Connect with us

EDITORIALE

Autonomia teritoriala pentru minoritatile nationale – o norma de drept comun?

Published

on

Autonomia teritoriala pentru minoritatile nationale – o norma de drept comun? Situatia si drepturile minoritatilor nationale traditionale in Europa in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei

de Ionut Stroe, Vicepresedinte APCE

Marti, 8 Aprilie, in cadrul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei va fi supusa spre dezbatere si vot rezolutia ’’Situatia si drepturile Minoritatilor Nationale Traditionale in Europa’’ in baza raportului parlamentarului Ferenc KALMAR (Ungaria, PPE/CD). Printre cele mai importante propuneri se afla cea cu privire la acordarea de drepturi colective minoritatilor nationale traditionale prin formule de autonomie teritoriala bazate pe criterii etnice.

securedownload (1)Pe scurt, raportul sustine, pe baza dreptului colectiv, minoritatile nationale traditionale –aceia ce au trait pe acelasi teritoriul timp de secole si au o identitate comuna – prin implementarea autonomiei teritoriale, protejarea dreptului la identitate, oficializarea limbii materne pe teritoriile locuite de minoritari, educatie in limba materna, participare efectiva la viata publica si economica si legi non-discriminatorii.

In formularul clasic al drepturilor minoritatilor nationale in Europa fundamentale raman doua aspecte de natura concreta ce trebuiesc acomodate: ocrotirea identitatii persoanelor apartinand comunitatiilor minoritare si mentinerea unitatii nationale a statelor semnatare. In acest context, actualul cadru juridic european, prin Conventia cadru privind protejarea minoritatilor nationale si Carta europeana a limbilor regionale si minoritare, are meritul de a asigura respectarea ambelor cauze prin acordarea de drepturi individuale persoanelor apartinad minoritatilor nationale.

In mod asteptat, proiectul instituirii ’colectivitatii’ minoritare ca subiect de drept public si aplicarea acestui drept pe baza autonomiei teritoriale a aprins dezbateri ample in Comisia de Egalitate si Non-Discriminare a APCE, pe care le redau succint in urmatoarele randuri:

Dna. Bernadette Bourzai, membru parlamentar din partea Frantei, a reiterat reticentele sale in special din perspectiva promovarii autonomiei teritoriale intrucat aceasta pune in discutie unitatea nationale, iar state cu un inalt grad de centralizare precum Franta nu o sustin. Din alta perspectiva, dna. Tulin Erkal Kara, parlamentar din partea Turciei, a mentionat ca nu exista o definitie a minoritatilor nationale convenita la nivel international, iar in tara sa protectia minoritatilor izvoraste din dispozitiile Tratatului de la Laussane (1923) ce recunoaste ca minoritati nationale doar nemusulmanii. De asemenea ea a  aratat ca Turcia promoveaza principiul afirmării drepturilor individuale în materie de minorităţi naţionale.

Senatorul roman, Viorel Badea a mentionat ca deşi raportul se doreşte o radiografie a situaţiei şi drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale nu este în ultimă instanţă decât un apel la asigurarea drepturilor colective, inclusiv a autonomiei teritoriale pentru minorităţile naţionale tradiţionale, încercând să se acrediteze ideea că este vorba despre o normă general valabilă şi unanim recunoscută la nivel internaţional.

In replica, domnul Kalmar a adaugat ca problemele minorităţilor naţionale nu pot fi rezolvate prin modificarea graniţelor, dar ca este nevoie de regandirea conceptului de stat-natiune intr-o acceptiune mai larga care sa permita oricarui cetatean sa se simta acasa in Europa. El a precizat ca exista state in Consiliul Europei ce recunosc drepturile colective si ca printr-un dialog continuu majoritatile si minoritatile pot ajunge la o concluzie care sa fie pusa in practica.

Ajunsa in etapa ultima de vot in APCE, prin natura propunerii sale, proiectul de rezolutie nu se bucura la nivelul sistemului juridic de protectie a minoritatilor european si international de sustinerea dorita. Bazat pe o abordare individualista, sistemul supranational, atat prin acordurile mentionate mai sus, prin Tratatul de la Lisabona al Uniunii Europene si Decratia ONU privind Drepturile Persoanelor apartinand Minoritatilor Nationale, sustine o dimensiune axata pe drepturile persoanei si nu ale colectivitatii. De fapt unul din factorii care au inlesnit semnarea si ratificarea Conventiei-cadru pentru protectia minoritatilor nationale de catre 44 din cele 47 state membre a fost faptul ca ’’ea nu se refera la recunoasterea drepturilor colective’’.

Pozitia delegatiei Romaniei in APCE este asadar de a nu sustine adoptarea ca atare a textului rezolutiei. Ceea ce se poate reprosa nu este vocatia in cauza de a proteja o identitate colectiva, ci recursul la instrumentul autonomiei teritoriale, ca pretinsa norma si standard european, unanim recunoscut. Europa cunoaste o diversitate de metode de protectie a minoritatilor nationale, autonomia non-teritoriala(culturala), descentralizarea prin subsidiaritate, regionalizarea, federalizarea sau garantarea reprezentarii politice fiind dintre cele mai cunoscute. Desemnarea unei singure variante este contrara cultivarii pluralismului si generatoare de tensiuni nedorite in cadrul statelor membre.  Mai mult, accentul pe autonomia teriroriala bazata pe criterii etnice descurajeaza orice dezbatere despre reorganizarea administrativa a statelor membre centrata pe rationalitate si aplicabila intregii societati si tuturor cetatenilor ei.

Romania asigura respectarea si reprezentarea tuturor punctele cuprinse in proiectul raportului d-nului Kalmar, cu exceptia drepturilor colective si al autonomiei teritoriale. O dovedesc in acest sens practica si ratificarea documentelor relevante de la nivel european. Cadrul constitutional roman are calitatea istorica de a garanta diversitatea etnica, fiecare dintre etnii fiind libera sa isi cultive identitatea, sub toate aspectele, inclusiv prin dreptul comunitatilor locale de autoadministrare. Dincolo de acestea insa, unitatea de regim juridic este parte a specificului Romaniei ca stat unitar national descentralizat. Orice schimbare in acest sens poate fi trasata doar in cadrul politic intern al fiecarui stat membru.

Fara echivoc, drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale sunt parte integranta in arealul drepturilor omului. In contextul actual, reactivarea nationalismului extrem pe de o parte, si enclavizarea identitatii minoritare pe de alta parte, sunt in egala masura contraproductive efortului de civilizare a vietii etnice in Europa. Convietuirea majoritate-minoritate trebuie definita in jurul unor formule care utilizeaza exercitiul cetateniei si care conclude la descoperirea unui patriotism transetnic si integrator.

Nota redactei: Tanarul Deputat PNL Ionuţ Stroe este şeful delegaţiei României la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, fiind  si vicepreşedinte al APCE.  Incepand cu 11 octombrie 2013, Ionut Stroe a decis sa se alature echipei de editorialisti ai caleaeuropeana.ro. Salutam acest demers, deschis oricaror altor lideri politici care inteleg importanta promovarii valorilor europene si care doresc sa comunice aceste idei pe caleaeuropeana.ro.

 

 

 

 

 

.

EDITORIALE

Toate drumurile transatlantice duc la… București. Ministeriala NATO și reuniunea liderilor de la München sau cum să ne apropiem de influența și talia propriei poziții geostrategice

Published

on

© MAE

Centrul de greutate al Europei se mută spre est. Este o idee provenită din primul mare discurs privind integrarea europeană pe care noul cancelar german Olaf Scholz l-a susținut în vara acestui an, la Universitatea Carolină din Praga, când liderul de la Berlin că printr-o Uniune Europeană extinsă la 30 sau 36 de state “s-ar putea spune că centrul Europei se mută spre est”. Dar centrul de greutate al Europei și chiar al apărării și securității euro-atlantice s-a deplasat înspre estul continentului, pe flancul estic al UE și NATO de mai bine de nouă luni, de la invazia militară brutală și ilegitimă a Rusiei în Ucraina. Fie dacă acredităm sau nu această teză, fie dacă ne referim la comunitatea transatlantică ca la un spațiu geopolitic cuprins între coasta pacifică a Statelor Unite și Marea Neagră, se desprinde o certitudine: capitalele de pe flancul estic al NATO, mai ales Bucureștiul, dețin un rol semnificativ și devin și mai importante și influente dacă jocul politic și diplomatic pe care acestea îl practică atinge talia pe care poziția geostrategică le-o conferă.

Și despre toate acestea este vorba în următoarele trei zile în care România, potrivit ministrului de externe, este capitala diplomatică europeană și euroatlantică prin faptul că Bucureștiul găzduiește simultan și consecutiv reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la München (Munich Leaders Meeting) și reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO. Prima reprezintă o manifestare intelectuală, de gândire și prospectivă strategică, de anticipare a următoarelor lebede negre într-un deceniu în care am intrat afectați de o pandemie, de debutul unei crize economice, energetice și a lanțurilor de aprovizionare și de război și, nu în ultimul rând, de a decanta lecțiile învățate și de a pune laolaltă acel “to do transatlantic” pentru a depăși uniți crizele anilor ce vin. Cea de-a doua este o reuniune decizională care va aduce la aceeași masă toți cei 30 de miniștri de externe din țările aliate, între care SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Canada, Italia și Turcia, împreună cu omologi din țări partenere, inclusiv Ucraina, Republica Moldova și viitorii membri Finlanda și Suedia. Iar cel de-al treilea moment de referință este acela că România atașează ministerialei de externe a NATO și contextul unor întâlniri bilaterale cu secretarul de stat al SUA prilejuite de aniversarea, în acest an, a 25 de ani de Parteneriat Strategic între România și SUA.

Dar contextul, simbolistica și conținutul contează.

Între 18 și 20 februarie, Conferința de Securitate de la München, cel mai prestigios forum consacrat securității transatlantice și internațional și amfitrion al atâtor momente diplomatice de referință între SUA și aliații europeni sau între americani, germani, francezi, britanici și ruși, își deschidea pentru prima oară ușile în format fizic de la debutul pandemiei. Deși era prima ediție pentru noul cancelar german Olaf Scholz sau pentru administrația Biden, reprezentată de vicepreședinta Kamala Harris, atenția era îndreptată simultan spre prezența și discursul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și absența totală a Rusiei, adeseea reprezentată de ministrul de externe Serghei Lavrov. La finele săptămânii următoare, arhitectura de securitate europeană era zguduită din temelii, Moscova și Kremlinul declanșând agresiunea militară la scară largă împotriva Ucrainei.

Între ediția de anul acesta și cea viitoare, din februarie 2023, reprezentanții Conferinței de Securitate de la München au organizat două reuniuni ale “Munich Leaders Meeting”. Prima, din luna mai, la Washington. Cea de-a doua, din aceste zile, la București. Este pentru prima dată când o astfel de manifestare sub egida Conferinței de Securitate de la München are loc pe flancul estic al NATO și al Uniunii Europene, la frontieră directă cu conflictul declanșat de Rusia în Ucraina. Și în ce moment, unul de război la porțile UE și NATO. Sigur că vorbim de o punte simbolică între Washington și București prin filtrul celui mai important think tank german și european în domeniul securității transatlantice, dar reuniunea din aceste zile de la București este o recunoaștere, la nivel conceptual, că România este parte a circuitului ideilor strategice și informațiilor atât de necesare în analiza și prospectiva pe care fiecare trebuie să bazeze fiecare decizie și acțiune de politică externă și de securitate.

Conținutul este limpede. Invazia militară Rusiei în Ucraina marchează un moment de cotitură în politica mondială pe care noul cancelar german Olaf Scholz l-a denumit “Zeitenwende” pentru a explica resetarea politicii externe și de securitate a Germaniei și a o transformă într-o amprentă puternică asupra acțiunii externe a Uniunii Europene.

Ca răspuns, la acest “Zeitenwende” partenerii transatlantici au dat dovadă de o unitate remarcabilă în a se opune asaltului Rusiei, în a sprijini Ucraina și în a consolida NATO. Cu toate acestea, războiul brutal împotriva Ucrainei continuă, iar efectele sale sunt resimțite în întreaga lume, de la (in)securitate alimentară la (in)securitate energetică și așa mai departe.

Iar dacă Munich Leaders Meeting de la Washington s-a concretizat cu un “to do list transatlantic”, o versiune actualizată a acestuia va fi consolidată după reuniunea de la București, desfășurată în ajunul unei întruniri politico-diplomatice și decizionale de referință – ministeriala de externe a NATO – cu o agendă centrată pe susținerea Ucrainei și care, în mod inevitabil, va viza flancul estic al NATO și importanța strategică a Mării Negre, priorități centrale ale României.

Dacă reuniunea liderilor de la München este prima astfel de întâlnire organizată pe flancul estic, și ministeriala NATO este definită de importanța contextului, simbolisticii și a conținutului pe care îl va livra.

Conturată în faza sa inițial ca o reuniune care va marca și aniversarea a 20 de ani de la Summitul NATO de la Praga, când România, țările baltice, Slovacia, Slovenia și Bulgaria primeau invitația de a se alătura Alianței, reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la București a căpătat o importanță și mai aparte. Este prima reuniune de acest tip între șefii diplomațiilor euro-atlantice după summitul NATO de la Madrid, când aliații au adoptat noul Concept Strategic, și este prima astfel de întâlnire decizională pe flancul estic după debutul agresiunii militare a Rusiei în Ucraina.

Astfel, în mod invariabil, reuniunea NATO de la București va fi centrată pe reconfirmarea importanței strategice a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică și a angajamentului NATO pentru securitatea statelor aliate de pe flancul estic. Iar componenta importanței strategice pe care Europa de Est a căpătat-o poate fi observată și prin maniera în care a fost concepută reuniunea cu țările partenere NATO în cadrul ministerialei de la București. Ucraina, Georgia și Republica Moldova sunt reprezentate la nivel de miniștri de externe, înregistrându-se o premieră în ceea ce privește R. Moldova.

Dar ghidajul discuțiilor și deciziilor va fi noul Concept Strategic, documentul cardinal aprobat în vara acestui an pentru a pregăti NATO pentru o eră a competiției strategice și pentru o lume din ce în ce mai periculoasă și mai impredictibilă.

Noul Concept Strategic numește Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității euro-atlantice, o recalificare fundamentală a relațiilor cu Moscova, care în precedentul concept strategic din 2010 era considerată un potențial partener strategic. De asemenea, China este abordată în premieră într-un astfel de document, fiind definită ca o “provocare sistemică”, iar regiunea Mării Negre este recunoscută, tot pentru prima dată în concepția strategică aliată, ca zonă de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică. 

De aceea, deciziile de la București vor gravita în jurul asumării unor noi forme de sprijin pentru Ucraina, consolidarea rezilienței și protejarea infrastructurii critice, securitatea flancului estic și, nu în ultimul rând, articularea continuă a unei abordări a Alianței față de China ca regim autocratic care reprezintă o provocare pentru securitatea occidentală și internațională.

Continue Reading

EDITORIALE

Op-ed | Ursula von der Leyen și Kaja Kallas: Conectivitate de încredere. Cum ne va conduce Global Gateway către o lume liberă și deschisă

Published

on

© European Union 2022 - Source : EC Audiovisual

de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene

și Kaja Kallas, prim-ministra Republicii Estonia

Fragilitatea economiei globale a fost scoasă la iveală de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei, de pandemia de COVID-19 și de atacurile fizice și cibernetice împotriva infrastructurii critice. Pentru securitatea și bunăstarea cetățenilor noștri, trebuie să înlocuim dependențele nesustenabile cu parteneriate echilibrate. Trebuie să facem afaceri cu parteneri în care să putem avea încredere, nu cu cei care folosesc această încredere ca pe o armă. Și trebuie să fim puternici împreună, ca democrații împotriva autocrației, să ne apărăm valorile și să modelăm viitorul economiei globale.

Acesta este angajamentul asumat prin Global Gateway, pachetul de investiții al Uniunii Europene, în valoare de 300 miliarde EUR, menit să contribuie la reancorarea ordinii globale bazate pe reguli internaționale și economice. Lansat de aproape un an, acesta întruchipează o abordare pe care Estonia a promovat-o mult mai devreme decât mulți alții: conectivitate de încredere. O abordare care a devenit chiar și mai urgentă în contextul agresiunii nejustificate și al încălcării grave a dreptului internațional de către Rusia.

Înlocuim combustibilii fosili din Rusia cu lanțuri de aprovizionare reziliente care permit tranziția ecologică și evită crearea de noi dependențe. Promovăm o societate digitală deschisă, sigură și centrată pe om, care să reflecte valorile și standardele noastre democratice. Și continuăm să îi implicăm pe partenerii noștri care doresc să ni se alăture în construirea unui viitor liber, prosper și durabil. Urmând această cale, avem de făcut o alegere: suntem dispuși să plătim o primă pentru încredere, sau nu? Mesajul Europei este clar: încrederea vine într-adevăr cu un preț, dar este un preț care merită plătit. Libertatea este neprețuită.

De la vorbe la acțiune

Cele trei state baltice, alături de altele din Europa Centrală și de Est, au înțeles de ani de zile intenția reală a lui Putin, avertizându-i pe alții că Rusia nu este un partener energetic de încredere. Estonia, alături de Letonia, Lituania și Polonia, au început să se desprindă de energia rusă cu mult înainte de invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Kremlin. Aceste țări au investit în energii regenerabile, terminale de GNL sau interconexiuni. Acum, prin RePowerEU, toată Europa le urmează exemplul, pentru a pune capăt dependenței noastre de combustibilii fosili ruși o dată pentru totdeauna.

Criza actuală a scos la iveală puterea interioară a Uniunii Europene. Am acționat dând dovadă de unitate, viteză și hotărâre. Sancțiunile noastre împotriva Rusiei îi paralizează economia de război, iar Ucraina câștigă teren pe câmpul de luptă. NATO și alianța transatlantică pentru securitate sunt acum mai puternice ca niciodată. Dar războiul este departe de a se termina. Pentru a asigura victoria Ucrainei împotriva invadatorului, UE și aliații săi trebuie să dețină puterea necesară pentru a ghida ordinea geo-politică și economică spre deschidere, cooperare și libertate, precum și spre aderarea la norme care să reflecte aceste valori. Global Gateway, ca întruchipare a conectivității de încredere, este instrumentul potrivit pentru aceasta.

Către parteneriate de încredere

Global Gateway este promisiunea Europei de a le face o ofertă de cooperare pozitivă, bazată pe valori, partenerilor noștri din vecinătate și globali. În timp ce autocrațiile caută să creeze sfere de influență, să aprofundeze mai degrabă decât să reducă dependențele nesănătoase, noi dorim să construim parteneriate bazate pe valori și viziuni comune pentru viitor. Dorim să construim infrastructura digitală și verde ale economiei de mâine, să ne conectăm partenerii cu Europa – inclusiv cu vecinătatea noastră estică – și să ne conectăm pe noi la sudul global divers și dinamic.

Global Gateway oferă deja rezultate concrete. De exemplu, UE finanțează noi coridoare economice și infrastructură energetică pentru a aduce Balcanii de Vest mai aproape de Uniunea noastră, astfel încât aceștia să își poată îndeplini visul european. Prin investiții în regenerabile, hidrogen verde și lanțuri valorice ale materiilor prime, construim relații câștigătoare cu țări precum Namibia și Chile – pentru creșterea lor durabilă și securitatea noastră energetică. Sau, prin construirea infrastructurii digitale, cum ar fi un nou cablu submarin de fibră optică pe sub Marea Neagră, diversificăm accesul la internet în Caucaz și Asia Centrală. Global Gateway sprijină, de asemenea, construcția de unități de producție a vaccinului mARN în Rwanda și Senegal și, în curând, în America Latină, pentru a promova sănătatea globală prin transferuri avansate de tehnologie și reziliență regională.

Este important să facem front comun împotriva atitudinii tot mai ferme și a agresiunii crescânde ale regimurilor autocratice. De aceea, Global Gateway a reunit cei mai apropiați parteneri ai Europei și alte inițiative privind conectivitatea de încredere – de exemplu, prin parteneriatul G7 privind infrastructura și investițiile la nivel mondial – pentru de a ne valorifica nu doar investițiile, ci și know-how-ul și puterea de stabilire a standardelor. Împreună putem modela o nouă eră a globalizării, una care prețuiește reziliența economică pe lângă eficiența economică, precum și valorile noastre pe lângă prosperitate.

O platformă pentru coordonare

Trăim un moment decisiv – un moment al adevărului. Este imperativ să continuăm să facem față provocării și să construim o coaliție puternică în favoarea progresului și împotriva revizionismului istoric. Pentru a facilita cooperarea noastră, Estonia a creat Portalul parteneriatelor Echipa Europa, unde Uniunea Europeană și statele sale membre își pot implica partenerii ca parte a Global Gateway. Summitul digital din acest an de la Tallinn este un apel la acțiune pentru ca democrațiile să furnizeze, împreună, conectivitate de încredere, să susțină libertatea și democrația și să demonstreze că suntem aici pe termen lung – pentru Ucraina, pentru pace și pentru viitorul ordinii noastre internaționale deschise și corecte.

Continue Reading

EDITORIALE

Op-ed | Dubravka Šuica, Nicolas Schmit și Helena Dalli: Servicii de îngrijire de calitate, accesibile și la prețuri abordabile: o investiție pentru societate

Published

on

© colaj foto (European Parliament, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service)

de 

Dubravka Šuica, vicepreședinta pentru democrație și demografie

Nicolas Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale

Helena Dalli, comisarul european pentru egalitate

La doar câteva zile înainte de următorul discurs privind starea Uniunii al președintei Comisiei, reamintim un angajament important din discursul de anul trecut: o strategie europeană privind serviciile de îngrijire, pentru a ajuta bărbații și femeile să beneficieze de cea mai bună îngrijire și echilibru în viață. Se estimează că unul din trei europeni are responsabilități de îngrijire și peste 9,1 milioane de persoane, majoritatea femei, lucrează în sectorul serviciilor de îngrijire.

În Uniunea Europeană, ne străduim să creăm o societate în care noi toți, tineri și bătrâni, indiferent de capacitățile fizice, avem șanse egale de a ne urmări obiectivele în viață. Prin urmare, ne propunem să oferim o mai mare recunoaștere a valorii pe care o au atât îngrijirea profesională, cât și cea informală și să ne asigurăm că toată lumea are acces la servicii de îngrijire de înaltă calitate.

Atunci când se pot baza pe servicii de îngrijire de calitate, accesibile și la prețuri abordabile, femeile acced mai ușor la piața muncii, sporindu-li-se și capacitatea de a rămâne pe piața muncii și de a-și urma parcursul profesional dorit.

În prezent, în UE, aproximativ 7,7 milioane de femei nu au un loc de muncă din cauza faptului că trebuie să își asume responsabilități de îngrijire informale. În cazul bărbaților, acest număr este de 450 000. Atât femeile, cât și bărbații trebuie să aibă posibilitatea reală de a alege atunci când au deopotrivă obligații private și profesionale. Prin urmare, investițiile în îngrijirea copiilor și în îngrijirea pe termen lung reprezintă o investiție în egalitatea de gen.

Este nevoie de servicii de îngrijire de înaltă calitate în toate etapele vieții. Dezvoltarea copiilor este stimulată atunci când au acces la educație și îngrijire de la nivel preșcolar, acest lucru contribuind totodată la reducerea riscului de excluziune socială și la un start în viață în condiții de egalitate. Opțiunile de îngrijire mai adaptate în Europa vor contribui la reducerea sarcinii pentru familiile în care există copii cu dizabilități, jumătate dintre aceștia fiind în prezent îngrijiți exclusiv de părinții lor.

Ca parte a noii Strategii europene privind serviciile de îngrijire, prezentată la 7 septembrie, Comisia Europeană propune revizuirea obiectivelor de la Barcelona privind îngrijirea copiilor, astfel încât cel puțin 50 % dintre copiii cu vârsta sub trei ani să participe la educație și îngrijire preșcolară, în creștere față de obiectivul actual de 33 %.

În România, rata de înscriere este de 14 %. S-au înregistrat progrese la nivelul UE în ultimii 20 de ani, însă diferențele dintre statele membre sunt mari, variind de la 6 % la 66 %. Prin aceste noi obiective ambițioase, dar realiste, dorim să vedem progrese reale în toate statele membre și în toate regiunile.

În Strategia europeană privind serviciile de îngrijire facem, de asemenea, recomandări concrete pentru îmbunătățirea îngrijirii pe termen lung. Pandemia de COVID-19 a scos în evidență necesitatea unui sistem de îngrijire mai rezilient.

Europa trece printr-o tranziție demografică semnificativă, marcată și de îmbătrânirea populației, astfel încât se preconizează că numărul persoanelor care ar putea avea nevoie de îngrijire pe termen lung va crește de la aproximativ 30 de milioane în 2019 la aproape 40 de milioane în 2050. Aproximativ 52 de milioane de europeni oferă îngrijire informală pe termen lung membrilor familiei sau apropiaților.

Îngrijirea pe termen lung de înaltă calitate și la prețuri accesibile le permite persoanelor în vârstă și persoanelor cu dizabilități să își mențină autonomia și să trăiască cu demnitate. De aceea, printr-o abordare centrată pe individ, strategia urmărește să ofere o gamă de servicii care să răspundă nevoilor oamenilor.

Dorim ca statele membre să sporească disponibilitatea și diversitatea serviciilor profesionale de îngrijire pe termen lung, cum ar fi îngrijirea la domiciliu, îngrijirea în cadrul comunității și îngrijirea rezidențială. Serviciile de îngrijire pe termen lung care sunt bine integrate cu asistența medicală pot contribui la reducerea sarcinii asupra spitalelor și a altor unități medicale.

Sectorul îngrijirii se confruntă cu o penurie dramatică de lucrători și trebuie să abordăm cauzele profunde ale problemei prin îmbunătățirea condițiilor de muncă, a salariilor și a formării. Peste 9,1 milioane de persoane din UE – 90 % dintre acestea fiind femei – lucrează în prezent în sectorul îngrijirii. Până în 2050 este nevoie de încă cel puțin 1,6 milioane de lucrători în domeniul îngrijirii pe termen lung pentru a menține același nivel de acoperire a acestor servicii ca în prezent, despre care știm că nu este întotdeauna adecvat.

Pentru a ajunge la o societate egală și echitabilă, trebuie să facem un salt înainte și să le oferim cetățenilor opțiuni adecvate. Oamenii trebuie să fie în măsură să găsească un echilibru între îndatoririle profesionale și cele familiale. Fiecare copil trebuie să beneficieze de servicii de îngrijire accesibile și de calitate. Fiecare persoană în vârstă și fiecare persoană cu dizabilități trebuie să beneficieze de sprijin adecvat și de servicii de îngrijire de calitate. Fiecare îngrijitor trebuie să fie apreciat în profesia sa.

Haideți să le oferim oamenilor posibilitatea de a face o alegere de calitate, pentru un viitor de calitate. Îngrijirea este profitabilă. Este timpul să ne îngrijim de îngrijire.

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE13 hours ago

Joe Biden și prințul William au discutat despre schimbările climatice la Boston, oraș simbol al colonialismului britanic până la independența SUA

SUA14 hours ago

SUA și-au prezentat noul bombardier strategic B-21, invizibil și capabil să efectueze lovituri nucleare cu rază lungă de acțiune

CHINA17 hours ago

SUA și UE, noi runde de dialog privind China și Indo-Pacificul: Nu am fost niciodată “mai aliniate strategic” în “hotărârea transatlantică comună pentru apărarea libertății”

G717 hours ago

UE, G7 și Australia au ajuns la un acord să plafoneze prețul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

SCHENGEN1 day ago

Guvernul Olandei a adoptat ”o poziție pozitivă față de aderarea României la Schengen”. Singura țară care mai are obiecții este Austria

U.E.1 day ago

Klaus Iohannis a discutat cu omologul grec despre sprijinirea Republicii Moldova, o țară afectată de o criză energetică gravă

SCHENGEN1 day ago

Parlamentul Suediei spune “da” aderării României la Schengen. Ministrul Bogdan Aurescu: Demersurile noastre au avut succes

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Alianța Verde UE-Japonia: Părțile intensifică cooperarea în domeniul hidrogenului regenerabil și cu emisii reduse de CO2

S&D1 day ago

Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spațiul Schengen, anunță eurodeputatul Victor Negrescu

NATO2 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO3 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO3 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO3 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO3 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO3 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL4 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO4 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO4 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Team2Share

Trending