Connect with us

DINAMICA GLOBALIZĂRII

Philip Seib, Director IDP University of South California: „Diaspora este o resursa foarte mare si este cel mai bun mijloc pentru a face diplomatie publica”

Published

on

usa

Philip Seib, directorul Institutului pentru Diplomatie Publica de la Universitatea Sud California a definit diplomatia publica ca fiind o forma de arta in evolutie ca instrument de afaceri moderne. Seib a explicat diplomatia publica ca o forma de conversatie tinand cont, in special, de retelele de socializare, care presupun un schimb de informatii in timp real. Referitor la Europa de Est si la deschiderea zonei pentru exterior, Seib a spus ca in tarile din aceasta zona se vorbeste mai mult de interior, decat de exterior si acest aspect nu ajuta diplomatia. De asemenea, Philip Seib a spus ca o tara care vrea sa intreprinda actiuni de diplomatie publica, trebuie sa stie exact ce vrea sa faca si sa aiba o strategie. In continuare a spus ca nu exista un model care sa se potriveasca tuturor tarilor.

Explicand conceptul de diplomatie publica, Seib a vorbit despre o relatie guvern – popor, unde publicul vrea sa faca parte din conversatie si din decizie avand in vedere un obiectiv.

„Diplomatia publica este esentiala in retelele de socializare si primeste foarte multa atentie in prezent”, a continuat Seib.

Directorul Institutului pentru Diplomatie Publica de la Universitatea Sud California a abordat si subiectul de „branding”, afirmand ca, atunci cand vorbim de diplomatie publica, nu vorbim de un produs, ci de o tara. Totodata, Seib a spus ca, daca atunci cand avem un produs, puteam lucra pe eticheta, cand vine vorba de o tara, trebuie sa lucram pentru a crea o perceptie.

Seib a citat si exemplul Israelului, tara care a intreprins fara succes o campanie pentru a nu mai fi vazuta sau perceputa ca tara de conflict. Mai departe, a vorbit si despre discursul lui Obama de la Cairo, unde presedintele Statelor Unite promitea redeschiderea dialogului cu lumea musulmana, dar si aceasta actiune a fost una nereusita, fiindca discursului ii lipsea o politica de sustinere in spate.Seib a mentionat si un exemplu de succes, ca cel al canalului Al Jazeera, instrument de diplomatie publica pentru a promova Qatar-ul. Nu acelasi lucru s-a intamplat cu investitia de circa 6 miliarde de euro, facuta de chinezi petru transmiterea postului CCTV in strainatate. Philip Seib a marturisit ca apreciaza diplomatia Olandei, care foloseste cunostintele in domeniul apelor si ofera, mai departe, consultanta, asa cum s-a intamplat dupa uraganul Katrina, atunci cand olandezii au oferit expertiza lor pentru gasirea unor solutii de protectie in domeniu.

Referitor la Romania, Seib a afirmat: „Diaspora este o resursa foarte mare si este cel mai bun mijloc pentru a face diplomatie publica”, amintind ca tari ca Israel au folosit acest mijloc cu succes.

„Este un mijloc important pentru promovarea tarii”, a declarat Seib.

Philip Seib a apreciat interventia si sustinerea presedintelui Traian Basescu, care a afirmat ca avem nevoie de un astfel de departament.

Philip Seib a fost intrebat de Caleaeuropeana.ro daca modelul diplomatiei publice ar fi un model viabil si pentru Uniunea Europeana sau NATO si cum reactioneaza societatea din tarile carora li se adreseaza o campanie de diplomatie publica.

Directorul IDP de la Universitatea din Sud California a raspuns ca NATO are oficii diplomatice de mai multi ani si ca au incercat sa-si dea seama ce vor sa faca, fara mari realizari. De asemenea, referitor la posibilitatea Uniunii Europene de a adopta acelasi model, Seib a declarat ca nu stie daca ar s-ar putea face diplomatie publica eficienta si pe termen lung. Mai departe, vorbind de reactia societatii a tarilor carora li se adreseaza o campanie de diplomatie publica, profesorul a amintit cazul centrelor Confucius, imprastiate de chinezi prin Statele Unite ale Americi, caz care a starnit multe controverse in randul cetatenilor americani. Acestia suspecteaza ca centrele culturale ar avea, de fapt, scopuri de spionaj. Bineinteles ca nu trebuie sa generalizam, dar acesta este un exemplu de reactie.

Alexandru Padure

 

Continue Reading
2 Comments

2 Comments

  1. Pingback: Cristian Diaconescu, la Forumul European pentru Diplomatie Publica: Prin diplomatie publica, facuta profesionist, putem aduce realitatea romaneasca acolo unde se claseaza de fapt | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Profesorul Philip Seib: Romania isi intensifica diplomatia publica | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

MAREA BRITANIE

Serbia: UE, SUA și Regatul Unit salută reformele în sfera statului de drept adoptate prin referendum și care vor alinia țara la standarde europene

Published

on

© European Union

Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, Statele Unite și Uniunea Europeană salută referendumul național din 16 ianuarie din Serbia privind modificările constituționale, ca fiind un pas esențial pentru consolidarea independenței sistemului judiciar și pentru creșterea transparenței și eficienței instituțiilor statului de drept din țară, se arată într-o declarație de presă comună, emisă de Serviciul European de Acțiune Externă.

Acestea consideră că reformele reprezintă un pas înainte în direcția alinierii Serbiei la standardele europene și vor sprijini procesul de aderare a Serbiei la UE.

Totodată, țările regretă decizia guvernului din Kosovo de a nu permite OSCE să colecteze buletinele de vot pentru referendum ale cetățenilor care trăiesc în zonă. 

„Am încurajat toți cetățenii sârbi să participe la referendum și considerăm că este important ca alegătorii eligibili să poată vota la alegeri și referendumuri. Constatăm cu regret că guvernul kosovar nu a permis Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) să colecteze buletinele de vot ale alegătorilor eligibili care locuiesc în Kosovo pentru viitorul referendum, în conformitate cu practicile anterioare. Facem apel la guvernul kosovar să permită sârbilor din Kosovo să își exercite dreptul de a vota în alegeri și procese electorale în conformitate cu această practică consacrată”, se menționează în declarația comună.

În consecință, se face apel la guvernele din Kosovo și Serbia să se abțină de la acțiuni și de la retorica care sporesc tensiunile și să se angajeze în mod constructiv în cadrul dialogului facilitat de UE.

„Este important ca ambele guverne să realizeze progrese în direcția unui acord cuprinzător care să deblocheze perspectiva UE și să sporească stabilitatea regională”, se mai subliniază în declarație.

Continue Reading

SUA

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

Published

on

© Official White House Photo by Erin Scott

Statele Unite nu au informații clare potrivit cărora Rusia a decis să invadeze Ucraina, dar sunt pregătite indiferent de calea pe care o va urma, a declarat joi consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan.

„Comunitatea serviciilor de informații nu a făcut o evaluare conform căreia rușii au decis în mod categoric să întreprindă o acțiune militară în Ucraina”, a declarat Sullivan reporterilor după o săptămână de discuții între Statele Unite, aliații săi occidentali și Rusia. „Așa că, așa cum stau lucrurile în acest moment, Rusia are oportunitatea de a veni la masa negocierilor.”

„Suntem pregătiți în ambele variante…Suntem pregătiți să facem progrese la masa negocierilor… și suntem pregătiți să luăm măsurile necesare și adecvate pentru a ne apăra aliații, pentru a ne sprijini partenerii și pentru a răspunde cu fermitate la orice agresiune evidentă care ar putea avea loc”, a adăugat consilierul pentru securitate națională al SUA.

De asemenea, oficialul american a menționat că discuțiile cu Rusia au fost „utile” și au oferit ambelor părți noi perspective asupra cărora să reflecteze, însă fără a aduce atingere principiilor relevante pentru partenerii occidentali.

„Rusia și-a exprimat îngrijorarea, noi ne-am exprimat îngrijorarea, inclusiv în ceea ce privește acțiunile pe care Rusia le-a întreprins pentru a submina securitatea europeană, despre care secretarul Blinken a vorbit atât de elocvent săptămâna trecută. Ne-am menținut premisa noastră principală de reciprocitate. Am fost fermi asupra principiilor noastre și am fost clari cu privire la acele domenii în care putem face progrese și la cele în care nu putem face progrese. Unitatea aliaților și solidaritatea transatlantică au fost afișate pe deplin și rămân afișate pe deplin. Discuțiile au fost sincere și directe. Au fost utile. Ne-au oferit nouă și aliaților noștri lucruri pe care să le luăm în considerare. Au oferit Rusiei lucruri pe care să le ia în considerare”, a declarat Sullivan.

Joi, SUA au avertizat că vor respinge șantajul Rusiei, nu vor tolera sferele de influență sau limitarea dreptului suveran al națiunilor de a-și alege alianțele, dar nici nu vor da curs cerințelor de securitate ale Moscovei în detrimentul altor state.

Occidentul acuză Rusia că a masat tancuri, artilerie și aproximativ 100.000 de soldați la granița de est a Ucrainei cu intenția de a invada această țară, a cărei integritate teritorială a fost deja violată prin ocuparea Peninsulei Crimeea de către forțele ruse în 2014. 

Însă, Kremlinul insistă că desfășurarea militară este un răspuns la ceea ce consideră a fi o prezență tot mai mare a NATO în Europa de Est, și anume unitățile de luptă ale Alianței în Polonia și în republicile baltice Estonia, Letonia și Lituania. 

La 17 decembrie, Ministerul rus de Externe a publicat două proiecte de acorduri care prezintă un set de „garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere de la SUA și de la NATO, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă și statele baltice, care sunt toate membre ale Alianței.

De asemenea, Rusia dorește ca NATO să anuleze o promisiune din 2008 potrivit căreia Ucraina ar putea într-o zi să se alăture alianței militare.

După o întâlnire între SUA și Rusia, luni, la Geneva, apoi o alta în cadrul Consiliului NATO-Rusia, miercuri, la Bruxelles, unde cele două tabere rivale au trecut în revistă „divergenţele” profunde cu privire la securitatea în Europa, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a încheiat joi, la Viena, săptămâna de negocieri Est-Vest, insistând asupra „urgenţei” dialogului.

De altfel, președinția poloneză a OSCE avertizează în privința riscului de război în Europa, care este „mai mare ca niciodată în ultimii 30 de ani”.

Dar Moscova pare să fi risipit aceste speranţe, afirmând că nu vede utilitatea unor discuţii cu Occidentul „în zilele următoare”, dezacordurile dintre părți fiind foarte mari, relatează Agerpres.

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a declarat că Moscova aşteaptă răspunsuri în scris săptămâna viitoare de la Occident la cererile ţării sale cu privire la acordarea de garanţii de securitate.

Adjunctul ministrului rus de externe, Serghei Ryabkov, care a condus discuțiile de la Geneva cu adjunctul secretarului de stat american Wendy Sherman, nu a exclus, într-un interviu acordat joi, ca Moscova să trimită forțe la aliații din Venezuela sau Cuba dacă diplomația eșuează.

„Nu vreau să confirm acest lucru… și nici să îl exclud”, a spus el.

Sullivan a calificat comentariile drept „bravură” și a precizat că Rusia nu a ridicat această idee în cadrul discuțiilor.

„Dacă Rusia s-ar îndrepta în această direcție, ne-am ocupa de acest lucru în mod decisiv”, a subliniat Sullivan.

Statele Unite și Uniunea Sovietică de atunci au fost cel mai aproape de un război nuclear în 1962, când Moscova a desfășurat rachete balistice în Cuba, declanșând o criză diplomatică.

Continue Reading

RUSIA

UE consideră ”provocatoare” decizia Gazprom de a limita furnizarea de gaze naturale în pofida majorării cererii și demarează o analiză privind livrările de energie

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Decizia Gazprom de a limita furnizarea în pofida majorării cererii este ”provocatoare”, fapt pentru care autoritățile de reglementare au decis să examineze livrările de energie, inclusiv ale acestei companii ruse, a precizat joi Margrethe Vestager, informează Bloomberg şi Reuters, citate de Agerpres.

Daneza, de obicei foarte discretă, a oferit o rară perspectivă asupra modului în care gândește cu privire la ceea ce pare a fi un caz cu încărcătură politică, sugerând că Moscova pare să manipuleze piața energetică, detașând trupe la granița cu Ucraina.

”Este într-adevăr provocator că o companie limitează oferta având în vedere creșterea cererii”, a explicat acesta, potrivit Politico Europe.

”Am trimis chestionare unui număr de furnizori de energie în acest domeniu. Avem o mulţime de răspunsuri dar încă aşteptăm altele, inclusiv de la Gazprom. Aşteptăm cu nerăbdare informaţiile de la ei pentru a face progrese în analiza noastră”, a afirmat oficialul UE la o conferinţă de presă.

Compania rusă a declarat pentru Politico că este ”în contact cu Comisia Europeană”.

Un alt dosar ce vizează un comportament anticoncurențial îi va da bătăi de cap președintelui Vladimir Putin. Deși Gazprom a scăpat de o amendă din partea Comisiei Europene într-o confruntare juridică în 2018, aceasta a fost forțată să își schimbe strategia de ”divide et impera” (n.r. dezbină și cucerește) și i s-a interzis să fragmenteze piața prin practicarea unor prețuri eterogene pentru consumatorii europeni.

Pe lângă presiunea sporită din partea autorităților europene pentru aplicarea legilor concurenței, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a insistat, de asemenea, asupra faptului că speranțele Rusiei de a transporta gaz direct în Germania prin conducta Nord Stream 2 depind și de comportamentul său în Ucraina.

”Cu siguranță, funcționarea acestei infrastructuri va depinde și de evoluția evenimentelor din Ucraina și de atitudinea Rusiei”, a menționat acesta, adăugând că viitorul gazoductului –  care ar trebui să fie aprobat de autoritățile de reglementare germane în cursul acestui an – ”este cu siguranță legat de situația militară din Ucraina”.

Germania încearcă să decupleze Nord Stream 2 de posibile sancțiuni împotriva Rusiei în cazul unui nou atac împotriva Ucrainei, Berlinul reiterând joi, prin vocea ministrului său al apărării, Christine Lambrecht, că acesta este un proiect comercial care nu trebuie legat de acțiunile politice.

Încercând să explice creșterea prețurilor la gaze, șeful Agenţiei Internaţionale a Energiei a arătat cu degetul către Gazprom.

”Credem că există dovezi ale încordării de pe piaţa europeană a gazelor din cauza acţiunilor Rusiei. Aş atrage atenţia că fluxurile scăzute de gaze ruseşti din prezent către Europa coincid cu tensiunile geopolitice accentuate privind Ucraina”, a declarat Birol, care este de părere că ”Rusia ar putea majora livrările spre Europa cu cel puţin o treime – acesta este mesajul cheie”.

Birol a explicat că ţările europene, inclusiv Marea Britanie, trebuie să se pregătească de viitoare crize, asigurându-şi capacităţi suplimentare de stocare a gazelor pentru a reduce influenţa oricărei ţări pe piaţă în momentele tensionate.

Rusia este răspunzătoare pentru aproximativ 40% din gazele naturale ale UE și a susținut mult timp că este un furnizor stabil și previzibil, dar acest lucru devine din ce în ce mai greu de crezut, pe măsură ce SUA, NATO și UE devin din ce în ce mai alarmate de trupele ruse comasate la granița Ucrainei și solicitările răsunătoare ale Kremlinului prin care urmărește să remodeleze arhitectura de securitate a Europei.

Senatul american a dezbătut joi un proiect de sancțiuni prezentat de republicani ce vizează Nord Stream 2, o măsură care a eșuat.

Mai mulţi senatori democraţi de prim rang au dezvăluit miercuri un alt proiect de lege vizând pedepsirea preşedintelui rus Vladimir Putin în cazul în care Rusia invadează Ucraina.

Textul, sprijinit de Casa Albă, încurajează mai ales Statele Unite ”să ia în considerare toate măsurile disponibile şi adecvate” pentru a se asigura că Nord Stream 2, descris ca ”un instrument de influenţă rău intenţionată al Federaţiei Ruse”, nu devine operaţional.

Continue Reading

Facebook

EDITORIALE5 hours ago

Patrulaterul diplomatic Geneva-Bruxelles-Viena-Brest. Câteva adnotări despre securitatea europeană și a României

PARLAMENTUL EUROPEAN14 hours ago

Roberta Metsola, mesaj înainte de alegerea noului președinte al PE: Vreau ca oamenii să recapete acel sentiment de speranță în proiectul european

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Prima sesiune plenară din 2022 a Parlamentului European. Președintele David Sassoli va fi omagiat în plenul de la Strasbourg, înainte ca eurodeputații să își aleagă noua conducere

U.E.17 hours ago

CE a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. Statele Membre vor avea la dispoziție în 2022 peste 835 de mil. de euro pentru a construi o UE a Sănătății

INTERNAȚIONAL20 hours ago

UE și SUA pledează pentru un ”front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Ucraina | Secretarul de stat american, convorbire cu șeful diplomației UE: O nouă agresiune rusă va fi întâmpinată cu ”consecințe rapide, severe și coordonate”

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Manfred Weber, liderul Grupului PPE din PE, își exprimă susținerea pentru candidatura lui Silvio Berlusconi la președinția Italiei

MCV2 days ago

Ministerul Justiției va ”coopera transparent și sincer” cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV. Ce plan și-a propus Ministerul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Izvor al drepturilor și libertăților, cultura contribuie la consolidarea proiectului european

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: Cultura românească, demnă de a sta fără complexe alături de marile culturi

SUA3 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA4 weeks ago

Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu Nicolae Ciucă: Europa, recunoscătoare solidarității României. Comisia Europeană, gata să sprijine creșterea ratei de vaccinare în România

Advertisement

Team2Share

Trending