Editorial semnat de comisarul Vera Jourova: Pași înainte în combaterea spălării banilor, finanțării terorismului și evaziunii fiscale

de Věra Jourová, comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen

În calitate de comisar european pentru justiție, consider că este esențial ca lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului să fie intensificată. Nu este doar o chestiune de securitate, ci și de echitate. Lipsa de transparență permite infractorilor să finanțeze activități teroriste. Când normele de combatere a spălării banilor sunt laxe, evazioniștii fiscali pot să reintroducă în ascuns în economie sumele „salvate” de la impozitare. Pe lângă faptul că împiedică investițiile pe care guvernele ar trebui să le facă în educație sau în infrastructuri, aceste pierderi de venituri pot duce la creșterea taxelor și impozitelor suportate de cetățenii onești. Prin Panama Papers, de exemplu, s-a putut afla cât de dăunătoare este evaziunea fiscală pentru economia europeană.

Când spală banii câștigați, de exemplu, din traficul de droguri, infractorii îi „curăță” de orice urmă a modului ilegal în care au fost dobândiți. Deși este dificil de evaluat la ce scară se comite această infracțiune, din anumite estimări reiese că prin spălarea de bani se pierd în fiecare an între 2 și 5 % din PIB-ul mondial. În plus, organizațiile criminale și teroriste au nevoie de acești bani pentru a-și menține rețelele, pentru a recruta și pentru a pregăti și a comite acte de terorism. Punând capăt spălării banilor vom opri infractorii de la planificarea de activități ilegale.

Ce face UE pentru a combate spălarea banilor?

Astăzi intră în vigoare pe tot teritoriul UE noi norme de combatere a spălării banilor. Prin noile norme va fi asigurată o transparență sporită și vor fi prevenite în mod eficient activitățile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului în toată Uniunea Europeană.

Devin mai stricte controalele efectuate de bănci și alte instituții care se confruntă cu operațiuni riscante. Atunci când stabilesc relații de afaceri și înainte să execute operațiunile solicitate de clienții lor, instituțiile financiare trebuie, de acum înainte, să efectueze la intervale regulate mai dese controale amănunțite în cadrul cărora să se țină cont de diverși factori de risc legați, de exemplu, de client, de produs, de zona geografică sau de canalul de comunicare. Ele vor trebui, de asemenea, să demonstreze că au luat măsurile necesare pentru atenuarea respectivelor riscuri.

O altă noutate importantă este faptul că cerințele de transparență au fost consolidate, prin introducerea obligației ca societățile comerciale să dețină informații exacte și actualizate cu privire la proprietarii lor adevărați, adică beneficiarii efectivi. Statele membre au acum obligația de a înființa registre centrale cu informații despre beneficiarii efectivi ai societăților comerciale și ai fiduciilor.

Orice bancă va putea consulta aceste registre pentru a afla repede și ușor cine este adevărata persoană din spatele unei societăți comerciale care dorește să efectueze operațiunea. Băncile vor putea deci să înțeleagă structurile complexe de societăți și, astfel, să blocheze orice operațiune suspectă fără a avertiza clientul.

În domeniul de aplicare al noii directive intră acum și societățile din sectorul jocurilor de noroc, un sector deseori utilizat de criminalitatea organizată pentru spălarea banilor proveniți din activități ilegale. De acum înainte, toți organizatorii de jocuri de noroc trebuie să verifice identitatea jucătorului și coerența tranzacțiilor acestuia, inclusiv sursa fondurilor. Ei vor trebui să aducă orice suspiciune de spălare a banilor la cunoștința autorității competente naționale (unitatea de informații financiare), care va investiga cazul și îl va semnala poliției.

Statele membre ar trebui să asigure punerea corectă în aplicare a acestor norme începând de astăzi. Statelor membre care încă nu au făcut acest lucru le adresez rugămintea insistentă să se grăbească. Dacă o singură țară aplică norme mai puțin stricte înseamnă că sistemul prezintă în continuare lacune exploatabile și că eforturile depuse la nivelul UE sunt subminate.

Ca reacție la scandalul declanșat de Panama Papers și după noile atacuri teroriste, Comisia a propus, în luna iulie 2016, ca normele de combatere a spălării banilor să fie consolidate și mai mult. Recomand insistent Parlamentului European și statelor membre să își finalizeze discuțiile cât mai curând posibil, pentru a se asigura că normele noastre sunt adaptate la amenințările actuale. În lupta împotriva criminalității organizate și a terorismului este primordial să existe un cadru preventiv robust. Dispunând de noile norme adoptate astăzi, suntem mai bine echipați să combatem împreună aceste practici infracționale.

***Editorialul comisarului european pentrupentru justiție, consumatori și egalitate de gen a fost transmis pentru publicare redacției CaleaEuropeana.ro de către Reprezentanța Comisiei Europene în România, iar opiniile exprimate reprezintă viziunea autorului***

.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *