VIDEO INTERVIU Eurodeputatul Norica Nicolai (ALDE) critică ”aroganța” Comisiei Europene în cazul României: Poate crește euroscepticismul și poate genera convulsii în decizii precum Brexit

Interviu realizat de Robert Lupițu

Prin scrisoarea comună semnată de președintele Jean-Claude Juncker și de prim-vicepreședintele Frank Timmermans către Parlamentul României privind legile justiției, Comisia Europeană a dat dovadă de aroganță, fapt ce ar putea crește euroscepticismul și ar putea afecta procesul decizional în Uniunea Europeană, a avertizat joi eurodeputatul ALDE, Norica Nicolai.

Într-un interviu acordat CaleaEuropeana.ro, Nicolai a precizat că nu vede ca fiind fezabilă tendința de corelare a alocării fondurilor europene cu problematica statului de drept și a criticat Comisia Europeană pentru faptul că folosește ”standard dublu” și că emite ”o declarație pur politică” și că are o ”atitudine partizană și pripită”.

”Nu cred că s-a gândit cineva la efectele acestei declarații. Este pentru prima dată când Comisia se adresează unui Parlament, ceea ce nu e ceva uzual. Legislația este atributul parlamentelor naționale. Transpunerea directivelor europene este, de asemenea, atributul parlamentelor naționale. Această Comisie folosește un dublu standard. Dacă Poloniei îi reproșăm și activăm articolul 7 din tratat pentru că președintele are o implicare prea mare în numirea judecătorilor și procurorilor, României îi reproșăm că vrea să renunțe la rolul președintelui”, a spus aceasta.

România este departe de a se afla în situația Poloniei

Totodată, europarlamentarul român a ținut să precizeze că România este departe de a se afla în situația Poloniei, țara care a devenit pe 20 decembrie 2017 primul stat din UE căreia i-a fost activată procedura de activare a articolului 7 privind riscul unei încălcări grave a valorilor fundamentale, articol ce prevede în ultimă instanță sancționarea statului în cauză cu pierderea dreptului de vot în Consiliul UE. 

Norica Nicolai este de părere că Parlamentul trebuie să continue cu reforma în justiție.

”Cred că foarte corect ar fi fost să avem o analiză foarte clară a compatibilizării modificărilor legislative cu standarde europene. (…) Comisia Europeană nu poate cere să nu implementăm directivele, iar cea cu privire la prezumția de nevinovăție, o inițiativă a Comisiei foarte bine fundamentată, trebuie să fie implementată și în dreptul românesc. (…) Cred că noi va trebui să continuăm să facem această reformă, să respectăm principiile fundamentale de drept, standardele europene”, a punctat ea. 

Aroganța Comisiei Europene poate genera convulsii decizionale: Acordul cu Marea Britanie trebuie validat de toate statele membre

În contextul imaginii europene pe care această dispută cu Comisia Europeană o creează, inclusiv din perspectiva deținerii președinției Consiliului UE, Norica Nicolai este de părere că România ”își va impune o agendă, însă cea mai dificilă agendă pentru întreaga Uniune Europeană este Brexit-ul”.

Prea multă aroganță din partea Comisiei Europene crește euroscepticismul și poate genera convulsii în ceea ce privește luarea deciziei”, a spus aceasta, sugerând că acordul pentru ieșirea Marii Britanii din UE are nevoie de validarea tuturor celor 27 de țări rămase.

”În conformitate cu tratatul, cu articolul 50, pe 29 martie 2019 Marea Britanie va ieși din UE. Este foarte important să iasă cu un acord și conform tratatului nostru de funcționare, acest acord trebuie validat de toate statele membre. Nici domnul Juncker, nici domnul Timmermans nu își pun problema dacă ostilizează pe toată lumea în Uniunea Europeană”, a precizat eurodeputatul ALDE. 

Întrebată dacă un anumit Parlament din cele 27 de țări ale UE ar putea să se opună acordului privind Brexit, Nicolai a răspuns că ”este foarte posibil”.

”Cel puțin teoretic trebuie să ne luăm acest risc. Să lăsăm aroganța”, a precizat aceasta. 

Cadrul juridic al Uniunii Europene nu permite condiționarea alocării fondurilor europene de statul de drept

În ceea ce privește declarația comisarului european pentru justiție, Vera Jourova, care a precizat că executivul european ia în considerare introducerea în viitorul buget obligația ca statele membre să aibă ”sisteme judiciare funcţionale şi independente” și că va prezenta inclusiv o definiție pentru statul de drept, europarlamentarul român a menționat că această posibilitate nu este una fezabilă, întrucât nu are susținere juridică din perspectiva Tratatului Uniunii.

”Văd o serie de luări de poziții la Bruxelles, intenția ca anumite state care au un anumit tip de viziune asupra statului de drept trebuie să fie sancționate, inclusiv prin limitarea accesului la fondurile europene. Această tendință este foarte periculoasă pentru viitorul Uniunii Europene”, a mai declarat aceasta.

Întrebată vede fezabilă această tendință, Nicolai a răspuns: ”Categoric nu”.

”Pentru viitorul cadru financiar vom funcționa pe actualul tratat și asta nu permite acest tip de acțiuni. Este de fapt o dorință pe care unii vor să o impună și înțeleg foarte bine că după retragerea Marii Britanii bugetul Uniunii va fi serios afectat. 12-13 miliarde de euro sunt buni. Atunci, nevoia Uniunii de a avea un buget consolidat, fără a afecta contribuțiile statelor membre, poate să genereze și astfel de abordări. Pe actualul cadru juridic nu poate fi fezabilă această intenție”, a mai declarat eurodeputatul ALDE.

România a revenit în atenția Uniunii Europene în privința modificărilor aduse legilor justiției după ce într-o declarație comună, președintele și prim-vicepreședintele Comisiei Europene a făcut un apel la Parlamentul României să regândească modificările legilor justiției și se oferă să acorde asistență autorităților. În replică, președinții celor două Camere ale Parlamentului României au precizat că executivul european a fost incorect informat.

Dialogul de la distanță a continuat, Comisia Europeană precizând că este ”foarte bine informată”.

Pe de altă parte, situația din România se află și în vizorul Parlamentului European care va dezbate pe 7 februarie ”situaţia justiţiei din România ca urmare a încercărilor PSD şi ALDE de a slăbi justiţia”. Totodată, la nivelul Uniunii Europene a fost creat un precedent prin activarea articolului 7 din Tratat față de Polonia, context în care președintele Klaus Iohannis a avertizat că există riscul și ca România să se regăsească în această postură.

.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *