Dan Motreanu realizează un bilanț al mandatului său de eurodeputat, la finalul ultimei sesiuni plenare a actualului legislativ european, înainte de alegerile din 6-9 iunie care vor reorganiza distribuția puterii a forțelor politice din Parlamentul European.

”În calitate de europarlamentar, am promovat proiecte în interesul României, adoptarea acestora fiind posibilă datorită apartenenței PNL la grupul PPE, cel mai numeros din Parlamentul European”, a subliniat Motreanu, prezentând o serie de realizări obținute în cei cinci ani de mandat:

• Împreună cu colegii din Grupul PPE, acesta o obținut fonduri în valoare de 40 de milioane de euro pentru fermierii români afectați de afluxul de cereale ieftine din Ucraina.
• Dan Motreanu a obținut votul Parlamentului European pentru subvenții mai mari pentru agricultorii români, pe baza unui amendament depus împreună cu mai mulți europarlamentari români. De altfel, acesta a solicitat Consiliului UE să accelereze procesul de convergență al plăților directe din cadrul Politicii Agricole Comune
• În calitate de responsabil din partea Comisiei pentru agricultură, eurodeputatul s-a asigurat că Parlamentul European sprijină utilizarea pe scară mai largă a etichetării digitale, dar fermierii obțin în format fizic toate informațiile de care au nevoie.
• În calitate de responsabil al Grupului PPE pentru Platforma Tehnologii Strategice pentru Europa (STEP), acesta introdus amendamente favorabile țării noastre în raportul referitor la acest dosar
• Eurodeputatul a obținut votul Parlamentului European pentru sprijinirea regiunilor care se confruntă cu scăderea forței de muncă, plecarea tinerilor și cu o pondere scăzută a persoanelor cu studii superioare. A fost aprobat „Mecanismul de stimulare a talentelor”, pentru care a fost responsabil din partea Grupului PPE.
• ”De-a lungul procedurii legislative din cadrul Comisiei ENVI din Parlamentul European, principala prioritate a fost sa mă asigur de dublarea finanțării alocate României din Fondul de Modernizare. Astfel, bugetul total alocat tarii noastre se va ridica aproximativ la 15 miliarde de euro”, a amintit Dan Motreanu
• Acesta fost printre inițiatorii rezoluției prin care Parlamentul European solicită Federației Ruse să returneze complet tezaurul României.
• A fost raportor PPE pe Raportul privind zonele urbane, solicitând Comisiei Europene să elaboreze recomandări pentru organizarea și reforma administrativ-teritorială în UE, considerându-le esențiale pentru dezvoltarea și reziliența urbană.
• Raportul privind Noua strategie industrială a UE a fost votat în plenul Parlamentului European, pentru care eurodeputatul a fost responsabil din partea Grupului PPE. Pentru fiecare nouă sarcină administrativă impusă IMM-urilor, va fi eliminată una existentă.

Dan Motreanu candidează pentru un nou mandat în Parlamentul European și a dat asigurări că va  ”continua să promoveze interesele României în Parlamentul European”.

Amintim că listele candidaţilor Alianţei electorale PSD-PNL pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie şi au fost depuse la 5 aprilie la Biroul Electoral Central.

La 21 martie, președintele PNL, Nicolae Ciucă, a prezenta lista liberalilor la alegerile europene, primii zece candidați fiind: Rareș Bogdan, actualul lider al delegației eurodeputaților români din PPE, Dan Motreanu, membru al Parlamentului European, Adina Vălean, comisar european pentru transporturi, Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură din PE, Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE din PE, negociator-șef al bugetului UE 2024 și co-negociator al Parlamentului European pentru Mecanismul de redresare și reziliență, Mircea Hava, europarlamentar, Gheorghe Falcă, europarlamentar, Virgil Popescu, fost ministru al energiei, Alexandru Muraru, deputat și președinte PNL Iași, și Mara Mareș, președinte al Tineretului Național Liberal.

Europarlamentarii au aprobat joi, în ultima sesiune plenară a Parlamentului European înainte de alegerile din iunie, Actul privind industria cu zero emisii nete pentru a sprijini producția de tehnologii curate în UE.

Potrivit unui comunicat al instituției, Actul privind industria cu zero emisii nete, convenit deja în mod formal cu statele membre, stabilește obiectivul ca, până în 2030, capacitatea Uniunii de producție strategică globală de tehnologii cu zero emisii nete să atingă cel puțin 40 % din nevoile de implementare ale Uniunii, pe baza planurilor naționale pentru energie și climă (NECP) și pentru a acoperi 15% din valoare globală de piață a acestor tehnologii.

Printre tehnologiile care vor fi sprijinite se numără toate tehnologiile regenerabile, nucleară, de decarbonizare industrială, de rețea, tehnologiile de stocare a energiei și biotehnologia.

Prevederile vor simplifica procesul de autorizare, stabilind termene maxime de autorizare a proiectelor, în funcție de scopul și rezultatul lor.

Acordul prevede crearea de văi industriale ”zero net”, accelerând procesul de autorizare prin delegarea unor părți privind colectarea probelor pentru evaluările de mediu către statele membre.

Criterii de sustenabilitate și reziliență

Sistemele naționale de sprijin care au ca scop să încurajeze gospodăriile și consumatorii să treacă mai repede la tehnologii precum panourile solare și pompele de căldură vor trebui să țină seama de criteriile de sustenabilitate și reziliență. Procedurile de achiziții publice și licitațiile pentru utilizarea surselor de energie regenerabilă ar trebui, de asemenea, să respecte astfel de criterii, în condițiile care urmează să fie definite de Comisie, pentru cel puțin 30% din volumul licitat pe an în statul membru sau, alternativ, pentru un maxim de șase gigawați licitați pe an și pe țară.

Legislația va încuraja finanțarea din veniturile provenite din sistemul național de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și pentru majoritatea proiectelor strategice prin intermediul Platformei Tehnologii Strategice pentru Europa (STEP), reprezentând un pas spre un fond european pentru suveranitate.

Legislația a fost adoptată cu 361 de voturi pentru, 12 de voturi împotrivă și 45 de abțineri. Trebuie adoptată formal de Consiliu înainte de a deveni lege.

Aceste prevederi vin în contextul în care Uniunea Europeană are nevoie de o cantitate considerabilă de tehnologii energetice nepoluante pentru a atinge obiectivele climatice pentru 2030 și 2050.

Citiți și: Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării

Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii

Europa importă în mare măsură aceste tehnologii, iar multe țări din afara UE și-au intensificat eforturile de a-și extinde capacitatea de producție de energie curată.