Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Comisia LIBE, vizită în România pe tema închisorilor CIA. Ramona Mănescu (PNL/PPE): Este păcat să vedem că, în continuare, se folosește un standard dublu în UE

Published

on

Europarlamentarul PNL / PPE Ramona Mănescu a participat la discuțiile care au avut loc joi și vineri, în București, între Misiunea Comisiei LIBE din Parlamentul European (PE) și fostul președinte Ion Iliescu, fostul ministru Ioan Talpeș, procurorul general Tiberiu Nițu si reprezentanți ai societății civile referitoare la existența unor presupuse închisori ale CIA pe teritoriul României.

Eurodeputatul Ramona Mănescu a raspuns, cu acest prilej unor întrebări adresate de Mondo News, cu privire  la epp groupobiectivele și activitatea Misiunii Comisiei LIBE în România. Europarlamentarul PNL/PPE este de părere că, până în prezent, nu este vorba decat despre o serie de alegatii fără fond și a atras atenția asupra dublului standard folosit uneori în Uniunea Europeană (UE), atunci când vorbim despre drepturile omului.

Ramona Manescu2MondoNews: Vă rugăm să ne prezentați, pe scurt, cele mai importante aspecte ale vizitei Misiunii LIBE la București.

Ramona Mănescu: „În primul rând trebuie să clarificăm un lucru. Comisia LIBE a Parlamentului European nu face nici investigații si nici audieri în România pentru că nu are aceasta competență. Suntem interesați de mai mult timp de aflarea adevărului și anume dacă au fost sau nu închisori secrete ale CIA pe teritoriul european! Odata cu apariția raportului Senatului american, noi semne de intrebare au fost ridicate în acest sens și Comisia LIBE a considerat necesar să vină și să discute cu oficialii români pentru a vedea dacă noile elemente ridică semne de întrebare și fac mai multa lumină în cazul acestor închisori CIA pe teritoriul european, în speță în România. Până în prezent este vorba doar de o serie de suspiciuni, alegații cu privire la presupusele închisori CIA, pentru că nu există, deocamdată, dovezi solide în acest sens. Există un proces pe rol, o investigație penală, în urma căruia organele competente trebuie să facă lumină și abia atunci vom sti dacă aceste alegații sunt fondate sau nu și care sunt pașii ulteriori. Nu cred că este normal să facem un caz din ceea ce aparut în raportul Senatului american, care nu este altceva decat un pachet de date și informații culese de senatori si atât. Acest pachet de date și informații nu reprezintă rezultatul unei investigații efectuatî de vreo comisie de anchetă judiciară”.

MondoNews: De unde atâta înverșunare asupra României? Suntem singura țară în discuție sau sunt investigate și alte state ale Uniunii Europeane?

Ramona Mănescu: „Este păcat să vedem că, în continuare, se folosește un dublu standard în Uniunea Europeană (UE) – sunt state pe care nu este bine să le deranjăm pentru că acolo se subînțelege că se respecta drepturile omului, și state care trebuiesc deranjate pentru că acolo se suspectează, în permanență, că nu se respectă drepturile omului. Este o abordare greșită care nu respectă valorile fundamental europene. Autoritățile române au fost clare în această problemă: Trebuie să fim tratați așa cum sunt tratate și celelalte state membre ale Uniunii Europene (UE). Nu avem niciun motiv să credem că în România se întamplă lucruri rele, că aici se ascunde ceva”, a concluzionat europarlamentarul PPE.

Comisiile pentru libertăţi civile, afaceri externe şi drepturile omului din Parlamentul European au reînceput ancheta privind presupusele transporturi şi detenţii ilegale de prizonieri desfăşurate de CIA în statele membre UE, ca urmare a unor dezvăluiri ale Senatului SUA privind utilizarea torturii de către CIA şi în baza unei rezoluţii adoptate în 11 februarie de Parlament.

Această anchetă presupune, printre altele, trimiterea unei misiuni parlamentare de strângere de informaţii în statele membre unde există acuzaţii că au fost centre secrete CIA de detenţie şi culegerea tuturor informaţiilor şi probelor relevante privind posibile dări de mite sau alte fapte de corupţie în legătură cu programul CIA, potrivit unui comunicat de presă al PE.

Acuzaţiile privind utilizarea de către CIA a statelor membre UE, printre care România, Polonia şi Lituania, pentru transportarea şi detenţia ilegală a prizonierilor au fost anchetate de comisia temporară a Parlamentului European creată în 2006.

De atunci, europarlamentarii au cerut în mod repetat investigaţii aprofundate privind colaborarea statelor membre UE cu programul CIA de detenţie secretă şi extrădare extraordinară.

Senatul american a prezentat în decembrie 2014 un raport de anchetă cu privire la tehnicile de “interogare în forţă” ale Agenţiei de spionaj CIA în perioada 2001-2009.

Washington Post a relatat că potrivit raportului Comisiei de Informaţii din Senatul SUA privind programul de interogare al CIA România ar apărea pe lista închisorilor secrete ale Agenţiei, în centrul de detenţie deschis pe teritoriul României fiind interogaţi mai mulţi prizonieri suspectaţi de legături cu grupări teroriste.

În versiunea publică a raportului sunt secretizate o serie de informaţii, inclusiv ţările în care ar fi existat închisori secrete ale Agenţiei Centrale de Informaţii, scrie Washington Post, adăugând că
detalii din document permit decodarea acestor centre de detenţie.

Conform cotidianului american, în raport sunt menţionate închisori din cinci ţări: Polonia, România, Lituania Afganistan, Thailanda.

În România a existat o anchetă parlamentară asupra acestei chestiuni, care a stabilit că nu au existat închisori CIA pe teritoriul ţării.

Ramona Mănescu este membru al Parlamentului European din partea grupului Partidului Popular European (PPE) cel mai mare grup politic din Parlamentul European, având 219 membri din 27 de state membre ale UE, și face parte din Comisia pentru Afaceri Externe a PE, fiind și vicepreședinte a Delegației pentru relațiile cu țările din Mashreq. Totodată, PPE este cel mai mare și cel mai influent partid politic de centru-dreapta la nivel european, ce cuprinde 78 de partide membre din 40 de state, președinții Comisiei Europene și ai Consiliului European, 11 șefi de stat și de guvern din interiorul UE și 6 din afara Uniunii și 14 membri ai Comisiei Europene.

 

.

.

Continue Reading
2 Comments

ALEGERI EUROPENE 2024

La ultimul summit UE înaintea alegerilor europene, liderii Belgiei și Cehiei cer noi sancțiuni pentru a contracara influența Rusiei în procesele electorale europene

Published

on

© European Union 2024

Prim-miniștrii Belgiei și Cehiei, Alexander de Croo și Petr Fiala, au pledat joi, în cadrul reuniunii Consiliului European, pentru adoptarea de noi sancţiuni pentru a contracara influenţa Rusiei în viitoarele alegeri europene, după ce mai multe ţări au descoperit interferenţe timpurii din partea Moscovei, guvernele de la Bruxelles și de la Praga demascând astfel de operațiuni.

Într-o scrisoare deschisă adresată conducerii UE și semnată de premierul belgian Alexander de Croo și de președintele ceh Peter Fiala, cele două țări solicită președinților Comisiei Europene, Consiliului European și Parlamentului European să stimuleze noi sancțiuni la adresa Moscovei.

Potrivit scrisorii, cei doi lideri afirmă că au fost deja descoperite cazuri de dezinformare și interferență pro-rusească în mai multe state membre. În special, serviciile de securitate belgiene au descoperit o rețea în interiorul Belgiei care implica transferuri de numerar care au avut loc în parte în Republica Cehă.

Rețeaua urmărea să creeze o cooperare între politicienii pro-ruși din Parlamentul European, să ajute la alegerea mai multor candidați pro-ruși și să numească “persoane active în cadrul acestei rețele ca angajați ai eurodeputaților nou aleși”.

“Interferența rusă în procesele electorale din Europa are loc chiar în acest moment. Ei intenționează să ne perturbe democrațiile”, a subliniat Alexander De Croo, premierul Belgiei, țara care deține președinția semestrială a Consiliului UE și care a organizat summitul extraordinar de la Bruxelles.

De altfel, concluziile adoptate de liderii UE debutează cu fraza “în contextul viitoarelor alegeri europene, Consiliul European subliniază hotărârea Uniunii și a statelor sale membre de a monitoriza îndeaproape și de a limita orice riscuri care rezultă din dezinformare, inclusiv prin intermediul inteligenței artificiale, precum și din acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine în procesele electorale.

“Consiliul European invită instituțiile UE și autoritățile naționale să coopereze cu privire la aceste chestiuni”, au stabilit liderii.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2024

Eurobarometru: 74% dintre români susțin că probabil vor vota la alegerile europene, iar 65% afirmă că au beneficiat de aderarea la UE. Securitatea și apărarea, principala preocupare pentru români și europeni

Published

on

© European Union 2023

Un sondaj Eurobarometru, ultimul realizat la comanda Parlamentului European înainte de alegerile europene din 6-9 iunie, surprinde o creștere până la 60% a interesului în întreaga UE pentru scrutinul europarlamentar, România situându-se în media europeană, cu exact 60% dintre respondenți precizând că sunt interesați. De asemenea, percepția europenilor asupra UE este una pozitivă, iar România, cu 50% dintre respondenți spunând că imaginea UE este pozitivă, se clasează în prima jumătate a mediei europene la acest capitol.

Sondajul conștientizarea și preocuparea cetățenilor față de contextul geopolitic actual, cu alegătorii europeni și români considerând că securitatea a devenit o temă principală.

Sondajul publicat astăzi relevă o tendință pozitivă, ascendentă în ceea ce privește principalii indicatori electorali, cu doar câteva săptămâni înainte de votul din iunie. Interesul pentru alegeri, cunoașterea datei alegerilor, precum și probabilitatea de a vota sunt toate în creștere de la ultimul sondaj din toamna anului 2023. Creșterile sunt semnificative în comparație cu sondajul din primăvara anului 2019 (cu trei luni înainte de alegerile europene anterioare).

60% dintre cetățenii europeni declară că sunt interesați de alegerile din iunie 2024 (+3 puncte procentuale față de toamna anului 2023 și +11 puncte procentuale în comparație cu februarie/martie 2019). 71% spun că este probabil să voteze (7-10 pe o scară de la 1-10), reprezentând +3 puncte procentuale în comparație cu toamna anului 2023 și +10 puncte procentuale în comparație cu februarie/martie 2019. Rezultatele sondajului sugerează că cetățenii UE sunt foarte conștienți de importanța alegerilor în contextul geopolitic actual, opt din zece respondenți (81%) fiind de acord că votul este și mai important acum.

În ceea ce privește respondenții din România, 60% dintre aceștia afirmă că sunt interesați de alegerile din iunie 2024 (la fel ca în toamna anului 2023 și cu 11 puncte procentuale mai mult față de februarie/martie 2019). 74% dintre cetățenii români spun că este probabil să voteze la următoarele alegeri europene (55% dintre români spuneau că este probabil să voteze înainte de alegerile din 2019), iar 68% cred că votul este mai important în actualul context geopolitic.

“Europenii sunt conștienți de faptul că mizele acestui tur de scrutin sunt mari și că votul este și mai important în contextul geopolitic actual. Îi îndemn pe cetățenii noștri să voteze la viitoarele alegeri europene, să consolideze democrația europeană și să modeleze viitorul Europei”, a declarat, în context, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, citată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La finalul acestei legislaturi, 81% dintre cetățenii UE (80% dintre cetățenii din România) au o imagine pozitivă sau neutră față de Parlamentului European, în timp ce doar 18% au o imagine negativă (19% dintre respondenții români). În plus, majoritatea din UE (56%) ar dori ca PE să joace un rol mai important, în timp ce numai 28% ar dori să vadă contrariul, iar 10% ar păstra rolul Parlamentului European așa cum este în prezent.

Președinta Metsola a adăugat că “Parlamentul și Uniunea Europeană au obținut rezultate fără precedent în ultimii ani. Ne-am confruntat cu circumstanțe și provocări excepționale, dar am devenit și mai puternici și mai uniți. Parlamentul a fost și va continua să fie vocea și avocatul cetățenilor în UE.”

Cetățenii europeni ar dori ca lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (33%), precum și sprijinirea sănătății publice (32%) să fie principalele chestiuni discutate în timpul campaniei electorale. Sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă, precum și apărarea și securitatea UE se află pe locul al treilea în rândul cetățenilor europeni (la 31%).

Temele indicate de cetățenii români pentru această campanie electorală sunt, în ordine: sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (42%), sănătatea publică (37%) și lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (33%).

Importanța pe care cetățenii o acordă apărării și securității UE a crescut pe parcursul legislaturii parlamentare, în special având în vedere războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În prezent, apărarea și securitatea UE se menționează ca primă prioritate a campaniei electorale în nouă țări, cu cele mai mari rezultate în Danemarca (56%), Finlanda (55%) și Lituania (53%).

De asemenea, privind spre viitor, cetățenii UE indică apărarea și securitatea (37%) ca priorități principale în consolidarea poziției UE la nivel mondial, urmate de aspectele energetice și securitatea alimentară/agricultura (ambele cu 30 %).

Pentru cetățenii români, UE ar trebui să se concentreze pe apărare și securitate (33%), pe securitatea alimentară/agricultură (31%) și pe competitivitate, economie și industrie (29%) pentru a își întări poziția în plan global.

În timp ce patru din zece cetățeni europeni spun că rolul UE a devenit mai important în ultimii ani, 35% cred că a rămas același, iar 22% spun că s-a diminuat. La nivel național, majoritatea cetățenilor din 15 țări consideră că rolul UE în lume a devenit mai important de-a lungul anilor, proporțiile ajungând la 67 % în Suedia, 63% în Portugalia și 60% în Danemarca. Între timp, cetățenii sloveni și cehi sunt cei mai susceptibili să spună că rolul UE a devenit mai puțin important (32% și, respectiv, 30%).

În cazul României, 35% dintre respondenți cred că rolul UE în lume a devenit mai important în ultimii ani, 35% cred că a rămas la fel, în timp ce 27% spun că rolul UE s-a diminuat.

Aproape trei sferturi dintre cetățeni europeni (73%, + 3 puncte procentuale în comparație cu toamna anului 2023) afirmă că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi, incluzând o cincime (20%) pentru care au un impact „foarte mare”. 65% dintre cetățenii din România au răspuns că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor. În plus, marea majoritate a europenilor afirmă că țara lor beneficiază de apartenența la UE (71%). 65% dintre cetățenii din România afirmă că țara a beneficiat de apartenența la UE.

Rezultatele complete pot fi găsite aici.

Context

Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din primăvara anului 2024 a fost realizat de agenția de cercetare Verian (anterior Kantar) între 7 februarie și 3 martie 2024 în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, cu interviuri video (CAVI) utilizate suplimentar în Cehia, Danemarca, Finlanda și Malta. În total, au fost efectuate 26,411 de interviuri. Rezultatele UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputații pun presiune pe Ursula von der Leyen și îi cer acesteia să anuleze o numire controversată într-un post de rang înalt în Comisia Europeană și să reia procesul de selecție într-un mod transparent

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Mai mult de jumătate dintre membrii Parlamentului European i-au solicitat joi președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să revină asupra deciziei de a alege un aliat politic pentru un post profitabil în instituția pe care o conduce, informează Politico Europe.

Reunit într-o sesiune plenară de două zile, Parlamentul European a votat cu 382 de voturi pentru și 144 de voturi împotrivă în favoarea unui un amendament prin care i se cere lui von der Leyen să reia procedura de selecție pentru post, după ce aceasta i-a acordat rolul foarte bine plătit de reprezentant al întreprinderilor mici și mijlocii deputatului european Markus Pieper, care provine din același partid conservator german din care face parte și președinta executivului european.

El a semnat contractul la 31 martie, în ciuda faptului că alți doi candidați preselectați pentru acest post, amândoi femei, ar fi obținut note mai mari la probe în timpul procesului de selecție.

Citiți și: Mai mulți comisari europeni și eurodeputați îi cer Ursulei von der Leyen explicații după o numire controversată. Cazul apare după ce Parchetul European a preluat ancheta asupra ”Pfizergate”

Acest scandal vine după ce procurori europeni au demarat procedurile de investigare a acuzațiilor de infracțiuni în legătură cu negocierile privind vaccinurile dintre președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și directorul general al Pfizer, informează Politico Europe.

Parlamentarul german Daniel Freund, de la Verzi, a propus amendamentul – la un raport bugetar, care a fost sprijinit de colegii Verzi, de doi politicieni din grupul Socialiștilor și Democraților și de trei parlamentari de la Renew.

Amendamentul a venit după ce Comisia nu a reușit să răspundă la o întrebare parlamentară privind modul în care Pieper a fost selectat în detrimentul celor două femei concurente.

Textul propus de Freund solicită Comisiei să anuleze numirea lui Pieper și să inițieze ”un proces cu adevărat transparent și deschis pentru selectarea reprezentantului UE pentru IMM-uri”.

Deși votul nu are niciun efect juridic obligatoriu, este posibil să o pună într-o situație jenantă pe von der Leyen, după ce aceasta a respins criticile comisarilor în cadrul unei reuniuni de miercuri.

Înainte de aceasta, într-un semn că politica începe să se amestece în activitățile executivului european înainte de alegerile din 6-9 iunie, patru comisari de rang înalt au cerut răspunsuri privind transparența numirii, într-o scrisoare datată 8 aprilie.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA DIGITALĂ2 hours ago

Digital Innovation Summit Bucharest 2024 marchează o nouă etapă în colaborarea dintre sectoarele public și privat pentru a modela un viitor digital mai sigur și mai prosper

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

Klaus Iohannis le-a prezentat omologilor din UE viziunea României privind viitorul pieței unice, cu accent pe rolul prioritar al coeziunii și agriculturii și ridicarea controalelor la frontierele terestre

SUA7 hours ago

SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina

U.E.8 hours ago

UE instituie Cadrul de Investiții pentru Ucraina în valoare de 9,3 mld. de euro

ROMÂNIA9 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu reprezentanți ai companiilor emirateze: Extinderea și modernizarea Aeroportului Otopeni, a infrastructurii portuare și feroviare, obiectivele strategice ale parteneriatului comercial cu UAE

ROMÂNIA9 hours ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

MAREA BRITANIE10 hours ago

Comisia Europeană dorește începerea negocierilor de stabilire a unui acord între UE și Marea Britanie privind mobilitatea tinerilor de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii

NATO11 hours ago

Cinci avioane ale Forțelor Aeriene Spaniole protejează spațiul aerian al NATO deasupra României, fiind dislocate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu

G711 hours ago

Ministrul german de externe cere G7 ”măsuri suplimentare” contra Iranului după atacul ”fără precedent” asupra Israelului

ROMÂNIA9 hours ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA1 day ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA1 day ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ2 days ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ2 days ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO7 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

Trending