consultat si pe Contributors.ro.

Autor: Gratian Mihailescu, expert in dezvoltare regională si consultant în afaceri europene

**Răspunderea pentru informațiile conținute în articol aparține exclusiv autorului articolului respectiv.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *