Connect with us

GENERAL

Eurobarometru: 92% dintre cetățenii europeni consideră terorismul drept cea mai importantă provocare la adresa securității. Românii așteaptă soluții de la UE și armată

Published

on

Terorismul este cea mai importantă provocare la adresa securității Uniunii Europene, înaintea problemelor economice, conform unui Eurobarometru privitor la percepțiile europenilor asupra securității interne, realizat  în cele 28 de state membre.

CaleaEuropeana.ro vă prezintă analiza datelor care explică temerile europenilor, în plină criză generată de atentatele teroriste în Europa și amplificarea extremismului.

Comparativ cu anul 2011, numărul de persoane care au identificat terorismul și extremismul religios drept provocări pentru Uniunea Europeană a crescut, iar două treimi consideră că amenințarea teroristă va lua amploare în următorii trei ani.

Poliția și sistemul judiciar sunt văzute drept principali responsabili pentru asigurarea securității cetățenilor, la nivel european, relevă Eurobarometrul. România se distinge prin faptul că se află printre puținele țări în care mai puțin de jumătate dintre cetățeni consideră că poliția ar trebui să aibă un rol important. Românii acordă o mai mare încredere armatei (72%)  și instituțiilor UE (52%) în ce privește asigurarea securității cetățenilor.

CaleaEuropeana.ro vă prezintă principalele concluzii ale sondajului:

Marile provocări la adresa securității UE: Terorismul, sărăcia și corupția

Aproximativ jumătate (49%) dintre respondenți au identificat terorismul drept una dintre cele mai importante provocări de securitate la adresa Uniunii Europene, față de 33% dintre respondenții Eurobarometrului din 2011 și două treimi dintre aceștia sunt de părere că fenomenul extremist va lua amploare în următorii trei ani.

Mai mult de un sfert dintre respondenți (27%) consideră, totodată, criza economică și financiară drept o provocare pentru securitate. Pe listă sunt incluse și sărăcia (23%), crima organizată (23%) și corupția (23%, în creștere cu 8 puncte procentuale), extremismul religios (20%) și imigrația ilegală (19%). Acestora, li se adaugă, potrivit respondenților: criminalitatea infomatică (12%), războaiele civile și alte războaie (11%), infracțiunile minore (8%), insecuritatea la granițele externe ale UE (8%), schimbările climatice (7%), dezastrele naturale (6%), dezastrele nucleare (4%), sau alte forme de provocări (7%).

Screen Shot 2015-09-22 at 1.49.45 PM

În 15 țări, terorismul reprezintă provocarea de securitate cea mai importantă și peste 50% dintre respondenții din nouă state membre au dat acest răspuns, potrivit sondajului. Astfel, proporția respondenților care văd terorismul drept principala provocare la adresa securității variază de la 62% din Malta la 22% în Letonia.

Olandezii (38%), danezii (32%) și belgienii (30%) au cel mai mare procentaj de respondenți care consideră că extremismul religios este cea mai importantă provocare la adresa securității UE și cel puțin 20% din respondenții din 11 țări au oferit acest răspuns.

Estonia (36%) și Finlanda (31%) sunt singurele două țări pentru care criza economică este cel mai adesea menționată drept o principală provocare de securitate.

În șase țări, inclusiv România, corupția este cea mai importantă amenințare la adresa UE: Spania (57%), România (57%), Portugalia(50%), Slovenia (47%), Croatia (38%) și Lituania (38%).

Screen Shot 2015-09-22 at 2.12.09 PM

Austria este singurul stat membru unde principala amenințare la adresa securității este crima organizată, conform răspunsurilor oferite.

Cel puțin unul din cinci respondenți consideră criminalitatea informatică drept un risc pentru securitatea UE: Cipru (24%), Germania (24%), Estonia (21%), Luxemburg(21%), Olanda (20%).

În opt state membre, cel puțin 20% dintre respondenți au considerat imigrația ilegală drept o provocare majoră pentru securitatea UE. Cele mai mari procente sunt înregistrate în țările care se confruntă cu un val de imigranți dinspre Africa de Nord și Orientul Mijlociu: Malta (46%), Italia (40%) și Grecia (33%).

În zece țări, mai mult de trei oameni din zece sunt de părere că sărăcia reprezintă o amenințare pentru securitate.

Terorismul, cea mai importantă amenințare pentru 92% dintre cetățeni

După identificarea principalelor provocări la adresa securității Uniunii, respondenții au fost rugați să ofere un rating pentru acestea în funcție de importanța pe care consideră că o au pentru securitatea internă a UE.

92% dintre respondenți consideră terorismul ca fiind un factor foarte important. Cele mai ridicate procentaje sunt în Marea Britanie (79%), Malta (78%), Cipru (74%). Singurele state unde mai puțin de jumătate dintre respondenți au identificat terorismul drept o provocare importantă sunt: Estonia (17%), Suedia (33%), Letonia (44%) și Croația (49%), spre deosebire de state precum Bulgaria (75%), Cipru (68%) și Irlanda (68%), unde procentele sunt semnificativ mai mari.

Screen Shot 2015-09-22 at 3.03.18 PM

Românii au catalogat drept ”foarte importante” următoarele provocări pentru Uniunea Europeană: crima organizată (57%), terorismul (56%), calamitățile naturale (45%), criminalitatea informatică (45%), gestionarea frontierelor externe ale UE (43%).

Diferențe, au observat realizatorii sondajului, se regăsesc și în evoluția percepțiilor din 2011. În România (57%, în creștere cu 19 puncte procentuale), Danemarca (53%, în creștere cu 13 pp) și Portugalia (53%, în creștere cu 10 pp), proporția celor care sunt de părere că criminalitatea organizată este o provocare importantă la adresa securității interne a UE a crescut considerabil. În schimb, aceasta a scăzut în țări precum Estonia (9%, în scădere cu 31 pp), Suedia (34%, în scădere cu 25 pp), Olanda (28%, -23 pp) și Cehia (52%, -17 pp).

Securitatea cetățenilor ar trebui asigurată de poliție, armată și sistemul judiciar

Respondenților le-a fost prezentată o listă cu șase organizații sau instituții și au fost rugați să răspundă cât de important este rolul fiecăreia în asigurarea securității cetățenilor lor.

Mai mult de nouă din zece persoane (93%), consideră că poliția ar trebui să joace un rol important. 89% dintre respondenți sunt de părere că sistemul judiciar ar trebui să joace un rol important, iar 77% dintre respondenți susțin că armata poate asigura securitatea cetățenilor.

79% dintre respondenți susțin că cetățenii înșiși trebuie să aibă un rol important în garantarea securității.

Respondenții susțin că instituțiile UE ar trebuie să aibă un rol foarte important (32%) sau destul de important (37%) în garantarea securității cetățenilor.

Aproximativ două treimi dintre respondenți (64%) cred că asociațiile cetățenești trebuie să aibă un rol important în asigurarea securității cetățenilor.

Screen Shot 2015-09-22 at 3.21.44 PM

În toate mai puțin cinci dintre țările UE, poliția este privită drept organizația cu cel mai mare rol în asigurarea securității cetățenilor. Mai mult decât atât, mai mult de 50% dintre cetățeni cred că poliția ar trebui să aibă un rol foarte important în toate statele membre, excepție făcând România (48%).

În celelalte cinci țări, majoritatea respondenților cred că sistemul judiciar are un rol foarte important în asigurarea securității cetățenilor, în special în țări precum Suedia (80%), Olanda (72%), Slovenia (66%), Spania (66%).

În zece state membre, cel puțin 50% dintre cetățeni cred că armata are un rol foarte important de jucat în asigurarea securității cetățenilor. Cele mai mari procente se regăsesc în țări precum: Malta (77%), și România (72%), la extrema cealaltă situându-se Luxemburg (14%) și Danemarca (22%).

În patru state, cel puțin jumătate dintre respondenți cred că UE și instituțiile sale au un rol foarte important de jucat în asigurarea securității cetățenilor: Cipru (67%), Malta (57%), Bulgaria (53%), și România (52%). Mai puține persoane împărtășesc acest punct de vedere în Finlanda (14%), Portugalia (15%) și Olanda (20%).

 

Eurobarometrul citat a fost realizat in primavara acestui an.

.

Continue Reading
3 Comments

GENERAL

UE condamnă noua lege semnată de Vladimir Putin care reprimă dreptul opozanților să candideze la alegerile din Rusia

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

La 4 iunie, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a semnat o nouă lege care interzice oricărei persoane care are legături cu așa-numitele “organizații extremiste” să mai candideze la alegerile din Rusia.

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a semnalat că această nouă lege este încă un instrument împotriva vocilor critice și de opoziție, care va restrânge și mai mult pluralismul politic în Rusia: „Această decizie, înainte de alegerile pentru Duma de Stat din septembrie și în combinație cu legile privind “agenții străini” și “organizațiile indezirabile”, consolidează o represiune sistematică a democrației, a drepturilor omului și a libertăților”, se arată în comunicatul oficial.

„În plus, este îngrijorător faptul că această lege va avea efect retroactiv”, a mai adăugat oficialul european.

Uniunea Europeană îndeamnă autoritățile ruse să abroge această lege și să alinieze legislația rusă la angajamentele pe care Rusia și le-a asumat în temeiul legislației europene și internaționale privind drepturile omului, inclusiv Convenția europeană a drepturilor omului a Consiliului Europei.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Rareș Bogdan, în plenul Parlamentului European: România are cea mai rapidă revenire economică din istorie. Revitalizarea IMM-urilor reprezintă coloana vertebrală a economiei UE

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Rareș Bogdan a salutat marți, în plenul Parlamentului European, faptul că strategia industrială revizuită se concentrează pe revitalizarea IMM-urilor, care reprezintă coloana vertebrală a economiei UE. precum și pe digitalizarea economiilor.

Șeful delegației europarlamentarilor români din grupul PPE a susținut o intervenție în cadrul unei dezbateri cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Margrethe Vestager cu privire la revitalizarea industriei europene.

“În România, avem 672.440 de microîntreprinderi cu un milion de angajați. Întreprinderile mijlocii sunt în număr de 8.902, cele mici de 48.738 iar întreprinderile mari – 1941.  Nu trebuie uitat că industria Horeca sau întreprinderile din sectorul transporturilor, turistic, cultural și mai ales creativ au fost printre cele mai afectate de criza COVID și, de aceea, este vital ca acestea să se bucure de o susținere reală din partea noastră, din partea Europei. În ciuda dificultăților generate de COVID suntem pe calea cea bună”, a afirmat prim-vicepreședintele PNL.

El a subliniat că realitatea din România vine să confirme acest lucru, în condițiile în care economia țării sale a crescut în primul trimestru cu 2,8%, mult peste așteptările economiștilor, având cea mai rapidă revenire economică din istorie, ca răspuns la cea mai mare criză economică din ultima sută de ani.

“Cu toții avem responsabilitatea de a veni în sprijinul interesului cetățenilor noștri, iar prin intermediul acestei strategii trebuie să ne asigurăm că le vom oferi acestora un trai mai bun si mai stabil in Europa noastră comuna”, a conchis Rareș Bogdan.

 

Citiți și Premierul Florin Cîțu: România are cea mai rapidă revenire economică din istorie. Economia a crescut cu 2,8% în primele trei luni din 2021

Produsul intern brut a crescut cu 2,8%, pe serie ajustată sezonier, în trimestrul I din 2021, comparativ cu trimestrul anterior, în timp ce, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, PIB nu a consemnat nicio modificare, conform datelor semnal publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS) și citate de Agerpres.

Pe serie brută, Produsul intern brut a înregistrat o scădere cu 0,2% în primul trimestru faţă de acelaşi trimestru din anul 2020.

În previziunile economice de primăvară, publicate recent, Comisia Europeană a îmbunătăţit la 5,1% estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% anterior, PIB-ul urmând să consemneze un avans de 4,9% anul viitor, de asemenea în creştere faţă de prognoza de 4% avansată în luna februarie a acestui an.

În raportul “World Economic Outlook”, publicat în aprilie, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a îmbunătăţit, de asemenea, estimările privind evoluţia economiei româneşti, care ar urma să înregistreze în acest an un avans de 6%, iar în Europa va fi devansată doar de Spania, care va înregistra o creştere economică de 6,4%.

Continue Reading

GENERAL

Eurostat: Creșterea industrială în România a stagnat la începutul lui 2021, în timp ce UE a înregistrat un avânt în acest sector

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Producţia industrială în Uniunea Europeană şi zona euro a înregistrat o creştere peste aşteptări în luna ianuarie, însă în România a stagnat comparativ cu luna decembrie şi a scăzut comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, potrivit estimărilor Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene.

În ianuarie 2021, producția industrială ajustată sezonier a crescut cu 0.8% în zona euro și cu 0.7% în UE, față de decembrie 2020,  În decembrie 2020, producția industrială a scăzut cu 0.1% în zona euro și a rămas stabilă în UE.

În ianuarie 2021 față de ianuarie 2020, producția industrială a crescut cu 0.1% în zona euro și cu 0.3% în UE.

Comparație lunară pe grupe industriale principale și pe state membre
În zona euro, în ianuarie 2021, față de decembrie 2020, producția de bunuri de consum durabile a crescut cu 0.8%, bunuri de consum nedurabile cu 0.6%, energie și bunuri de capital cu 0.4% și bunuri intermediare cu 0.3%.

În UE, producția de bunuri de consum nedurabile a crescut cu 0.8 %, energia și bunurile de capital cu 0.6 %, iar bunurile de consum intermediare și durabile cu 0.4 %.

Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Luxemburg (+3.8%), Grecia și Franța (atât +3.4%), cât și Belgia (+3.1%).

Cele mai mari scăderi au fost observate în Estonia și Letonia (atât -1.5%), Portugalia (-1.3%) și Spania (-0.7%).

În România, producţia industrială a stagnat în luna ianuarie 2021 comparativ cu luna decembrie a anului trecut.

Comparație anuală pe grupe industriale principale și pe state membre
În zona euro, în ianuarie 2021, față de ianuarie 2020, producția de bunuri intermediare a crescut cu 1.8%, bunuri de consum durabile cu 1.6%, bunuri de capital cu 0.9% și energie cu 0.4%, în timp ce producția de bunuri de consum nedurabile a scăzut cu 3.9%.

În UE, producția de bunuri de consum durabile a crescut cu 3.0%, bunurile intermediare cu 2.2% și bunurile de capital cu 0.9%, în timp ce producția de energie a scăzut cu 0.5%, iar bunurile de consum nedurabile cu 3.2%.

Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Irlanda (+27.5%), Lituania (+11.8%) și Polonia (+5.6%).

Cele mai mari scăderi au fost observate în Portugalia (-6.5%), Malta (-6.2%) și Slovacia (-4.0%).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.9 hours ago

Papa Francisc face primul pas în direcția canonizării „Venerabilului” Robert Schuman, unul dintre părinții fondatori ai UE

ROMÂNIA13 hours ago

Ministrul Energiei, noutăți cu privire la gazul din Marea Neagră: Romgaz și ExxonMobil au semnat un Acord de Exclusivitate pe o perioadă de 4 luni

Alin Mituța13 hours ago

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

RUSIA15 hours ago

Angela Merkel și Emmanuel Macron îndeamnă țările UE să își coordoneze politica de redeschidere a frontierelor pentru a se proteja de noile variante COVID-19

NATO17 hours ago

NATO: Mircea Geoană a primit vizita delegației Senatului României. Președinta Anca Dragu l-a asigurat de susținerea sa în promovarea României ca partener strategic

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

NATO18 hours ago

Antony Blinken și Zbigniew Rau au discutat despre forța parteneriatului SUA – Polonia în cadrul NATO și al comunității transatlantice

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei. Guy Verhofstadt, copreședinte al comitetului executiv: Instituțiile UE și parlamentele naționale vor dezbate și defini în premieră o nouă viziune pentru viitorul Europei

NATO19 hours ago

Emmanuel Macron, la Berlin: Autonomia europeană în materie de apărare și apartenența la NATO pot merge mână in mână

Dragoș Pîslaru19 hours ago

Dragoș Pîslaru, întâlnire cu ministrul francez al sportului, Roxana Mărăcineanu: Sportul are puterea de a uni, de a reduce diferențele și de a promova incluziunea

Alin Mituța13 hours ago

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis: Estonia este un campion al digitalizării și e-guvernării de la care avem foarte mult de învățat

INTERNAȚIONAL3 days ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda4 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D5 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO5 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO6 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE1 week ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

Team2Share

Trending