Lant european de domino – criza bancilor slovene

Adrian Marius DobreCriza bancara se extinde iar Slovenia este avertizata de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) ca exista un risc real de a intra intr-o criza severa daca nu isi recapitalizeaza rapid bancile.

Raportul OCDE atrage atentia si asupra deficitului bugetar crescut. Daca nu se vor lua masuri rapide, datoria publica s-ar putea dubla.

In acelasi trend descendent, Comisia Europeana estimeaza o scadere cu 2% a PIB-ului in 2013, situand Slovenia in topul european dupa Grecia si Cipru.

Orgoliul de la Ljubljana ca un ecou : Ne vom rezolva singuri problemele!

Guvernul sloven a apreciat un necesar de un miliard de euro pentru a-si consolida bancile cu probleme, dar se pare ca a fost un calcul gresit. Agentia de evaluare financiara Fitch a estimat ca Slovenia are nevoie de fonduri in valoare de 2 miliarde de euro sau 5,8% din PIB-ul prognozat pentru 2013.

Marul discordiei sunt considerate creditele neperformante in unele cazuri: in procent de 28%, ale bancilor slovene cu probleme ce detin peste jumatate din piata (băncile de stat Nova Ljubljanska Banka, Nova Kreditna Banka Maribor şi Abanka au în total credite neperformante de 28%, 25% respectiv 21%).

Astfel ca totalul creditelor neperformante din sistemul bancar ajunge la 7 miliarde de euro, echivalentul a 20% din PIB. Comparativ, in Romania, echivalentul creditelor neperformante reprezinta 8% din PIB.

In fata acestor cifre, OCDE recomanda ca bancile de stat sa fie vandute iar cele neviabile sa fie desfiintate.

Institutul Internaţional pentru Finanţe (IIF), reprezentant al celor mai mari bănci din lume, considera ca Slovenia ar trebui sa apeleze cat mai repede la fondul european de salvare pentru a evita un plan de ajutorare mai complex in care sa fie implicat si FMI.

Pietele externe sunt neincrezatoare, drept dovada Slovenia a reusit sa stranga astazi doar 56 milioane de euro. Nu a reusit sa ii convinga ca nu este urmatoarea economie din eurozona care va cadea.

Bancile nationale nu au capacitatea de a finanta deficitul bugetar atragand lipsa de interes a investitorilor straini pentru liniile de credit slovene.

Deoarece slovenii au refuzat sa isi privatizeze cea mai mare parte a sectorului bancar, s-a ajuns la situatia in care unele companii beneficiaza de tratamente preferentiale, s-au luat decizii motivate politic, la care se adauga un management defectuos si o creditare neprofitabila – de aici au aparut asa numitele credite „toxice”.

Aceasta abundenta a creditelor a dus la achizitii pe datorie, in special realizate de catre companiile de constructii si holdingurile financiare – ele reprezinta 24% din creditele nepreformante pe cand cele ale gospodariilor sunt de 15%.

Spirala negativa a fost declansata simultan cu deterioarea activitatii din constructii si cu scaderea pretului la locuinte. Aceasta contractie a pietei s-a reflectat direct in sectorul bancar prin cresterea creditelor „toxice”.

Totusi slovenii dau asigurari ca isi pot rezolva singuri problemele financiar-bancare, la fel cum au sustinut si cipriotii vreme de mai multe luni, timp in care continuau negocierile cu rusii.

Cazul cipriot nu se va replica in Slovenia, dar cu siguranta va aparea o situatie delicata. Vor fi nevoiti sa privatizeze si sa inchida banci, ca intr-un final, de dragul monedei euro, sa se imprumute, in cel mai bun caz, de la Fondul de Salvare European.

Zona euro mai primeste inca o lovitura iar morala crizei incepe sa prinda contur pe ideea ca institutiile si modul lor de actiune, calitatea si capacitatea lor de a impune disciplina fiscala in sensul constructiv si nu auster, au un rol covarsitor in economie si in prezervarea sanatatii ei.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

nine + sixteen =