Connect with us

BUSINESS

Eurobarometru: 9 din zece romani cred ca situatia economiei nationale este proasta. Romanii asteapta masuri anticriza de la Guvern, desi doua treimi nu au incredere in acesta. Cu ce s-au ales din aderarea la UE

Published

on

Pesimismul domina societatea romaneasca. 9 din 10 romani cred ca situatia economiei nationale este proasta, potrivit rezultatelor Eurobarometrului transmis catre caleaeuropeana.ro  de catre Comisia Europeana, pe baza studiilor realizate in statele membre in primavara acestui an. Media UE este de 72 la suta. Doar 8 la suta cred ca economia tarii merge bine, in timp ce media UE este de 26 la suta.

voce ueTrendul este asemanator si in privinta gospodariei proprii. Astfel, 58 la suta dintre romani spun ca situatia financiara a familiei este proasta, fata de media europeana de 35 la suta. Doar 39 la suta dintre romani cred ca au o situatie buna a gospodariei, fata de o medie europeana de 63 la suta.

75 la suta dintre romani cred ca economia va merge la fel sau se va inrautati in urmatorul an

viitor uePentru urmatoarele 12 luni, 19 la suta dintre romani cred ca situatia economica a tarii se va imbunatati, in timp ce 44 la suta cred ca va ramane aceeasi iar 31 la suta cred ca se va inrautati. Procentele sunt sensibil egale cu cele ale asteptarilor la nivel UE. Romanii sunt ceva mai optimisti in privinta revenirii economiei UE – 27 la suta, fata de o medie europeana de 18 la suta. In acelasi timp, 73 la suta dintre europeni cred ca situatia economica la nivel european va ramane la fel sau se va imbunatati, in timp ce doar 53 la suta dintre romani cred asta. Aproape 20 la suta dintre romani nu stiu ce sa creada in legatura cu acest subiect, semn de deruta.

In ceea ce priveste propriul loc de munca, romanii sunt ceva mai optimisti decat media europeana – 19 la suta, fata de 17 la suta la nivel UE cred ca in urmatoarele 12 luni situatia va fi mai buna. Pe de alta parte, 41 la suta dintre romani – fata de 61 la suta, media UE –  cred ca locul de munca nu va suferi vreo modificare, iar 17 la suta cred ca va fi mai rau.

Economia, preturile si inflatia – cele mai mari probleme resimtite de romani

Intrebati care cred ca sunt cele mai importante doua probleme cu care se confrunta propria tara, romanii s-au aratat ingrijorati de situatia economica – 44 la suta, in timp ce 35 la suta cred ca este importanta situatia cresterii preturilor si inflatiei.

La nivel UE, cele mai importante probleme sunt percepute cele privind somajul – 51 la suta si situatia economica – 33 la suta.

Romanii, cota mare de incredere in UE. Doua treimi nu au incredere in Guvern si Parlament

Increderea in UE este de 45 la suta in Romania, fata de o medie europeana de 31 la suta. Increderea in Parlamentul national este de 16 la suta, fata de o medie europeana de 26 la suta. Asta in conditiile in care in Romania 75 la suta dintre romani au spus ca nu au incredere in Parlament. Romanii au mai multa incredere in Guvern – 26 la suta, procent similar cu cel european, in timp ce 69 la suta declara ca nu au incredere in Guvern.

 Romanii asteapta de la Guvern masuri anticriza

La intrebarea care dintre institutii sunt cele mai capabile sa ia masuri efective in fata crizei economice si financiare, aproape jumatate dintre romani au raspuns ca Guvernul, dublu fata de media europeana, in timp ce un sfert cred ca UE. FMI este vazut ca o solutie potrivita doar de 6 la suta dintre romani, fata de 13 la suta la nivel UE.

45 la suta dintre romani spun ca traiesc de pe o zi pe alta

45 la suta dintre romani spun ca situatia actuala nu le permite sa faca niciun plan de viitor si ca traiesc de pe o zi la alta. Alti 31 la suta spun ca pot estima ce vor face peste 6 luni. Doar 15 la suta dintre romani au o perspectiva a situatiei gospodariei pentru 1-2 ani.

4 din 10 romani nu se simt cetateni UE. Mai mult de jumatate dintre greci cred acelasi lucru

cetean ueDin septembrie 2012, numarul europenilor care nu mai cred ca vocea lor conteaza in UE este in crestere. Eurobarometrul arata ca aceasta categorie  ajuns la 67 la suta, fata de 63 la suta in toamna anului trecut. Cei care cred ca vocea lor conteaza au scazut de la 31 la suta la 28 la suta.

Romanii, in procent de 43 la suta, nu se simt cetateni ai UE, fiind in top, alaturi de italieni-47 la suta, bulgari – 51 la suta, britanici – 51 la suta, ciprioti – 55 la suta si greci-56 la suta. La intrebarea daca se simt cetateni ai UE, cei mai multi care au spus ca nu stiu sunt romanii, cu 4 la suta.

Cu nu stiu au raspuns 7 la suta dintre romani pana si la intrebarea daca vor sa stie mai multe despre drepturile lor de cetateni UE. Doua treimi au aratat, insa, ca ar vrea sa stie mai multe.

Eurobarometrul arata ca 49 la suta dintre europeni sunt optimisti in legatura cu viitorul UE, in timp ce 46 la suta sunt pesimisti. Increderea in viitorul UE s-a prabusit in 2011, cand optimistii au scazut la 48 la suta, la cateva luni dupa ce sondajele aratau cote optimiste de 58 la suta. In 2007, optimistii dominau UE, cu 69 la suta.

Cu ce s-au ales romanii din aderarea la UE 

Principalul beneficiu al apartenentei la UE este pentru romani libera circulatie a persoanelor, bunurilor si serviciilor – 72 la suta, fata de media europeana de 56 la suta. Pacea este perceputa ca al doilea beneficiu ca importanta de catre 61 la suta dintre romani. Printre cele mai importante beneficii se mai numara puterea economica a UE – 27 la suta, fata de media europeana de 20 la suta, nivelul bunastarii  – sistem de sanatate, educatie, pensii – 33 la suta, fata de media UE de 19 la suta si politica agricola comuna – 27 la suta, fata de 12 la suta media UE.

beneficii ueConform rezultatelor ultimului sondaj Eurobarometru publicat marți, 23 iulie, șase din zece cetățeni ai UE se simt „europeni” și doresc să afle mai multe despre drepturile lor, dar mai puțin de jumătate (46 %) știu în ce constau aceste drepturi. Aceste rezultate trebuie interpretate în contextul Anului european al cetățenilor, 2013 — un an dedicat îmbunătățirii gradului de conștientizare cu privire la drepturile cetățenilor europeni.

Rezultatele arată, de asemenea, că europenii consideră că drepturile de care beneficiază în calitate de cetățeni ai UE sunt cel mai semnificativ rezultat pozitiv din partea UE — aproape șase din zece persoane identifică libera circulație a persoanelor, a bunurilor și a serviciilor drept cel mai semnificativ rezultat pozitiv din partea UE.

În pofida crizei, persoanele care afirmă că sunt optimiste privind viitorul UE sunt mai numeroase decât cele care se declară pesimiste, în 19 din cele 28 de țări, iar pesimismul legat de impactul crizei asupra locurilor de muncă pare a fi în scădere. Aproape șapte din zece europeni (67 %) și peste jumătate din cetățenii fiecărui stat membru afirmă că UE are un cuvânt de spus la nivel global.

O majoritate absolută (51 %) a europenilor sunt în favoarea monedei euro, iar în cadrul zonei euro o majoritate de două treimi (62 %) susțin moneda unică. Această susținere atinge cote maxime sau foarte apropiate de cele maxime (între 68 % și 77 %) în patru din ultimele cinci state care au aderat la zona euro (Estonia, Malta, Slovenia și Slovacia).

Sondajul Eurobarometru standard din primăvara anului 2013 a fost realizat pe baza unor interviuri față în față, care au avut loc în perioada 10–26 mai 2013. În total, au fost intervievate 32 694 de persoane din toate statele membre ale UE și din țările candidate.

Informații suplimentare

Raportul privind primele rezultate prezintă percepțiile europenilor asupra situației economice actuale, principalele lor preocupări și nivelul de încredere în instituțiile politice. Raportul vizează, de asemenea, opiniile acestora cu privire la criză, strategia Europa 2020, precum și aspecte legate de cetățenia UE.

Sursa: Comisia Europeana

AICI Concluziile Eurobarometrului realizat in Romania

 

BUSINESS

Studiu ANIS: Piața IT din România a depășit valoarea de 9 miliarde de euro. Rata de creștere anuală a sectorului IT, de trei ori mai rapidă decât media națională

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

ANIS, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, a anunțat astăzi, 9 noiembrie, rezultatele celui mai recent studiu desfășurat asupra stării industriei IT în România și perspectivele acestui domeniu de activitate. Studiul analizează volumul și structura pieței IT locale, evoluția numărului de companii și de angajați, valoarea investițiilor, dar și capitalul uman și educația în tehnologie, potrivit comunicatului oficial, remis CaleaEuropeană.ro

Observăm o continuă creștere a pieței de software și servicii în România, impactul sectorului IT în produsul intern brut național ajungând la 7%. Există speranțe foarte mari în ceea ce privește dezvoltarea suplimentară a acestui segment, prin intermediul marilor proiecte de digitalizare care urmează să fie implementate la nivelul economiei locale. Astfel, în următorii doi ani, valoarea pieței IT din România ar urma să depășească 12 miliarde de euro”, a declarat Gabriela Mechea, Director Executiv ANIS.

Rata de creștere a sectorului IT: 15 – 17% anual, de trei ori mai rapid decât media națională

Piața IT din România este dinamică și în continuă creștere, având în vedere că de la un volum de 4,6 miliarde de euro în 2015, a ajuns la o valoare de 9 miliarde de euro. Dezvoltarea pieței IT a avut loc chiar și în anul 2020, marcat de pandemie, când s-a înregistrat o creștere a volumului cu 1,1 miliarde de euro. Comparativ cu trendul general al creșterii economice din România, segmentul IT are o rată anuală de creștere de trei ori mai mare, procentajul fiind de 15 – 17% pe an.

  • Volumul pieței de telecomunicații are o creștere ceva mai moderată, ajungând de la 4,5 mld. de euro în 2015 la 5,1 mld. de euro în 2020.
  • Și valoarea exporturilor din domeniul IT & servicii a crescut considerabil, de 2,5 ori în ultimii 5 ani. Astfel, de la cifra de 2,5 miliarde de euro, exporturile au ajuns la un volum de 6 mld. EUR. În plus, volumul exporturilor de servicii R&D (cercetare și dezvoltare) s-a triplat în același interval de timp, de la 200 la 600 de milioane de euro.
  • Exporturile din domeniul telecomunicațiilor au înregistrat și ele o creștere de 35% în acest interval de timp. Astfel, de la un volum de 566 milioane de euro, cifra a ajuns la 0,87 miliarde EUR. Estimările curente arată creșteri viitoare de 5% anual.

Aproape jumătate din piața de software și servicii aparține companiilor mari

  • Companiile mari, cu peste 250 de angajați, au o pondere importantă în piața de software și servicii IT, reprezentând 47% din totalul volumului de afaceri generate de industrie (4 mld. euro). Companiile medii (cu 50 – 250 de angajați) reprezintă 20% din volum (1,8 mld. euro), iar cele mici (cu 2 – 49 de angajați) reprezintă 27% din volumul total al pieței (2,5 mld. euro). Întreprinderile micro (0 – 1 angajați) reprezintă în prezent 8% din volumul pieței (0,7 mld. euro), iar în cazul acestora se înregistrează o creștere stabilă, de aproximativ 100 de milioane de euro anual.
  • Aproape două treimi din volumul total al pieței este concentrat în București (60%), urmat de regiunea Nord-Vest, cu precădere zona județului Cluj (18%). Urmează regiunile Vest (7%), Nord-Est (6%), Centru (5%) și Sud (4%). Se remarcă însă și o scădere a ponderii Bucureștiului în total, Capitala având 64% din volumul pieței IT în 2015. Regiunea de Vest, pe de altă parte, și-a dublat ponderea în total între 2015 și 2020. Sudul este singura regiune a țării unde sunt înregistrate scăderi din ponderea totală a volumului pieței de software și servicii.
  • Configurația capitalului a rămas stabilă la nivel național. Astfel, 64% dintre companiile IT au capital străin, iar 36% românesc.
  • Piața telecomunicațiilor este stabilă și dominată de companii mari. Acestea dețin 84% (4,3 mld. euro) din capitalul total, iar restul este deținut de companii medii, cu 4% (200 mln. euro), de companii mici, cu 10% (500 mln. euro) și de micro-întreprinderi, care au 2% din totalul pieței (aproximativ 100 milioane de euro). Piața telecom este puternic polarizată în București, 93% dintre companiile prezente pe piață având sediile aici.

Micro-întreprinderile IT devin din ce în ce mai populare în România

  • În prezent, piața IT numără nu mai puțin de 21.847 de firme, având o creștere cu 60%. Dezvoltarea cea mai accentuată a avut loc în zona micro-întreprinderilor, unde a fost înregistrată o majorare cu 78% a numărului firmelor în ultimii 5 ani.
    În sectorul telecom, pe de altă parte, se regăsesc 1.965 de firme, observând o scădere cu 15% față de numărul companiilor active în 2015. Numărul companiilor mari a rămas stabil, spre deosebire de cel al companiilor mici și mijlocii, care înregistrează scăderi.

Productivitatea în sectorul IT: peste 60.000 euro/ angajat/ an

  • Sectorul de IT și servicii numără 147.000 de angajați, iar majoritatea (47%) sunt angajați ai companiilor mari de pe piața locală. 27% dintre lucrători activează în companii medii și alți 21% în companii de dimensiuni mici. În microîntreprinderi lucrează doar 6.525 de angajați. La nivelul întregului sector, însă, este remarcată o creștere constantă a numărului de angajați, de aproximativ 8-9.000 pe an.
  • Sectorul telecomunicațiilor este considerabil mai mic, cu 40.000 de angajați, iar în acest segment s-a înregistrat un declin. In ultimii 5 ani, numărul celor care lucrează în această industrie a scăzut cu 10%.
  • Capitalul uman din cele două industrii este unul valoros. În ceea ce privește angajații din segmentul de IT și servicii, fiecare produce aproximativ 60.000 de euro anual, iar tendința e de creștere. Productivitatea în sectorul telecom este chiar mai mare, ajungând la 100.000 de euro pe an, dar fiind marcată mai degrabă de constanță.

3 din 4 angajați în sectorul IT au studii universitare

  • Numărul specialiștilor IT din economie crește de la an la an, cu o rată de creștere constantă, de aproximativ 8-9.000 de angajați anual, aceasta fiind corelată cu numărul de absolvenți de facultăți de profil.
  • Cea mai mare parte a specialiștilor IT din România (76%) are studii universitare. Restul de 48.000 de lucrători au doar studii preuniversitare.
  • Diferența de gen rămâne în continuare semnificativă în piața IT&C din România. Doar 26% din totalul angajaților în această industrie sunt femei (53.000). În privința vârstelor, 47% (95.000) dintre angajați au între 16 și 34 de ani, iar în intervalul 35 – 75 de ani se află 53% dintre aceștia (108.000).

Despre ANIS

24 ani de activitate în România. Înființată în anul 1998, ANIS reprezintă interesele companiilor IT românești și sprijină dezvoltarea industriei locale de software și servicii, creșterea atât a companiilor implicate în proiecte de externalizare, cât și a celor care generează proprietate intelectuală, prin crearea de produse.
Peste 175 de membri. În cadrul ANIS sunt reunite atât companii mici, cât și multinaționale, firme cu capital românesc sau străin, cu sedii în toate marile centre IT din țară, ceea ce asigură asociației reprezentativitate la nivel național.
Peste 47.000 de angajați. Membrii ANIS generează un număr semnificativ de locuri de muncă înalt calificată în societate.
Peste 3,87 miliarde de euro cifra de afaceri. Veniturile anuale cumulate ale membrilor plasează ANIS în zona actorilor cheie în ceea ce privește amprenta economică pe plan local. Cumulat, membrii ANIS au o cifră de afaceri de peste 65% din totalul veniturilor generate de industria IT la nivel național.

Pentru mai multe informații, accesați pagina Asociației – www.anis.ro

Continue Reading

BUSINESS

Compania finlandeză Nokian Tyres va investi în România 650 de milioane de euro pentru a construi prima fabrică de anvelope cu emisii zero de CO2

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Premierul Nicolae Ciucă salută decizia anunţată de Compania Nokian Tyres PLC de a investi în România 650 de milioane de euro pentru a construi prima fabrică de cauciucuri cu emisii zero de dioxid de carbon, care va fi construită la Oradea, va produce anual şase milioane de cauciucuri şi va genera aproximativ 500 de locuri de muncă.

“Decizia finală, luată în urma analizării a peste 40 de locaţii din Europa, s-a bazat pe criterii de performanţă precum disponibilitatea forţei de muncă calificate, avantajele logistice şi stabilitatea mediului de afaceri. Mă bucur că am avut ocazia de a prezenta, în cadrul întâlnirii recente cu reprezentanţii companiei, la Palatul Victoria, oportunităţile pe care Guvernul României le poate genera pentru investitorii străini, inclusiv din perspectiva celor care urmăresc relocarea afacerilor din regiune”, a afirmat șeful Guvernului, într-o postare pe Facebook.

El reiterează că Guvernul este deschis către investiţii, atât prin bugetul naţional fără precedent alocat în acest sens, cât şi prin sprijinirea şi încurajarea deciziilor de a dezvolta noi afaceri în ţara noastră.

“În acest sens, colaborarea cu autorităţile locale, dar şi disponibilitatea de a stimula acest gen de decizii prin instrumente de sprijin guvernamental reprezintă calea către dezvoltare economică susţinută. Am încredere că investiţiile străine din România, care au crescut deja cu peste 46% în primele luni ale acestui an, depăşind cota de 6,4 miliarde euro, vor beneficia de o nouă dinamică, prin operaţionalizarea Agenţiei de Investiţii şi Comerţ Exterior”, a mai scris premierul Ciucă.

Consiliul director de la producătorul finlandez de anvelope Nokian Tyres a decis să investească 650 milioane de euro în România pentru construcţia unei uzine de anvelope, care va fi prima fabrică cu emisii zero de CO2 din industria de anvelope, a informat un comunicat de presă al companiei, citat de Agerpres.

Noua uzină de tip greenfield va fi amplasată la Oradea, în apropiere de graniţa cu Ungaria. Capacitatea anuală de producţie a uzinei va fi de şase milioane de anvelope, cu posibilitatea de extindere în viitor. Alături de uzină va fi construită şi o facilitate de stocare şi distribuţie a anvelopelor.

“Această investiţie este una strategică pentru a ne permite creşterea viitoare. O facilitate de producţie de talie mondială în Europa est crucială pentru a obţine capacitate suplimentară şi a crea o platformă de producţie echilibrată pe măsură ce punem la punct un nou Nokian Tyres fără Rusia”, a declarat directorul general de la Nokian Tyres, Jukka Moisio.

La viitoarea uzină de la Oradea, unde ar urma să lucreze aproximativ 500 de angajaţi, vor fi produse în special anvelope pentru autoturisme şi UV-uri care vor fi vândute în principal pe piaţa din Europa Centrală.

“După o analiză atentă a peste 40 de locaţii şi mai mulţi factori, precum forţa de muncă calificată disponibilă, avantajele logistice şi mediul de afaceri stabil, a devenit clar că Oradea este cea mai bună alegere pentru noua noastră uzină. Suntem decişi să construim o uzină cu emisii zero de CO2, prima din industria noastră. Locaţia din România susţine acest obiectiv deoarece putem utiliza energia verde produsă în apropiere”, a declarat şi directorul de operaţiuni de la Nokian Tyres, Adrian Kaczmarczyk.

Producătorul finlandez era în căutarea unei noi locaţii pentru o facilitate de producţie, după ce a luat decizia de a se retrage din Rusia ca răspuns la invadarea Ucrainei.

Pe 14 septembrie, prim-ministrul Nicolae Ciucă a avut o întrevedere cu o delegaţie a companiei Nokian Tyres, discuţiile vizând pachetele de ajutor de stat disponibile pentru marile investiţii şi deschiderea manifestată faţă de nevoile de relocare a capacităţilor industriale de producţie ca urmare a agresiunii militare ruse din Ucraina, dar şi din zona Asiei.

Producătorul de anvelope premium Nokian Tyres vizează, pe termen mediu, vânzări nete de două miliarde de euro, precum şi un profit operaţional şi rentabilitate a capitalului angajat la un nivel de 20%. În 2020, vânzările nete ale companiei au fost de 1,3 miliarde de euro, iar numărul de angajaţi a ajuns la aproximativ 4.600. Compania Nokian Tyres este listată la Nasqad Helsinki. 

Continue Reading

BUSINESS

350 de antreprenori români, scrisoare către ambasadorul Olandei: România este pregătită și merită să intre în Schengen. Este timpul ca poarta Europei să fie descuiată!

Published

on

© Wikimedia Commons

În numele a 350 de antreprenori români din comunitatea Romanian Business Leaders, RBL a transmis joi o scrisoare deschisă ambasadorului Regatului Țărilor de Jos, Roelof Sander van Ees, cu privire la aderarea României la spațiul Schengen, solicitând primirea țării noastre în spațiul de liberă circulație.

Noi, antreprenorii români, credem că România este pregătită și merită să intre în Schengen. Și alături de noi, cred același lucru și companiile multinaționale, și companiile olandeze, care au declarat că susțin fără șovăială acest lucru. Mediul de afaceri din România crede că este timpul ca poarta către Europa să fie descuiată!“, se arată într-un extras al scrisorii remisă CaleaEuropeană.ro.

Antreprenorii amintesc că Regatul Țărilor de Jos conduce detașat clasamentul investițiilor străine pe baza țării de origine în România, cu 22 miliarde de euro în 2021, dublu față de Germania care este pe locul 2.

Potrivit RBL, România a primit cu brațele deschise peste 5800 de companii olandeze care au ales să investească aici, de la industria berii, industria bancară, agribusiness, tehnologie, comerț, shipping și multe alte domenii, nume de companii mari care au ales să investească în România de foarte mulți ani, iar oamenii de afaceri olandezi consideră că România este unul din cele mai bune locuri din regiune pentru investiții, ca dovadă că acestea cresc de la an la an.

Pe de altă parte, antreprenorii arată că aproape 90% din exporturile românești merg către piețele Uniunii Europene, în valoare de circa 60 de miliarde de euro, din care 85% sunt mașini și produse manufacturate, transportate prin puncte vamale care nu fac față.

“Zilnic în vămile din România înspre Europa sunt cozi de kilometri de mașini de transport de marfă. Pierderile acestora și pierderile companiilor a căror marfă este transportată, cauzate de staționarea uneori cu zilele la punctele de frontieră, sunt de sute de milioane de euro.

“România nu este țara perfectă, dar… este țara cu a doua cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, este țara cu a treia cea mai mare încredere în Uniunea Europeană, este una din țările de graniță ale Uniunii Europene, care, în această perioadă a războiului din Ucraina, și-a arătat fără dubii apartenența la valorile europene, este țara în care organizații ca Romanian Business Leaders cred în România și lucrează fără oboseală pentru ca aceasta să crească”, conchide sursa citată.

Demersul antreprenorilor români vine la o zi distanță după ce tema centrală a vizitei premierului Țărilor de Jos, Mark Rutte, la Cincu s-a axat pe aderarea României la Schengen, cu pledoarii din partea președintelui Klaus Iohannis și a premierului Nicolae Ciucă și cu o atitudine rezervată din partea lui Mark Rutte. În ziua vizitei premierului batav în România, ambasadorul Olandei la București a precizat pentru Europa Liberă că în acest moment țara pe care o reprezintă nu are informații din care să reiasă un răspuns de acceptare a aderării României în spațiul Schengen.

Olanda nu este, în principiu, împotriva aderării României la Schengen, a afirmat Mark Rutte, însă a subliniat că trebuie îndeplinite toate condițiile, invocând Mecanismul de Cooperare și Verificare prin care România încă este monitorizată și problematica statului de drept.

Pe de altă parte, președintele Klaus Iohannis a transmis așteptarea “legitimă” a României și a cetățenilor săi de a adera la Schengen, s-a arătat optimist privind o decizie, însă nu a dorit să facă “o afirmație extrem de optimistă asupra duratei”.

Șeful statului a arătat că România este parte integrantă a reformei spațiului Schengen și că se implică activ în eforturile de modernizare și eficientizare a acestuia.

Aderarea României va contribui la securitatea și la consolidarea spațiului Schengen, așa cum am dovedit, printre altele, prin amplul efort al țării noastre de gestionare la standard Schengen a celor peste 2,5 milioane de cetățeni ucraineni care ne-au trecut deja frontierele“, i-a transmis Iohannis lui Rutte.

Președintele a subliniat că împreună cu premierii Rute și Ciucă a discutat in extenso tema Schengen și a subliniat că discuția a fost una pozitivă.

Olanda este primul investitor în România, cu peste 9 miliarde de euro, și un partener comercial de top al țării noastre, cu aproape 6,5 miliarde de euro anul trecut. “Aderarea României la Schengen ar aduce un beneficiu direct economiei olandeze”, a consemnat și premierul Ciucă.

Vizita premierului olandez în România a avut loc în contextul în care țara noastră solicită aderarea la spațiul Schengen, Olanda fiind singura țară din UE care se mai opune, iar conform unui anunț al președinției Cehiei la Consiliul UE, miniștrii de interne din țările membre vor fi invitate să voteze la Consiliul JAI din 8 decembrie pentru o eventuală aderare a României, Bulgariei și Croației la Spațiul Schengen.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA11 hours ago

Directorul executiv al FMI a remarcat consolidarea reputației României în plan european și internațional, prin performanțele economice obținute și reformele asumate

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI12 hours ago

Vasile Blaga apreciază că rezultatul alegerilor din Austria mai degrabă încurcă decât ajută România în eforturile de aderare la Schengen: Subiectul nu trebuie să se stingă. Demersul diplomatic trebuie să continue

SUA12 hours ago

Antony Blinken îndeamnă Israelul și Palestina să ia măsuri pentru aplanarea tensiunilor care au dus la un nou val de violențe

ROMÂNIA13 hours ago

Lituania susține ferm aderarea României la Schengen. Miniștrii de externe ai celor două țări au discutat despre cooperarea în cadrul UE, NATO și a Inițiativei celor Trei Mări

U.E.14 hours ago

Franța se angajează să lupte mai eficient împotriva rasismului, antisemitismului şi discriminării printr-un plan menit să facă tânăra generație mai puțin vulnerabilă la mesajele bazate pe ură

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Protecția consumatorilor: Comisia Europeană a identificat practici manipulatoare în 148 din cele 399 de magazine virtuale care au făcut obiectul unei verificări

ROMÂNIA15 hours ago

Eurostat: România continuă să se bazeze în proporție de 72% pe combustibili fosili pentru aprovizionarea sa globală cu energie

U.E.16 hours ago

Polonia își crește bugetul pentru apărare la 4% din PIB în 2023. Morawiecki: Războiul din Ucraina ne determină să ne înarmăm și mai repede

CONSILIUL UE16 hours ago

Consiliul UE recomandă consolidarea plaselor de siguranță socială prin promovarea unui venit minim adecvat și garantarea accesului la servicii esențiale pentru persoanele care nu dispun de resurse suficiente

ROMÂNIA16 hours ago

Bogdan Aurescu anunță că România și Austria vor demara “discuții la nivel de experți în perioada imediat următoare”: Rezultatul alegerilor arată absenţa impactului folosirii temei Schengen

NATO3 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.3 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO4 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO4 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL5 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

NATO7 days ago

Secretarul general al NATO are încredere că decizia trimiterii de tancuri de luptă în Ucraina va veni în curând: Este un moment crucial al războiului

Team2Share

Trending