Rolul prioritar al politicii de coeziune, rolul agriculturii, o abordare integrată a competitivității și ridicarea controalelor la frontierele terestre între România și restul spațiului Schengen au reprezentat punctele centrale evocate de președintele Klaus Iohannis la summitul special al Consiliului European de la Bruxelles, ultimul înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 6-9 iunie, unde cei 27 de șefi de stat sau de guvern au purtat o discuție aprofundată cu privire la instituirea unui nou „Pact european pentru competitivitate”, inclusiv în lumina prezentării de către Enrico Letta a elementelor din raportul său privind viitorul pieței unice.

Potrivit unui comunicat transmis de Administrația Prezidențială, șeful statului a pledat pentru o abordare integrată a competitivității, care să consolideze rolul esențial al pieței unice, complementar cu necesitatea de a menține creșterea sustenabilă și incluzivă a productivității în Europa, în vederea asigurării prosperității și a rezilienței pe termen lung.

De asemenea, Klaus Iohannis a arătat că noile decizii ar trebui să asigure aprofundarea pieței unice pe baza principiilor coeziunii, conectivității și convergenței economice și sociale și să ducă la reducerea decalajelor de dezvoltare, productivitate și inovare, atât în interiorul Uniunii, cât și în raport cu alte state.

Liderul de la Cotroceni a pledat, în context, pentru “rolul prioritar pe care politica de coeziune trebuie să îl dețină în continuare” și, în general, pentru necesitatea măsurilor de sprijin care să acompanieze procesul transformativ al societății și economiei europene.

Citiți și Raportul privind viitorul pieței unice prezentat liderilor UE cere stabilirea în 2024 a unui termen clar pentru intrarea României în Schengen pe cale terestră

De asemenea, șeful statului a reiterat importanța asigurării condițiilor de concurență echitabilă, inclusiv în interiorul Uniunii, respectarea specificităților naționale, a simplificării și a reducerii poverii administrative ca priorități orizontale.

În acest sens, Iohannis “a pus accent pe necesitatea eliminării oricăror bariere în funcționarea pieței unice, ca pilon al competitivității, inclusiv prin raportare la cele patru libertăți de circulație, aspect deosebit de important în contextul procesului de aderare a României la spațiul Schengen, respectiv a eforturilor de ridicare cu celeritate a controalelor la frontierele terestre“, arată Administrația Prezidențială.

Șeful statului a evidențiat și necesitatea unei politici industriale incluzive, care să asigure păstrarea și creșterea producției în Europa, să valorifice potențialul fiecărui stat membru și care să beneficieze de toate formele de energie cu emisii reduse de carbon, inclusiv energia nucleară. În context, a subliniat importanța unei Uniuni a Energiei consolidate inclusiv prin asigurarea interconexiunilor dintre statele membre și cu cele din vecinătate.

De asemenea, președintele Klaus Iohannis a susținut “rolul pe care agricultura europeană îl deține ca instrument de promovare a competitivității europene, evidențiind nevoia unui cadru de sprijin puternic, stabil și previzibil pentru producătorii agricoli”, a unor instrumente flexibile și adaptate la noile realități, reiterând, totodată, că Uniunea trebuie să rămână rezilientă în ceea ce privește securitatea alimentară și să continue să joace un rol de lider global în comerțul cu produse agricole.

Citiți și Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării

În procesul de reflecție asupra noului Pact european pentru competitivitate, liderii europeni au evidențiat necesitatea unor măsuri substanțiale pentru aprofundarea Pieței Unice, avansarea Uniunii piețelor de capital, punerea în aplicare a unei politici industriale eficiente, încurajarea cercetării și inovării, finalizarea Uniunii Energiei, asigurarea circularității resurselor și materiilor prime, sprijinul pentru transformarea digitală la nivelul mediului de afaceri, al administrației și al întregii societăți, crearea de locuri de muncă de înaltă calitate, precum și urmărirea unei politici comerciale ambițioase, robuste, deschise și sustenabile. În același timp, liderii au subliniat importanța unui cadru de reglementare coerent și au invitat Comisia Europeană să reducă povara administrativă asupra companiilor și a administrațiilor naționale și să prevină reglementarea excesivă. 

Liderii au reliefat importanța strategică a asigurării competitivității și rezilienței sectorului agricol european și a măsurilor de sprijin pentru fermieri în abordarea provocărilor cu care aceștia se confruntă.

UE a instituit miercuri, 17 aprilie, Cadrul de investiții pentru Ucraina, ramura financiară și o componentă integrală a Facilității pentru Ucraina, în valoare de 50 miliarde de euro, în vederea stimulării investițiilor publice și private pentru redresarea și reconstrucția țării afectate de războiul cu Rusia, informează Comisia Europeană.

În cadrul reuniunii inaugurale a Comitetului Director al Cadrului de Investiții pentru Ucraina, care a avut loc la 17 aprilie, statele membre ale UE au adoptat regulamentul de procedură și orientările strategice ale Cadrului de Investiții pentru Ucraina, dând astfel startul lucrărilor privind primele programe de investiții, care urmează să fie semnate în cadrul Conferinței pentru redresarea Ucrainei, care va avea loc la 11 și 12 iunie la Berlin. Consiliul oferă orientări strategice și operaționale și asigură alinierea cu Planul pentru Ucraina, strategia de reforme și investiții a Ucrainei pentru următorii patru ani, care a fost evaluată pozitiv de Comisie în această săptămână.

Cadrul de Investiții pentru Ucraina este dotat cu un pachet financiar în valoare totală de 9,3 miliarde de euro, din care 7,8 miliarde de euro pentru garanții de împrumut și 1,51 miliarde de euro pentru finanțare mixtă. Se preconizează că, în următorii ani, cadrul de investiții din Ucraina va mobiliza până la 40 miliarde de euro în investiții publice și private.

„Cadrul de Investiții pentru Ucraina se va concentra pe sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, a municipalităților și a regiunilor, pe reconstrucția infrastructurii și pe promovarea tranziției ecologice și digitale. Reconstrucția Ucrainei înseamnă reconstruirea țării în conformitate cu normele și standardele UE. Prin urmare, în timp ce sprijinim Ucraina pe calea aderării, consolidăm, de asemenea, mediul de investiții bazat pe normele și standardele noastre, astfel încât creșterea economică și locurile de muncă să poată prospera”, a declarat comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivier Várhelyi, în cadrul “Summitului privind viitorul Ucrainei” de la Bruxelles, co-organizat de Comisia Europeană și de președinția belgiană a Uniunii Europene.

Conferința reunește aproximativ 500 de reprezentanți ai instituțiilor UE, ai guvernelor, ai instituțiilor financiare și ai mediului de afaceri pentru a discuta despre oportunitățile oferite de UE pentru a mobiliza investițiile în redresarea și reconstrucția Ucrainei.

Comisia Europeană a propus Consiliului să demareze negocieri cu Regatul Unit în vederea stabilirii unui acord de facilitare a mobilității tinerilor.

Conform unui comunicat al executivului european, un astfel de acord ar permite tinerilor cetățeni ai UE și ai Regatului Unit să studieze, să lucreze și să locuiască mai ușor în Regatul Unit și, respectiv, în UE. 

Instituția amintește că retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană a dus la o scădere a mobilității între cele două părți, fapt ce a avut consecințe negative asupra oportunităților pe care tinerii le-ar fi putut avea pentru a experimenta viața pe celălalt mal al Canalului și pentru a beneficia de schimburile culturale, educționale, de cercetare și pregătire.

”Retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană a afectat în mod deosebit tinerii din UE și din Regatul Unit care ar dori să studieze, să lucreze și să trăiască în străinătate. Astăzi, facem primul pas către un acord ambițios, dar realist, între UE și Regatul Unit, care ar rezolva această problemă. Scopul nostru este de a reconstrui legăturile umane între tinerii europeni de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii”, a subliniat Maros Sefcovic, vicepreședinte executiv pentru afaceri ecologice europene, relații interinstituționale și previziuni.

Propunerea urmărește să abordeze într-un mod inovator principalele bariere în calea mobilității tinerilor din prezent și să creeze un drept pentru tineri de a călători mai ușor și pentru o perioadă mai lungă de timp din UE în Regatul Unit și invers.

Propunerea stabilește condițiile care ar trebui îndeplinite (vârsta, durata maximă a șederii, condițiile de eligibilitate, normele de verificare a respectării acestora) pentru a permite tinerilor să se deplaseze fără a fi legați de un scop (de exemplu, pentru a permite studierea, formarea sau munca) sau fără a fi condiționați de cote. De exemplu, în temeiul acordului preconizat, atât cetățenii UE, cât și cei ai Regatului Unit cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani ar putea rămâne până la 4 ani în țara de destinație.  

Recomandarea Comisiei va fi discutată acum în cadrul Consiliului. În cazul în care Consiliul va fi de acord, Comisia va fi autorizată să lanseze negocieri cu Regatul Unit cu privire la mobilitatea tinerilor.

De la retragerea Regatului Unit din UE, mobilitatea între UE și Regatul Unit este reglementată de normele interne (privind imigrația) ale UE și ale statelor sale membre și ale Regatului Unit. Acest lucru a dus la scăderea numărului de persoane care profită de mobilitate între UE și Regatul Unit. Propunerea Comisiei privind un acord UE-Regatul Unit privind mobilitatea tinerilor ar putea fi sprijinită în mod util de o discuție paralelă privind posibila asociere a Regatului Unit la Erasmus+.