#rosiamontana – risc la cald, scenarii la rece

radu-magdin-300x199de Radu Magdin

E septembrie rosu, “rosu montan”. Nu e nicio toamna romaneasca, pe modelul primaverii arabe sau verii #occupygezi; asta cel putin daca lucrurile nu se prelungesc prea mult si nu degenereaza in nemultumiri antiguvernamentale. In momentul de fata, situatia se complica pentru tabara care “vrea doar sa munceasca”, adica RMGC si aliatii, de orice fel. In seara aceasta, 8 spre 9 septembrie, jandarmii au numarat 8.000 de persoane iesite pe strazile Bucurestiului. Pe retelele sociale, incarcate de poze de la “turul capitalei” (caci s-a mers pe mari bulevarde, in mai multe cartiere) s-a vehiculat suma de 10, apoi 15, apoi 20.000 – poate exagerata, poate nu. Cert e ca aceasta mobilizare schimba fundamental regulile jocului. Mai jos va propunem mai multe scenarii la rece, in ciuda unui context cu risc cald, pentru actuala guvernare.

In primul rand, protestele nu vor inceta cu una cu doua. Acum sunt mult mai concrete (salvati #rosiamontana, Uniti salvam!) ca in ianuarie-februarie anul trecut, desi, daca protestul se prelungeste mult (fapt care nu e in interesul guvernului) oamenii s-ar putea sa isi diversifice doleantele inspre calitatea guvernarii. TVA scazut la paine nu va ajuta, oamenii nu par alimentati cu paine in exces si nici nu par a le pasa de alte chestiuni similare, de ordin material. In plus, nu pot fi demonizati cu una cu doua la nivel de lideri, caci cauza e mai puternica si mai generoasa (se apara mediul, patrimoniul, viitorul copiilor nostri), iar liderii discreti – bravo lor.
In al doilea rand, extinderea protestelor din Bucuresti poate crea un bulgare din ce in ce mai mare atat in capitala, cat si in alte orase din tara. Totodata, daca prinzi lumea nervoasa, nu stii cum se cumuleaza nervii si cauzele: #caineleucigas poate, de nervi, protesta alaturi de cei care vor ca Rosia Montana sa fie ferita de cianuri. Or, nicio guvernare nu are nevoie de o problema “nationala” sau una care sa ii paralizeze capitala. Si, daca primarul capitalei poate iesi ok politic dupa un referendum cu privire la cainii vagabonzi, guvernarea s-ar putea sa nu iasa bine dintr-un referendum in cateva saptamani la nivelul intregii tari (ca “ultima scapare”, in dosar), in ciuda sondajelor care arata ca populatia simpatizeaza pe moment mai mult cu cauza celor care vor sa munceasca decat cu cauza ecologista. Insa, in cateva saptamani, taberele ar putea oscila, sub presiunea strazii. Iar perceptia e noua realitate: daca oamenii de la Rosia Montana au fost pacaliti? – pot spune protestatarii: si noi le vrem binele, si vrem si binele mediului pe deasupra.
In al treilea rand, #rosiamontana intra din ce in ce mai mult in media centrala, ceea ce duce la propagarea mai mare a mesajelor manifestantilor. Asta separat de spatiul “online” deja populat, pe Facebook, de circa 6 milioane de romani, tocmai buni de o “revolutie urbana” (o analiza a fenomenului aici); nu ai cum opri valul de fotografii care sunt aproape instant “virale”; cele cu multimea in miscare sunt mai convingatoare ca orice statistici ale autoritatilor.
In al patrulea rand, daca e sa facem o comparatie scurta cu situatia de la parcul Gezi, si acolo lucrurile au inceput de la o tema ecologico-urbanistica si au degenerat in nemultumiri sociale cu caracter general (detalii cu privire la inceputurile #occupygeziaici). Relatia cu autoritatile e diferita, desi, si unii si altii, au alegeri prezidentiale in 2014; guvernarea acolo insa are deja mai multe mandate, si un premier mai puternic in sens autoritar: premierul si “deputatul” au avut in Turcia aceeasi pozitie, la noi situatia e diferita. Sufletul e cu rosia, mintea e cu datele si cu cele 2 miliarde pe care ar trebui sa le platim ca despagubiri RMGC. In plus, situatia politica se nuanteaza si apar crapaturi in alianta: liderul liberal, Crin Antonescu, saluta, in seara de 8 septembrie, simtul civic al manifestantilor, punandu-l in sah premierul Ponta, care ramane cu cartoful politic fierbinte in maini. Il poate da mai departe in Parlament, dar la randul lui legislativul va fi oscilant si cel mai probabil va cauta amanare (pana dezbate se trezeste cu oameni suvoaie facand ture in jurul Parlamentului, sau o “hora mare” de inconjurare, eventual pe melodii gen “Romania, trezeste-te”).
In contextul in care in general putini oameni politici sunt foarte hotarati (s-a vazut si in dosarul cu maidanezii ca nu vor sa renunte la niciun vot: ar vrea si pe cele ale celor “fermi” si pe cele ale iubitorilor de animale), optiunea parlamentara va fi foarte dificila, in special pentru partidele care mizeaza pe votul oraselor si au speranta in mobilizarea, in 2014 si 2016, a tinerilor urbani: daca ii superi acum, ori nu mai vin la vot, ori vin special ca sa voteze impotriva ta. Or, vin si alegeri europarlamentare in mai 2014, unde circumscriptia fiind nationala si scrutinul proportional, fiecare vor conteaza; vin si prezidentialele si e greu de crezut ca vrea cineva cu adevarat o gherila / stampila pe retelele sociale …
In plus, o versiune “mai light” a legii in parlament nu va fi neaparat satisfacatoare: protestele vor continua iar o lovitura de teatru din partea manifestantilor ar fi, dincolo de argumentele de mediu, si solutii pentru locurile de munca presupus create de RMGC: oameni de la Rosia Montana nu vor decat sa munceasca, manifestantii vor nu numai mediu dar si ca “oamenii sa munceasca” si ar veni cu solutii precum absorbtia de fonduri europene sau vreun Fond national (bazat pe donatiile cetatenilor) pentru Rosia Montana (cu o strategie rapida de turism local care sa creeze slujbe). In plus, inca nu s-au epuizat resursele externe de sprijin, printul Charles fiind mare iubitor de Transilvania, de exemplu.
In al cincilea rand, dincolo de jocul bursier (banii facuti din scaderea sau cresterea valorii actiunilor RMGC), presiunea din sfera RMGC va fi, foarte probabil, “acum ori niciodata”: intr-un fel au dreptate, caci daca acum guvernantii dau inapoi, nu o sa mai aiba nicio guvernare ulterior “curajul” sa reia proiectul. Daca Guvernul merge inainte -divizat, caci probabil PNL va face nota discordanta- premierul trebuie sa isi asume decizia finala, in contextul unui parlament la randu-i in dilema. Dificila decizie, mai ales cand esti in fruntea sondajelor momentului si vrei sa ramai “popular”…
Singura sansa pentru RMGC ar fi ca protestele sa isi piarda din suflu; daca o fac, se repeta situatia din ianuarie-februarie anul trecut. Daca rezista, timpul curge in favoarea manifestantilor: guvern care da inapoi, parlament care va intra putin in panica vazandu-se, fara voia sa, responsabilizat, iar in caz de legislatie chiar si in acest context, o Curte Constitutionala, ca ultima parghie (in contextul, in care, sa nu uitam, exista un aviz negativ al Ministerului justitiei – detalii aici). In plus, daca intaresti foarte mult spiritul civic cu aplicatii ecologice s-ar putea sa vina peste tine in alte dosare (ce se intampla acum la Baia Mare) si chiar unele importante pentru securitatea energetica a Romaniei … deci, cine deschide cutia Pandorei va fi foarte curajos!
Cert e ca septembrie tocmai devine luna cand agenda publica e stabilita de piata publica: vrei nu vrei, nu poti ignora cateva zeci de mii de oameni pusi pe fapte in intreaga tara… “Uniti, salvam Rosia Montana” tocmai stabileste agenda altei Uniuni, social-liberale.
Radu Magdin este editorialist la caleaeuropeana.ro. In prezent, este CEO SmartLink Communications. A lucrat 5 ani la Bruxelles, in Parlamentul European si in sectorul privat bruxellez. E pasionat de afaceri europene si isi doreste o Romanie cat mai puternica in UE. 
Share daca ti-a placut articolul:

2 Responses to #rosiamontana – risc la cald, scenarii la rece

  1. Ovidiu Hurduzeu 09/09/2013 at 06:24

    Chestia asta cu “2 miliarde dolari despagubiri” este cea mai mare gogoasa. Cum sa platesti despagubiri cand contractul este ilegal de la cap la coada?

    Reply
  2. Pingback: Radu Magdin, editorialist caleaeuropeana.ro, în grupul care îl va consilia pe şeful NATO | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

16 − nine =