Robert LUPIȚU

Centrul Europe Direct București, găzduit de către Institutul European din România a organizat pe 11 aprilie 2014, în parteneriat cu Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) dezbaterea „Votează pentru Europa! Votează pentru tine!”, ce face parte dintr-o serie de manifestații care preced alegerile pentru Parlamentul European din 22-25 mai 2014.

Evenimentul s-a bucurat de prezența europarlamentarilor români Cristian Preda, din partea Partidului Mișcarea Populară (PMP) și Sebastian Bodu, din partea Partidului Național Țărănesc Creștin și Democrat (PNȚCD). De asemenea, au participat doamna Prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, rectorul SNSPA, și domnul Dan Luca, directorul rețelelor EurActiv. Moderatul dezbaterii a fost doamna Prof. univ. dr. Gabriela Drăgan, directorul Institutului European din România. Participanții au putut asculta mesaje video din partea europarlamentarilor Partidului Național Liberal (PNL) , Adina Vălean și Renate Weber, dar și din partea euro-deputatului Ioan Mircea Pașcu de la Partidul Social Democrat (PSD), care nu au putut fi prezenți.

Această săptămână a fost una extrem de vie în ceea ce privește implicarea reprezentanților României din PE în cadrul dezbaterilor organizate pe tematică europeană. După ce o parte dintre europarlamentarii români au luat parte la discuții deosebit de interesante precum aderarea la Schengen, protejarea democrației sau viitorul Uniunii post-25 mai în cadrul evenimentului Eurosfat, săptămâna s-a încheiat cu o întâlnire în mediul academic, oferind o altă nuanță dezbaterilor, una civilizată și interactivă. Deși se constată că problematica acestor alegeri și implicit a temelor de politică europeană sunt teme neatractive pentru cetățeanul român, evenimentul acesta a demonstrat că cu o atmosferă potrivită, cetățenii, și în special tinerii pot arăta preocupare pentru un angrenaj, care, vrem sa nu vrem să recunoaștem, face parte din viețile noastre de zi cu zi.

Atmosferă academică la o dezbatere cu europarlamentari

Discuțiile au pendulat între sfera argumentelor tehnice dar și practice ale euro-deputaților prezenți. Într-un fel, această dezbatere s-a reflectat într-o prezentare cât mai explicită a modului de funcționare a PE, a desemnării candidaților pentru președinția Comisiei Europene, dar și a dispozitivelor electorale. Un plus valoare a fost adus de explicarea rolului atât de esențial pe care îl are un raportor în Parlament, un criteriu care deja a fost preluat de toată lumea care încearcă să prezinte sau să justifice activitatea unui euro-deputat.

Candidatul din partea PMP, Cristian Preda, profesor în același timp la Universitatea București a oferit senzația expunerii unui curs academic pentru studenții din sală, elucidând aspectele considerate relevante. Acesta a pus accentul pe felul cum funcționează PE sau cât de importantă este desemnarea candidaților pentru șefia Comisiei.

„Parlamentul European funcționează și lucrează din perspectiva teoriei democrației. Acesta este structurat pe grupuri politice care lucrează împreună în manieră consociaționalistă. Avem direcții liberale, avem consensualism creștin popular, avem sensibilitatea socialistă” a explicat euro-deputatul.

Observând procentele din cadrul actualei legislaturi, în 65% din cazuri S&D și PPE au votat la fel. Consensul amintit de europarlamentarul român necesită și anumite acorduri interne pentru a fi construit. Spre exemplu, membrii PPE din Parlamentul European provin din 51 de partide naționale din 27 de state, deoarece Marea Britanie nu are membrii în PPE. De cealaltă parte, socialiștii cuprind 33 de partide naționale din 28 de state, iar ALDE 31 astfel de formațiuni din 21 de state. Pentru a forma un grup politic sunt necesari 25 de euro-deputați din minim 7 state membre.

De asemenea un aspect foarte important a fost prezentarea și argumentarea unei logici adoptate de membrii PE în timpul mandatelor lor. Astfel, europarlamentarul român a specificat „în PE este consolidat profilul tribună – politicianul care folosește instituția pentru a o transforma într-o tribună politică, foarte întâlnită în grupul celor neafiliați. De fapt, cel mai important rol este acela de raportor, care mai înseamnă persoana de referință în cadrul problemei respective”.

Desemnarea candidaților pentru șefia Comisiei: un moment unic și liste transnaționale pentru alegerile europene

Europarlamentarul PMP a declarat că „pentru prima dată grupurile politice europene au desemnat câte un candidat pentru președinția Comisiei Europene. Popularii îl au pe Jean Claude Juncker, fost prim-ministru al Luxemburgului, socialiștii pe Martin Schulz, actualul președinte ale PE, liberalii pe Guy Verhofstadt, fost prim-ministru al Belgiei și cel mai convins federalist” subliinind că șefii de stat și de guvern din consilliul European vor lua în seamă alegerile pentru PE în desemnarea președintelui Comisiei.

Cristian Preda a precizat că în acest mandat a fost unul dintre susținătorii ideii ca în 2014 pe lângă europarlamentari aleși tradițional pe liste naționale să existe și liste pan-europene prin care 25 de euro-deputați să fie aleși de către toate statele membre, însă proiectul a picat, neavând susținerea necesară.

La finalul intervenției sale și a întrebărilor din public, europarlamentarul român a specificat că ar fi oportun un consens între partidele naționale pentru continuarea pe varianta Cioloș și pe același portofoliu pentru postul de comisar, precizând că „numele cele mai vehiculate sunt Corina Crețu, pentru Comisia de ajutor umanitar, Rovana Plumb, pentru Comisia de mediu, și Titus Corlățean sau Mircea Geoană, pentru portofoliul extinderii, toți de la PSD.” De asemenea și-a manifestat dezamăgirea pentru prezența de 27,67% la precedentele alegeri, acela fiind un minim istoric, dar este realist și crede că nici acum prezența nu va fi mai mare.

Ce înseamnă să fii raportor în Parlamentul European?

În continuare, euro-deputatul Sebastian Bodu și-a construit un discurs bazat pe rolul de follower pe care România îl are în Consiliu, deoarece se raliază unei poziții care i se pare mai oportună, neavând poziții directe. Acesta a specificat că este dificil să te afirmi din totalul de 766 de membrii ai PE, și în cadrul acestuia avem dezbateri pe raport și dezbateri pe orice. O reală problemă ar fi faptul că în evaluarea activității nu se pune accent pe calitatea raportului, ci pe cantitatea acestuia

„A fi raportor înseamnă să înțelegi raportul, îl analizezi și începi să-l modifici, amendându-l. Trebuie să negociezi cu grupurile politice iar apoi să construiești o majoritate ad-hoc la fiecare chestiune importantă dintr-un raport pentru a ajunge la un compromis care se votează. Nu este ușor, dar aceasta reprezintă eficiența PE” a explicat acesta precizând că „rapoartele se dau în funcție de cum te afirmi în grupul tău care te coordonează”. Europarlamentarul Sebastian Bodu a gestionat rapoarte economice pe probleme de guvernanță coorporatistă și pe audit financiar.

Potrivit euro-deputatului român companiile de pe piața europeană trec printr-o criză de competitivitate, și pierd teren în fața SUA și statele din BRICS. Din acest motiv, pentru companii avem atât reguli stricte cât și reguli de conduită. Domnul Bodu susține o transparență a companiilor prin reguli de conduită, deoarece regulile stricte presupun modificarea unei legi la fiecare problemă apărută, ceea ce duce la instabilitate legislativă.

„Dacă încărcăm companiile cu birocrație, capitalul acestora fiind volatil se va muta rapid, și în felul aceste peste 50 de ani vom avea un muzeu Europa pe care doar îl vizităm” a conchis domnul Bodu.

Pozițiile celorlalți membrii ai panelului au fost tranșante cu privire la atitudinea României în Uniunea Europeană. Rectorul SNSPA, doamna Prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu a precizat că încă avem o mentalitate de stat în curs de aderare, în vreme ce domnul Dan Luca a constatat că există din ce în ce mai puțin experți la nivel administrativ față de acum câțiva ani.

Dezbaterea „Votează pentru Europa! Votează pentru tine!” a ilustrat o altă versiune a dezbaterilor pe teme europene, una centrată pe promovarea conținutului și nu doar a formei care îmbracă realitatea din Uniunea Europeană.