Europarlamentarul Petru Luhan: Care sunt factorii de succes pentru implementarea fondurilor europene în România

Petru-Luhan-europarlamentarUtilizarea eficientă şi eficace a banilor europeni reprezintă cea mai la îndemână şi rapidă soluţie pentru ca România să prindă din urmă statele mai dezvoltate din vest, susţine europarlamentarul PDL Petru Luhan, iar cele 40 de miliarde de euro oferite de UE trebuie folosite, întrucât sunt “singura şansă  de dezvoltare a României”.

Factori-cheie pentru implementarea cu succes a proiectelor finanţate din bani europeni,potrivit unui comunicat al eurodeputatului:

1. Pregătirea este esenţială – Acordul de Parteneriat trebuie să vină cu o strategie inteligentă de dezvoltare a României. Din păcate, draftul transmis la Bruxelles de autorităţile române a fost criticat în termeni duri de Comisia Europeană, din cauza lipsei de viziune. De asemenea, programele operaţionale trebuie orientate spre nevoile reale de dezvoltare ale ţării şi trebuie să fie suficient de flexibile pentru a se adapta schimbărilor structurale.

2. Depolitizaţi procesul decizional – Fondurile europene trebuie alocate transparent şi corect. Granturile trebuie să meargă la cele mai bune proiecte. Licitaţiile trebuie câştigate de cel mai bun ofertant şi nu de firmele clientelei politice.

3. Sancţionaţi corupţia şi traficul de influenţă – Oficiali şi funcţionari publici corupţi nu au ce căuta în sistemul de management şi control a fondurilor europene.

4. Transparenţă  – Trebuie să existe un sistem transparent de monitorizare a beneficiarilor fondurilor europene, precum şi a licitaţiilor publice aferente.

5. Modernizaţi şi simplificaţi achiziţiile publice – Deficienţele din sistemul achiziţiilor publice s-au dovedit a fi una din principalele piedici în implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene. Nu e nici o surpriză că una dintre condiţionalităţile ex-ante impuse României este legată de funcţionarea a unui sistem de achiziţii publice eficient. Există o directivă modernizată pentru achiziţiile publice, ale cărei prevederi trebuie implementare rapid, în paralel cu eliminarea influenţei politice din procesul decizional.

6. Învăţaţi din greşeli – Să tragem învăţăminte din experienţa perioadei de programare 2007-2013. Din păcate, aşa cum presa a prezentat, acestea nu se regăsesc în Acordul de Parteneriat transmis Bruxellului.

7. Creşteţi capacităţile beneficiarilor – De multe ori, beneficiarii fondurilor europene (în special autorităţile locale) nu au nici expertiza tehnică şi nici experienţa de management de proiect necesară. Aceste deficienţe sunt vizibile în procesul de implementare, cauzează întârzieri şi nereguli. De aceea, este vital ca Guvernul să prevadă măsuri concrete de creştere a capacităţilor beneficiarilor. De exemplu, acest lucru poate fi făcut prin help desk-uri dedicate, prin cursuri subvenţionate sau manuale de bune practici.

8. Îmbunătăţiţi capacităţile administrative – Lipsa capacităţilor administrative a reprezentat una din principalele cauze ale slabei absorbţii a fondurilor europene.  E drept că în ultimii şapte ani, România a strâns experienţă în administrarea fondurilor europene. Dar nu e suficient! Guvernul trebuie să se asigure că expertiza in-house este actualizată constant în linie cu noile prevederi europene, regulamente  şi directive. De asemenea, este important ca acolo unde există poziţii libere, să fie angajat personal calificat, şi ca, în general, remuneraţia să fie atractivă şi adecvată.  Acolo unde lipseşte expertiza in-house, asistenţa tehnică poate fi achiziţionată de pe piaţă.

9. Învăţaţi din experienţa altor state membre – Autorităţile de la Bucureşti ar trebui să înveţe de la ţările cu mai multă experienţă în administrarea fondurilor europene. Bune practici testate în ţări precum Polonia, Germania sau Irlanda ar trebui aplicate şi în România.

10. Simplificaţi  – Autorităţile de management şi beneficiarii nu trebuie împovăraţi cu hârţogării şi birocraţie excesivă. Acestea trebuie reduse la minimum. Noile regulamente de utilizare a fondurilor structurale vin cu soluţii în acest sens. Şi practicile din alte state membre pot servi drept model.

11. Campaniile de informare sunt importante – Potenţialii beneficiari ai fondurilor europene, fie ei publici sau privaţi, trebuie targetaţi prin campanii de informare. Astfel, cresc şansele ca proiecte bune şi idei inovatoare să fie finanţate. Mai mult decât atât, dacă cetăţenii sunt informaţi în privinţa oportunităţilor de finanţare, pot să ceară socoteală autorităţilor locale (primari, şefi de consilii judeţene) şi să solicite acţiuni concrete.

12. Monitorizare regulată  – Implementarea fondurilor europene trebuie monitorizată constant de către autorităţile naţionale, dar şi de Comisia Europeană. Acolo unde implementarea este problematică, trebuie găsite urgent soluţii.

13. Focusaţi-vă pe rezultate –  Obiectivul nu trebuie să fie cum să cheltuim cât mai repede banii europeni, ci cum să-i cheltuim eficace, pe proiecte cu rezultate concrete: reducerea inegalităţilor în accesul la servicii publice de calitate, drumuri moderne, creşterea standardului de viaţă şi reducerea sărăciei.

14. Investiţi în infrastructură de transport şi infrastructură socială  – Avem nevoie urgentă de conexiuni rutiere şi de căi ferate la standarde europene, fără întârzieri şi la preţuri corecte; beneficiile economice, inclusiv atragerea de investitori străini, nu vor întârzia să apară. De asemenea, România trebuie să investească în infrastructura şcolilor, a spitalelor, a dispensarelor şi a caselor de bătrâni. Pe plan social, beneficiile vor fi imense.

15. Absorbiţi banii din programele de finanţare direct de la Bruxelles – Instrumente de finanţare precum Life+, Erasmus+ sau Orizont2020 sunt aproape necunoscute în România. De aceea, Guvernul de la Bucureşti are datoria să vină cu un plan de diseminare a informaţiilor despre oportunităţile de finanţare din programele europene administrate de Comisia Europeană; potenţialii beneficiari trebuie să fie încurajaţi să aplice. Vorbim despre surse de finanţare complementară, de miliarde de euro, bani care ar putea să ajungă în România.

 

.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *