EXCLUSIV caleaeuropeana.ro: Morten Kjaerum, director al Agenției Europene pentru Drepturi Fundamentale: Sute de milioane de euro, bani europeni nefolositi pentru integrarea romilor

Morten Kjaerum, director al Agenției Europene pentru Drepturi Europene, a acordat în exclusivitate, un interviu pentru Calea Europeană, cu ocazia unei vizite oficiale în România ce a avut drept scop o mai bună cunoaştere a realităţilor din ţara noastră în domeniile principale de preocupare ale agenţiei şi unde s-a întâlnit cu secretarul de stat din cadrul MAE, Bogdan Aurescu.

Domnul Kjaerum a vorbit despre drepturile cetatenilor europeni, incalcarile drepturilor cetatenilor romani in unele state membre dar si despre sutele de milioane de euro, bani europeni necheltuiti, destinati integrarii comunitatilor de romi.

Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA) este un organism consultativ al UE și a fost înființată în 2007. FRA ajută la asigurarea și protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor UE.

Europenii trebuie sa isi cunoasca drepturile

Dan Cărbunaru, Calea Europeană: Bine aţi venit în Romania, domnule Morten Kjaerum. Sunteţi directorul unei agenţii foarte importante la nivel european, Agenţia Europeană pentru Drepturile Fundamentale. Este prima dată când veniţi în Romania?

M.K., director al Agenţiei UE pentru Drepturi Fundamentale: Mulţumesc! Da, este prima dată când vin în această calitate, dar în Romania am mai fost de câteva ori după schimbările din 1990 şi de fiecare dată este o reală plăcere să ma aflu aici unde sunt o mulţime de oameni draguţi şi determinaţi, aşa că mi-a făcut plăcere să mă aflu aici din nou.

D.C.: Este foarte important pentru un cetăţean european să-şi cunoască drepturile şi să fie respectat. Din această perspectivă, care consideraţi că este nivelul cunoştinţelor cetăţenilor europeni, în general?

M.K.:  Cred că acesta este un lucru important: dacă drepturile omului ar trebui să fie o realitate in Europa. Condiţia preliminară este ca europenii să îşi cunoască drepturile, astfel încât aceste să nu existe doar teoretic, ci în mod real, şi trebuie să menţionez că incă mai sunt multe de făcut.  Pe baza sondajelor de opinie realizate prin intermediul Eurostat observăm că gradul de conştientizare la nivel european nu este foarte ridicat, aceastei probleme trebuind să e adresăm mai intens. Bineînţeles, avem Carta UE a Drepturilor Fundamentale, care acum a devenit activă din punct de vedere juridic, şi Tratatul de la LIsabona din 2009, acest lucru dându-ne oportunitatea de a găsi soluţii pentru o mai bună informare.

D.C.: Din acest punct de vedere, care credeţi că va fi rolul agenţiei dumneavoastră? Cum vă puteţi implica şi care sunt partenerii cu care veţi colabora?

M.K.: Ce facem în cadrul agenţiei (n.r. Agenţia Europenaă pentru Drepturile Fundamentale) este să oferim sfaturi bazate pe elemente concrete către Uniunea Europenă, Comisiei Europene, Consiliului, Parlamentului şi, de asemenea, statelor membre. Adunăm date sau găsim noi înşine date pentru a vedea care sunt problemele din Europa şi apoi, în ceea ce priveşte dicriminarea, persoanele cu dizabilităţi, minorităţile etnice, rromii, minorităţile sexuale etc.  Toate aceste categorii de persoane trebuie să aibă accees la justiţie. Care sunt modalităţile de a avea acces la aceasta? Au parte de ea? Ce părere au despre probleme privitoare la protecţia datelor? Aşadar, strângem date despre toate aceste aspecte şi pe baza acestor date informăm instuţiile europene şi statele membre.  Deci, aceasta este o activitate, care în ceea ce priveşte sensibilizarea populaţiei, de ficare dată când aven vreo informaţie ne întrebăm „Ce poate face diferenţa? Cine poate schimba lucrurile? Este poliţia, sunt ministerele, sau este Comisia Europeană cea care ar trebui să facă o nouă legislaţie? Aşadar, avem în vedere o mulţime de probleme. Ultima întâlnire pe care am avut-o în Romania a fost cu secretarul de stat în sănătate, pentru că unele minorităţi aveau dificultăţi in accesarea serviciilor medicale.

Trebuie sa fim mai constienti de ceea ce ajut ala consolidarea Europei

D.C.: După cum probabil ştiţi, românii sunt printre cei mai optimişti şi entuziaşti oameni atunci când este vorba de UE. Această atitudine s-a păstrat şi după integrare şi mulţi oameni au spus atunci, unii speculând şi acum, că cetăţenii români sunt mult mai optimişti şi mai încrezători în UE doar pentru că nu ştiu exact modul de funcţionare a acesteia. Din acest punct de vedere, credeţi că un cetăţean bine informat este un cetăţean optimist?

M.K.: Cred că un cetăţean bine informat ar trebui să fie optimist şi, într-un anumit fel, mulţumit, asemenea românilor în ceea ce priveşte UE. Cred că prea multe informaţii negative şi prea puţine informaţii despre UE ar putea, privind aceste informaţii din punct de vedere cantitativ, să-i transforme în pesimişti. Să vă dau un exemplu: eu reprezint o agenţie a UE pentru drepturi fundamentale. Sunt agenţii în statele membre care fac lucruri importante în ceea ce priveşte meţinerea sub control a anumitor boli, în menţinerea sănătăţii la locul de muncă etc. Tot ce este cu adevărat relevant pentru cetăţean, şi cred că şi jurnaliştii, dar nu numai, ar trebui să se folosească de aceste agenţii şi de puterea lor pentru a arăta că ceea ce face UE este relevant în mod direct pentru noi ca cetăţeni europeni. Nu este vorba doar de politica dusă de Bruxelles, care, desigur, este foarte importantă pentru proiectul european, ci sunt şi alte lucruri care se petrec şi cu care cetăţenii au contact direct şi cred că trebuie să informăm mai mult în legătură cu acestea şi să fim mai conştienţi de ceea ce ajută la consolidarea Europei.

Mediatorii în relaţia cu romii au multă experienţă acumulată în Romania

D.C.: Din acest motiv este foarte importantă vizita dumneavoastră şi, din această perspectivă, aş dori să vă întreb care credeţi că sunt principalele probleme, din punctul dumeavoastră de vedere, după discuţiile pe care le-aţi avut zilele acestea cu mai mulţi oficiali?

M.K.: Când vizitez stale membre, ca vizita de aici din Romînia, de două zile, pentru mine se pune problema să aflu care sunt îngrijorările, problemele, provocările. Mi-ar fi uşor să stau la Viena şi să îmi imaginez cum este Europa, care sunt problemele în România, în Danemarca şi Franţa etc.  Mi se pare forte important să vizitez, să ascult societatea civilă, miniştrii, pe cei care se ocupă de problemele fundamentale ale Romîniei. Bineînţeles, în Romania, ca în multe alte locuri, problema integrării este o provocare cu care se confruntă şi Europa. Mă refer la cum putem integra diferitele grupuri minoritare? Agenţia Europeană pentru Drepturile Fundamentale poate funcţiona ca un „magnet” pentru idei bune, în ceea ce priveşte educaţia, de exemplu educaţia minorităţii de etnie romă, care a progresat. Încercăm să aplicăm ideile sau să ne inspirăm din ceea ce a funcţionat în alte părţi şi să aplicăm în anumite zone unde nu funcţionează. Şi cred că deja, în aceste zile, am observat câteva exemple bune: mediatorii în relaţia cu romii au multă experienţă acumulată în Romania pe care o pot folosi şi în alte ţări.

Sute de milioane de euro, bani europeni nefolositi pentru integrarea romilor

D.C.: Sunt, de asemenea, unele proiecte interesante în ceea ce priveşte comunitatea romă şi ştim că la nivel european există soluţii ce implică sume importante de bani, incluzând o mai bună educaţie sau integrare în câmpul muncii.

M.K.: Comisia Europeană a lansat anul trecut o strategie ambiţioasă şi foarte bine direcţionată  de comunicare pentru integrarea romilor. Una dintre marile provocări este să vedem cum putem să ne asigurăm că finanţarea disponibilă să ajungă în ţările membre şi în comunităţile locale astfel încât populaţia de etnie romă, copiii romi, să poată avcea acces la şcoli, la sănătate, tinerii să îşi poată găsi un loc de muncă. Mă refer la cum se pot întâmpla toatea acestea. Pentru că la ultima întâlnire de anul trecut în cadrul unui grup de lucru al Comisiei am privit asupra acestor lucruri, şi chiar dacă nu o să credeţi asta, am găsit sume foarte mari de bani necheltuiţi, deşi disponibili, pentru că nimeni nu s-a interesat de fonduri.

D.C.:  Despre ce sumă vorbim?

M.K.: Sute de milioane nefolosite.

D.C.: Sute de milioane nefolosite deşi avem o mare problemă cu comunitatea romă şi cu altele ce ar trebui integrate…

M.K.: Da. Încercăm să găsim o soluţie de a crea canale mai bune de la Bruxelles până la municipalitatea din România, Ungaria sau alte ţări care au anumite probleme. De accea trebuie să încercăm o abordare mai concretă, mai bine direcţionată pe anumite probleme. Este o sarcină în care Comisia este foarte implicată, agenţia luând, de asemenea, parte la acestea.

Ce crede directorul Agentiei despre discriminarea cetatenilor romani in statele membre UE

D.C.: Care este relaţia dintre agenţie şi un stat membru  atunci când, având acum în vedere situaţia comunităţii rome din România care emigrează? Cum va puteţi implica în astfel de situaţii? Ştiţi exemplele Ungariei, Serbiei şi ale altor state unde noi, românii, am format comunităţi. Şi, de asemenea, ştiţi, vorbind despre Serbia, că negocierile privitoare la integrarea în UE au fost condiţionate de respectarea drepturilor minorităţilor. Care sunt limitele agenţiei în astfel de situaţii?

M.K.: Aceasta este o chestiune gravă: noi nu putem acţiona în afara celor 27 de state membre, aşa că asta înseamnă că Serbia nu face parte din sfera noastră de acţiune. Înainte de a deveni membri, au posibilitatea să devină observatori în cadrul agenţiei, putând „lucra” apoi la această problemă. Încă aşteptăm acest lucru. Croaţia este deja observator, dar este doar unul dintre statele care nu este membru UE, până acum. Aşteptăm şi Serbia, Macedonia, Turcia, Islanda. Dar dacă vorbim despre românii din cele 27 de state membre, am mai avut de a face cu discriminarea rasială şi xenofobia în trecut. Se punea problema celor veniţi din exterior, din UE, Africa sau din altă parte. Monitorizăm discriminarea la nivel european, şi asta ar putea fi, de exemplu, afirmaţii jignitoare la adresa românilor şi altor cetăţeni din Europa de est. Am putea da exemplu unele afirmaţii ale grecilor legate de germani. Aşa că trebui să fim vigilenţi în privinţa acestor aspecte, pentru că integrarea este o provocare destul de mare. Chiar trebuie să ai grijă în asemenea situaţii.

D.C.: Respectarea drepturilor omului este una dintre valorile fundamentale ale UE şi ne amintim că românii au avut anumite probleme în Italia, uneori poate în Marea Britanie sau chiar în Franţa. Vorbim despre state imprtante ale UE dar şi despre o agenţie „tânără” pe care o reprezentaţi. Puteţi face ceva în astfel de situaţii, chiar şi dacă este vorba de un stat membru important?

M.K.: Noi ne orientăm spre anumite situaţii, spre situaţii concrete. Este puţin mai complicat, dar este sarcina Consiliului. Când am fost înfiinţaţi, având statutul de nou-venit ni s-a spus: „nu trebuie să faceţi asta. Este de datoria „fratelui mai mare” de la Strasbourg”. Aşa că, ce putem face este să oferim descrieri solide în ceea ce priveşte problemele, de exemplu, după incidentul cu romii din Franţa din 2010, ne-am îmbunătăţit substanţial colecţia de date în ceea ce priveşte situaţia romilor care în final a dus la recunoaşterea din partea Comisiei că munca noastră a creat premisele pentru o abordare mult mai direcţionată a problemei din partea acesteia prin fixarea obiectivelor de dialog cu statele membre mult mai exact. O altă problemă ar fi libera circulaţie în UE. Ce se întâmplă cu anumiţi cetăţeni români când ajung în unele state membre şi vor să muncească este că municipalitatea refuză să-i înregistreze, asta însemnând că nu pot găsi un loc de muncă legal, pentru aceasta fiind necesară dovada înregistrării. Această barieră este complet împotriva legislaţiei europene.  În aceste cazuri putem să oferim o serie de date are să ateste că aceasta este o problemă de care Comisia sau altcineva trebuie să se ocupe. Deci, ceea ce facem este să oferim informaţii bazate pe date concrete celor care au putere de decizie şi spunem care sunt problemele pe care ar trebui să le aibă în vedere penreu a putea asigura un nivel ridicat al protecţiei drepturilor omului pentru orice cetăţean european.

UE reprezinta viitorul

D.C.: Vă mulţumim pentru bunăvoinţă şi pentru interviul acordat şi vă dorim succes în activitatea dumneavoastră. Poate, când vă veţi întoarce în Romania vom avea ocazia să vorbim cu dumneavoastră şi să observăm importanţa unor schimbări pe care le aşteptăm. Mulţumim foarte mult şi, desigur, puteţi transmite un mesaj cititorilor noştri.

M.K.: Aş dori să spun că problema la care iau parte acum este una extrem de importantă pentru că UE reprezintă viitorul pentru mulţi dintre noi şi se pune problema dacă UE trebuie să joace un rol important în lume. Bineînţeles, avem nevoie de cunoştinţe solide în legătură cu ceea ce se întâmplă pentru a ne putea acţiona şi a face diferenţa.

English version

 

Morten Kjaerum, director of the European Agency for Fundamental Rights: hundreds of milions euros, european money unused for the integration of roma population

 

Dan Cărbunaru: Welcome to Romania, Mr. Morten Kjaerum. You are the director of a very important agency, at an European level, the European Agency for Fundamental Rights. Is this the first time when you come to Romania?

Morten Kjaerum: Thank you, it is the first time in my present capacity, but I have come to Romania several times after the changes in the 1990 and it is always a great pleasure being here, there are a lot of nice people with a lot of commitment, so I have enjoyed it once again to be here.

D.C.:  It is very important to the european citizen to know his rights and to be respected. From this point of view, how do you appreciate the level of knowledge that the european citizens, generally speaking, have?

M.K.: I think that this is an important point made:  if human rights should really become living form and living reality in Europe. It is also a precondition that europeans know their rights, so there are not only rights on paper, but they are also rights in reality and I have to say there is still a long way to go. In the opinion polls which I made by Eurostat, what we see is that is still a relatively long level of not awareness in Europe and that needs to be addressed much more . Of course we have  the EU Carter of Fundamental Rights which has now become legally binding and the LisboneTreaty from 2009, so that gives us the oportunity to  see how we can create more fructuous awareness-raising.

D.C.: From this point of view, how do you see the role of your agency? Which are the ways in which you can involve and who are the partners that you try to involve in your projects?

M.K.:  What we do at the agency (n.r. European Agency for Fundamental Rights) is that we provide evidence-based advice to the EU institutions, to the Commission, to the Council, to the Parliament, and as well to member states. We collect data, or we make data ourselves in order to see what are the problems in Europe and then, in fields of discrimination, of people with disabilities, ethnic minorities, roma, sexual minorities etc. All of them have to have access to justice. So how do people get access to justice? Do they not get justice? How do they feel about data protection issues? So on all of these issues we collect data, and based on that data, we inform the EU institutions and member states. So this is a cause where in terms of awareness raising, each time we have a piece of information, when we have some findings. And then we think ”What can actually make a difference? Who can change the situation? Is it the police, is the minister, is it the European Commission that should create some new legislation?” So we work here with a lot of different causes. The last meeting I had here in Romania was with the state secretary oh health, because there were some issues in accessing the health sector by certain minorities.

D.C.: As you probably know, Romanians are some of the most enthusiastic and optimistic people when talking about the European Union. This attitude almost maintained even after the accession to the EU and many people said at that time, and there are still people speculating on this, that the Romanian citizens are much more optimistic and they have much more confidence in the EU only because they don’t know very well how is the EU functioning. From this point of view, do you think that a well informed European citizen is an optimistic one?

M.K.: I think that a well informed European citizen should be optimistic and should be in a way pleased, like the Romanians about the European Union. I think that maybe too much bad information and not sufficient information about the EU could, in depths of information, turn them into non-optimistics. To give you an example: I represent an EU Agency for  Fundamental Rights. The are agencies across the member states states which are doing a lot of very important work on disease control, on labour health at the work place etc. Everything that is truly relevant for the citizen, mostly, and I think that journalists and others should use these agencies much more and their power to show that what EU does has a direct relevance to us, as European citizens. It is not only the policy making in Brussels, which of course is very important for the European project, but there are also a lot of things going on that go in direct contact with citizens and I think that we need to inform more about that and be more conscious about that richness which is also helping to tie Europe together.

D.C.: This is why it is very important that you are coming here and from this perspective I would like to ask which do you think are the main problems from your activity’s point of view, after the discussions with the officials these days?

M.K.:  When I visit member states, like the visit I had here in Romania for two days, for me it is a question of getting to know what are the concerns, what are the issues, the challenges. Because it would be easy for me to sit in Vienna, in my office and make a fantasy of what Europe is like, what are the problems in Romania, in Denmark and France etc. But I find very important to go and visit and listen to the civil society, to the ministers, to those who are dealing with different fundamental issues in Romania. Of course, in Romania, as in so many other places, the issue of inclusion is a challenge that is facing Europe. I mean how do we include all the different minority groups? The European Agency for Fundamental Rights can work as a “clearing house” for good ideas in a sense that in education, for example roma education has worked some good practice, has moved forward the roma population in terms of education. So we try to apply or to take inspiration from that good practice in other places where it might not work as well. And then I think that already, during these days, I have noticed there are a number of good examples. For example, the roma mediators, where I think you have a lot of very interesting experience in Romania that can be definitely be used in other countries.

D.C.: And there are also some interesting projects regarding the Roma community and we know that at an European level there are some solutions involving an important amount of money for this problem, including maybe a better education or a better “insertion” on the labor market.

M.K.: The Commission has launched last year a very ambitious and focused communication strategy for roma inclusion which is now rolled out. And one of the big challenges is exactly to see how can you ensure that the funding that is available at an European level can be channeled through the member states and the into the local communities and being used in the benefit of roma population, the roma children, so they can get access to school, to health, the youngsters can get access to work. I mean how can that take place? Because when we met last year in a working group in the Commission and looked at all this, even though you may not believe this, we found very big amounts of money unspent, they were made available, but nobody asked for the funds.

D.C.: How much money are we talking about?

M.K.: Hundreds of millions, unused.

D.C.: Hundreds of millions unused although we have a big problem with roma community and some other minorities that should be better integrated.

M.K.: Yes. So we are basically trying to see how do we create much better channels from Brussels and all the way out to the municipality somewhere in Romania, somewhere in Hungary or other countries where they are faced with challenges. So that’s why we should try a more focused approach to some of the issues. Is what the Commission is very much engaged in and the agency (FRA) is taking part as well.

D.C.: How is the relation between your agency and a member state when, now let’s speak about the minority situation for the Romanians that are leaving in other member states? How can you involve in such a situation? You know the examples of Hungary, Serbia and other countries where we Romanians have formed a community. And you also know, talking about Serbia, that the negotiation for entering the EU was conditioned by respecting the rights of minorities. Which are the limits of the agency in such a situation?

 M.K.: There is one severely matter: we can not work outside the 27 member states of the EU, so that means that Serbia is not yet a part of our area. Maybe, even before they become members they have the possibility to become observer in our agency and then we can start working on it. But we are still waiting for that. Croatia is already an observer, but it is the only one out of the member states so far. We’re waiting for Serbia, Macedonia, Turkey, Iceland hopefully as well. But if we talk about the Romanians inside the 27 member states, we have worked on racial discrimination, xenophobia previously. It was very much about people coming from the outside, from the European countries, from Africa, from elsewhere basically. We are increasingly monitoring and following the intern European discrimination and that could be, for example, the let’s say hateful statements that we have seen in the media in some countries regarding people from Romania and other eastern European countries. You could say some of the statements that we have seen Greece regarding the Germans etc. So we really have to keep an eye out for this, because this is really challenging, the whole European integration. You take the very basis of Europe and the EU and you let that grow and expand. You really have to be careful here.

D.C.: Respecting human rights is one of the best values for the European Union and we remember that Romanians faced some problems in Italy, maybe sometimes in UK or even in France. We are talking about big member states and also a about a “young” agency that you represent. Can you actually do something in such a situation, even if it involves an important member state?

M.K.: We address specific situations. It is a bit complicated, but this is the Council’s task. When we were created as “the new kid on the block we were told: “you should not do that, that is for the bigger brother in Strasbourg to do”. So what we can do is to make more solid descriptions of what are the issues out here, so for example, after the roma incidents in France in 2010 we upgraded our data collection severely and the analytical work on the situation of roma which in the end drove to the communication from the Commission that our work created the baseline for the Commission communication and it helped to make it much more focused because you all that specific data who could set your targets much clearer and into a  dialog with member states in a much more focused way. Another mention I can say is a problem I have seen regarding the freedom of moving inside the EU. What happens to some Romanian citizens when they come to some member states and they want to work is that municipalities refuse to register them and that means they can not take regular work because they can not, you need to show first that you are registered. That is a barrier and runs totally counter the EU legislation. So this is where we can present that sort of data that says here it is an issue that the Commission or someone else need to bring up with the relevant member states. So what we do is to bring evidence data to the decision makers and say that these are some of the issues you need to address in order to ensure the sufficient level of human rights protection for everybody in Europe.

D.C.: Thank you so much for your kindness and for the interview and we wish you good luck in your activity and maybe you will come back in Romania and we will have the chance to talk to you and to notice the importance of the changing that we are expecting to happen in the meantime. Thank you very much and of course, you can send a message to our readers on Calea Europeană.

M.K.: I would like to say that a problem like the one I am now taking part in I think it’s extremely important because that knowledge about the EU, the EU which is the future for all of us is if EU should play a role in the world. Of course, we all need very solid knowledge and insight into what is it going on so we can engage with it and put our little fingerprint.

 

Morten Kjaerum și-a început cariera în sectorul non-guvernamental în cadrul Consiliului Danez pentru Refugiați până în 1991. Apoi, în 2003 a fost director al Centrului Danez pentru Drepturile Omului până în 2003 și director fondator al Institutului Danez pentru Drepturile Omului, poziție ocupată până la numirea sa ca director al FRA.

Mai multe informaţii despre Morten Kjaerum : http://fra.europa.eu/fraWebsite/about_fra/who_we_are/director/profile/profile_en.htm

Site-ul FRA: http://fra.europa.eu/fraWebsite/home/home_en.htm

Caleaeuropeana.ro multumeste conducerii Aeroportului International Henri Coanda pentru sprijinul oferit pentru realizarea acestui interviu

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

four × four =

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>