Europa va avea cea mai bătrână populaţie din lume

Un Eurobarometru special realizat în perioada septembrie-octombrie 2011 încerca, printre altele, să afle ce înseamnă, pentru europeni, un om bătrân. Opinia majoritară:  “un om bătrân este o persoană care a împlinit 63,9 ani”, conform Eurobarometrului citat de către Reprezentanţa CE în România.

Răspunsurile au diferit de la ţară la ţară (uneori foarte mult), în funcţie de cultura, obiceiurile sau structura socială a fiecărui stat membru UE. De exemplu, bătrîneţea începe la 70,4 ani  pentru olandezi, respectiv la 57,7 ani pentru slovaci. Cât despre români, cei mai mulţi spun că un om e bătrân dacă a împlinit 60,5 ani.

În anul 1960, media de vârstă din țările care fac acum parte din Uniunea Europeană varia între 26,4 ani în Polonia şi 36 de ani în Suedia. În anul 1970, media minimă de vârstă crescuse la 28,3 ani (Polonia), iar cea maximă scăzuse puțin (35,5 ani, în Suedia), pentru ca în anul 1980 să se consemneze deja creșteri ale mediei de vârstă, care varia între 28,8 ani (în Malta) şi 36,6 ani (în Germania). În anul 1990 media de vârstă se situa între 29,1 ani (Irlanda) şi 38,4 ani (Suedia), în anul 2000 se ajunsese deja la 32,1 ani (Irlanda) şi 40,1 (Italia), pentru ca la ultima măsurătoare, corespunzătoare datei de 1 ianuarie 2010, media de vârstă din UE-27 să fie de 40,9 ani. Cea mai ridicată medie de vârstă se înregistra în Germania (44,2 ani), iar cea mai mică în Cipru (36,2 ani). (O situaţie interesantă e în Turcia, țară candidată la aderarea în UE, care are o populație foarte tânără, cu media de vârstă de doar 28,8 ani!)

În acest context, potrivit experților citați de Comisia Europeană, se preconizează ca media de vârstă în Uniunea Europeană să ajungă în anul 2060 la 47,6 ani, cu 15 ani mai mult decât cu un secol înainte.

Analiștii fenomenului pun creșterea vârstei medii și pe seama îmbunătățirii nivelului trai și a sistemelor de sănătate, care au făcut ca speranța de viață în UE-27să fie, la nivelul anului 2008, de 79,4 ani. Cea mai mare speranță de viață se înregistrează în Italia (81,9 ani) și în Spania (81,8 ani), în vreme ce în noile state membre UE Bulgaria, România, Letonia și Lituania speranța de viață e de doar 72-73 de ani. Totuși, ținând cont de faptul că speranţa de viaţă în UE a crescut cu aproximativ zece ani din 1960 până azi (ce amai mari creștere s-a înregistrat în Portugalia -15,6 ani), e de presupus ca, la nivelul anului 2012, speranța de viață se apropie de 75 de ani și în aceste țări.

Concomitent cu creşterea speranţei de viaţă şi implicit a numărului de vârstnici, se înregistrează şi o scădere a natalităţii, deci a numărului de tineri care să aibă grijă, când le vine rândul, de persoanele în vârstă. Mai precis, dacă în anul 1961 se înregistrau 7,5 milioane de nou-născuţi, numărul acestora scădea la 5 milioane în anul  2005,  pentru a ajunge la 5,4 milioane de nou-născuţi la 1 ianuarie 2012. Dacă vi se pare că sunt prea mult cifre, reţineţi o idee: în UE-27, numărul vârstnicilor, adică al persoanelor de peste 65 de ani, este de două ori  mai are decât cel al nou-născuţilor! Vorbim despre un fenomen care nu ocoleşte şi nu va ocoli nicio ţară europeană.

Și în România evoluția mediei de vârstă este crescătoare. Astfel, deși în perioada 1970-1980 media de vârstă a cunoscut o ușoară scădere (30,9 ani în 1970, 30,8 ani în 1975, respectiv 30,5 ani în anul 1980), din anul 1985 până azi, media de vârstă a început să crească semnificativ: 31,6 ani (1985), 32,6 ani (1990), 34,0 ani (1995), 34,4 ani (2000), 36,4 ani (2005), ajungând la 38,3 ani la data de 1 ianuarie 2010.

Fenomenul a început să fie luat în serios și la nivel guvernamental. „Populaţia de peste 65 ani va creşte de circa 1,9 ori, iar populaţia între 20-55 ani practic se va înjumătăţi în acest interval de timp. Viteza procesului de îmbătrânire va afecta negativ piaţa muncii. Raportul dintre persoanele în vârstă de peste 65 de ani şi cele în vârstă de muncă (20-65 ani) creşte semnificativ, ceea ce înseamnă că şi în perspectiva următorilor 10-20 de ani sistemul public de pensii va avea resurse mult diminuate în raport cu cheltuielile”, se arată în noul Program de convergenţă aprobat la mijlocul lunii aprilie de guvernul de la București.

Mai multe informaţii: ec. europa.eu
FOTO:  nimenicelebru.blogspot.com

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

20 − 11 =