Având în vedere atacurile neîncetate asupra infrastructurii energetice din Ucraina, Comisia Europeană își sporește finanțarea umanitară pentru ucrainenii vulnerabili cu încă 40 milioane de euro înainte de apropierea iernii. Din această sumă, 35 milioane de euro sunt alocate pentru proiecte umanitare în Ucraina și 5 milioane de euro pentru sprijinirea refugiaților ucraineni și a comunităților lor gazdă din Moldova.

Obiectivul principal al acestei finanțări este de a ajuta Ucraina să se pregătească pentru lunile geroase de iarnă. Împreună cu partenerii săi umanitari, UE își propune să repare clădirile deteriorate, să asigure electricitatea și încălzirea și să ofere adăpost celor care au cel mai mult nevoie.

În Moldova, noua finanțare este destinată celor mai vulnerabili refugiați, pentru a le oferi protecție și acces la servicii de bază și pentru a spori gradul de pregătire pentru fluxuri suplimentare de refugiați.

Anunțul vine în contextul în care comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, se află astăzi în Lituania pentru a participa la un forum regional privind protecția civilă, cu accent pe mobilizarea de sprijin suplimentar pentru Ucraina în perspectiva iernii care se apropie. În cursul vizitei sale, acesta se va întâlni cu ministrul de interne al Lituaniei, Agnė Bilotaitė.

UE furnizează ajutor umanitar Ucrainei de la izbucnirea conflictului în 2014 și acționează activ în întreaga țară, acordând prioritate zonelor greu accesibile din apropierea liniei frontului din regiunile estice și sudice. După invazia la scară largă a Rusiei în 2022, UE și-a intensificat considerabil eforturile de ajutorare în Ucraina.

Incluzând noua finanțare anunțată astăzi, Comisia Europeană a alocat în total 966 milioane de euro pentru programe de ajutor umanitar în favoarea civililor afectați de războiul din Ucraina de la invazia Rusiei în februarie 2022. Din această finanțare, 895 milioane de euro au fost alocate pentru programe umanitare în Ucraina și 71 milioane de euro pentru sprijinirea refugiaților care au fugit în țara vecină, Moldova.

În plus față de operațiunile sale de ajutor umanitar, Comisia Europeană a coordonat cea mai mare operațiune desfășurată vreodată în cadrul mecanismului de protecție civilă al UE, livrând Ucrainei peste 150 000 de tone de asistență în natură, cum ar fi ambulanțe, mașini de pompieri, medicamente, provizii pentru adăposturi, generatoare de energie și multe altele. Pentru un nivel suplimentar de sprijin în caz de criză, UE a desfășurat, de asemenea, propriile sale stocuri de urgență rescEU pentru a trimite generatoare de energie, echipamente medicale, adăposturi temporare și echipamente specializate pentru riscuri de sănătate publică, cum ar fi amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat frustrarea miercuri, după ce capitalele europene au subminat eforturile sale de a asigura un echilibru de gen în viitorul Colegiu al Comisarilor Europeni, care va conduce activitatea executivului UE în următorii cinci ani, relatează Euronews.

Într-o scrisoare adresată șefilor de stat și guvern în iulie, von der Leyen a cerut explicit fiecărei țări să nominalizeze doi candidați – un bărbat și o femeie – pentru rolul de comisar european. Cu toate acestea, doar Bulgaria a respectat solicitarea, care nu avea forță legală.

Von der Leyen a purtat negocieri cu mai multe state membre mici, solicitând înlocuirea candidaților bărbați cu femei. În acest moment, lista candidaților pentru viitoarea echipă a Comisiei include nouă femei și 17 bărbați.

„De-a lungul vieții mele politice m-am luptat pentru ca femeile să aibă acces la poziții de decizie și de conducere”, a declarat von der Leyen la Bruxelles. „Experiența mea este că, dacă nu ceri acest lucru, nu îl obții. Nu vine natural. De aceea am trimis scrisoarea.”

Von der Leyen a denunțat lipsa candidatelor femei, menționând că doar patru țări – Spania, Suedia, Finlanda și Croația – au propus inițial femei. De asemenea, Kaja Kallas, fostul prim-ministru al Estoniei, a fost nominalizată pentru rolul de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe în iunie.

„Dacă nu aș fi trimis acea scrisoare, cum ar fi arătat situația? Propunerile inițiale, cu excepția Înaltului Reprezentant și a mea, ca Președintă, ar fi fost patru femei și 21 de bărbați din 25 de state membre”, a subliniat von der Leyen. „Fără acea scrisoare și fără acea discuție, acesta ar fi fost Colegiul viitor.”

Von der Leyen a sugerat că eforturile sale au fost esențiale pentru nominalizările din Belgia, Portugalia, Bulgaria și România, care și-a înlocuit recent candidatul bărbat cu europarlamentara Roxana Mînzatu. Diplomatic, von der Leyen încearcă să convingă și alte state mici, precum Slovenia și Malta, să-și retragă nominalizările masculine în favoarea unor femei.

Deși Slovenia a refuzat să-și retragă candidatul, Tomaž Vesel, și nici candidatul Maltei, Glenn Micallef, nu are experiență guvernamentală, von der Leyen a subliniat că competența și experiența relevantă sunt criteriile principale pentru a se alătura echipei sale.

„Primul criteriu este competența”, a explicat von der Leyen. „Comisia are nevoie de competență, iar aceasta înseamnă experiență politică de rang înalt, experiență executivă – de exemplu, foști prim-miniștri, miniștri sau diplomați de rang înalt.”

Von der Leyen a recunoscut că în unele cazuri candidații bărbați erau mai competenți decât alternativele feminine, dar a adăugat că există și situații în care se întâmplă invers. Confirmarea finală a echipei și distribuția portofoliilor este așteptată săptămâna viitoare, iar toți candidații vor trebui să treacă prin audieri în comisiile Parlamentului European înainte de a-și prelua rolurile oficiale.

Ungaria nu a respectat primul termen de plată a amenzii de 200 de milioane de euro impuse de Curtea de Justiție a Uniunii Europene ca urmare a încălcării legislației europene în materie de azil, informează Euronews.

Acest fapt a determinat Bruxellesul să trimită Budapestei o a doua solicitare de plată, pregătind terenul pentru o confruntare frontală dacă Ungaria nu achită amenda până la scadența din 17 septembrie.

În cazul în care se va întâmpla acest lucru, Comisia Europeană, care este obligată să se asigure că țările membre respectă hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene, va lansa așa-numita ”procedură de compensare”, adică va deduce din fondurile europene alocate Budapestei cele 200 de milioane de euro.

”Nu există nicio marjă de manevră aici. Trebuie să respectăm procedurile aplicabile”, a declarat luni un purtător de cuvânt al Comisiei.

Într-o hotărâre emisă în iunie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a constatat că Ungaria a săvârșit o ”încălcare fără precedent și extrem de gravă a dreptului UE” prin impunerea restricțiilor prelungite privind dreptul de azil.

Citiți și: CJUE amendează Ungaria cu 200 de milioane de euro pentru că a încălcat legislația UE privind azilul. Budapesta trebuie să plătească penalități de 1 milion de euro pe zi până la respectarea prevederilor

Litigiul datează din decembrie 2020, când Curtea a declarat pentru prima dată că Ungaria, sub conducerea prim-ministrului Viktor Orban, a limitat accesul la procedurile de azil pentru persoanele care solicită protecție internațională, făcând ”practic imposibilă” depunerea cererilor.

Autoritățile ungare au fost criticate pentru că au ținut în mod ilegal solicitanții de azil în așa-numitele „zone de tranzit” în condiții asemănătoare detenției și pentru că le-au încălcat dreptul la recurs.

Această practică ”sistematică”, a declarat atunci tribunalul, a implicat, de asemenea, escortarea forțată de către poliția maghiară a resortisanților țărilor terțe care au sosit în mod ilegal în Ungaria către o „fâșie de pământ lipsită de orice infrastructură”, lăsându-i fără altă opțiune decât să meargă în Serbia.

Budapesta a contestat viguros acuzațiile și a susținut că presiunea migratorie din întreaga UE justifică derogările, însă tribunalul a respins acest punct de vedere.

Deoarece Ungaria a ignorat verdictul din 2020, Comisia Europeană a inițiat o nouă acțiune în justiție, care a condus la hotărârea din iunie. Judecătorii au concluzionat că Ungaria ”nesocotește principiul cooperării sincere” și ”se sustrage în mod deliberat” de la aplicarea legislației blocului în materie de azil, cu efecte în lanț pentru statele membre vecine.

Prin urmare, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis să amendeze Ungaria cu 200 de milioane de euro și să impună Budapestei penalități de 1 milion de euro pentru fiecare zi de întârziere pentru neexecutarea hotărârii CJUE.

În cazul în care Budapesta nu cedează, Comisia va declanșa ”procedura de compensare” și ”va identifica plățile viitoare către Ungaria din bugetul UE și va deduce suma în cauză din aceasta”, a explicat un purtător de cuvânt al brațului executiv al UE.

Separat, executivul examinează amenda zilnică de 1 milion de euro pe care Curtea de Justiție a UE a aplicat-o, de asemenea, Ungariei, care crește cu fiecare zi în care guvernul continuă să ignore hotărârea din iunie.

Budapesta are termen până la 31 septembrie să explice ce fel de măsuri a introdus, dacă este cazul, pentru a ridica restricțiile privind dreptul la azil.

”În funcție de conținutul acestui răspuns, vom da curs sau nu cererii de plată pentru amenda zilnică de 1 milion de euro”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Într-o primă reacție după publicarea hotărârii de către CJUE, premierul ungar Viktor Orban declara în iunie că va achita amenda, dar într-un mod care să fie ”mai dureros pentru Bruxelles decât pentru Ungaria”.

Așadar, este puțin probabil ca Ungaria să cedeze prea curând și pare mai curând dispusă să transforme această dispută într-o confruntare politică în toată regula.