Estul, reunit la București pentru a discuta bugetul UE

Bucureştiul găzduieşte vineri Conferinţa şefilor de guverne din grupul statelor membre UE beneficiare ale fondurilor structurale, prin politica de coeziune, potrivit cotidianului Adevarul.

Reuniunea vine în contextul negocierilor pentru viitorul buget multianual al UE şi în urma cărora se decid sumele care vor fi alocate din 2014 până în 2020 celor mai importante politici europene: agricultura şi cea de coeziune.

Pe fondul crizei, ţările net contributoare la bugetul UE cer reducerea considerabilă a finanţărilor. Destinatarii banilor prin aceste politici, printre care şi România, au format  o coaliţie care va stabili la Bucureşti argumentele şi acţiunile comune pentru a obţine sume cât mai mari şi din 2014.

15 state europene – România, Bulgaria, Cehia, Cipru, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia şi Spania, plus Croaţia fac parte din grupul „Prietenii coeziunii” ai căror reprezentanţi se întâlnesc la Bucureşti.

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat la cina informală a liderilor europeni de săptămâna trecută intenţia Bucureştiului de a organiza această reuniune şi a precizat că nu este o încercare de a coaliza Estul contra Vestului, ci există doar interesul comun al acestor state pe viitorul buget al UE.

Anul 2012 este este important din punct de vedere al negocierii modificarilor bugetului comunitar. Economistii sustin ca, daca va reusi sa negocieze, Romania poate iesi din impas, insa va fi o lupta greu de castigat, prin prisma situatiei economice precare si a pozitiei slabe in cadrul UE, potrivit Business24.ro.

În bugetul propus pentru 2013 plăţile se ridică la aproximativ 138 de miliarde de euro, cu aproximativ 6,8% mai mult decât în 2012. Această suplimentare răspunde solicitărilor statelor membre cu privire la realizarea de investiţii orientate către creştere economică.

Comisia îşi propune să orienteze cea mai mare parte a bugetului către domenii care pot favoriza creşterea economică şi crearea de locuri de muncă.

De fonduri mai mari vor beneficia, de exemplu, cercetarea, educaţia şi formarea, reţelele de energie şi transport şi acţiunile menite să amelioreze competitivitatea UE. În creşterea bugetară se regăsesc şi sumele adiţionale de care este nevoie pentru continuarea proiectelor în curs.

Pentru multe dintre acestea termenul ajunge la scadenţă în 2013 (poduri, căi ferate şi autostrăzi transeuropene care contribuie la creşterea competitivităţii UE etc.). Guvernele UE au aprobat aceste angajamente în exerciţiile bugetare anterioare, iar acum Comisia este obligată să le onoreze.

Totuşi, în viitor, cheltuielile pentru proiecte pe termen lung de acest tip vor fi îngheţate la nivelul inflaţiei. Aceasta înseamnă că guvernele UE nu vor fi obligate să contribuie cu sume mai mari la viitoarele bugete.

În acelaşi timp, Comisia încearcă să facă economii, în măsura posibilului, de exemplu renunţând la programele neperformante sau reducând personalul UE cu 1%.

O mare parte din bugetul pe 2013 va fi orientată către programe care le oferă sprijin direct cetăţenilor. De exemplu, Comisia propune suplimentarea finanţării destinate să-i ajute pe şomeri sau pe cei care riscă să-şi piardă locul de muncă să obţină un credit pentru a-şi începe propria afacere.

Surse: Adevarul.ro, Business24.ro, Ec.europa.eu

Foto: 123rf.com

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

sixteen − 6 =