EXCLUSIV caleaeuropeana.ro: Romania dupa 5 ani in UE. Ce am castigat, ce am pierdut (1) Cum raspunde Ministerul Mediului

CaleaEuropeană.ro va ofera in exclusivitate, la cinci ani de la aderarea la UE, o analiza a avantajelor si dezavantajelor pe care acest proiect le-a adus tarii noastre. În acest sens, Calea Europeană a trimis o solicitare către toate ministerele din România.

Primul minister care ne-a raspuns a fost cel al Mediului și Pădurilor, caruia ii multumim pentru promptitudine.

Întrebarea 1 – Care este cel mai mare avantaj al României, ca stat membru UE, din perspectiva zonei de responsabilitate a Ministerului Mediului şi Pădurilor?

Din punct de vedere al protecției mediului, principalul beneficiu al aderării României la Uniunea Europeana a fost reprezentat de suplimentarea si diversificarea resurselor financiare. Astfel, statutul de membru al Uniunii Europene a asigurat accesul României la fondurile structurale și la fondurile de coeziune, ceea ce a condus la creșterea investițiilor în infrastructura de mediu și implicit la îmbunătățirea calității mediului și vieții (în special, realizarea de sisteme de alimentare cu apă potabilă, stații de tratare a apei potabile, rețele de canalizare ape uzate, stații de epurare ape uzate, depozite de deșeuri ecologice).

Totodată, ca stat membru al Uniunii Europene, România a trebuit să constituie rețeaua Natura 2000 având în prezent desemnate 148 situri de importanță avifaunistică și 382 situri de importanță comunitară (circa 23% din suprafața României) care au condus nu numai la mărirea suprafeței ariilor naturale protejate din România, dar a impus și atribuirea în custodie/administrare a acestor arii (în prezent circa 650 arii naturale protejate sunt atribuite în custodie/administrare).

Un alt avantaj al României în calitate de stat membru al UE l-a reprezentat crearea unui cadru legislativ în concordanţă cu cel al Uniunii Europene, ceea ce conduce la stabilirea de domenii de aplicare, metodologii şi procedee comune tuturor statelor membre UE, participarea la luarea deciziilor la nivelul UE, precum şi premisa accesului pe piaţa unică europeană în condiţii egale de concurenţă, în ceea ce priveşte mediul, corelat cu diminuarea eforturilor administrative. În acest mod, protecţia mediului se realizează mult mai eficient la nivelul Uniunii Europene întrucât problemele de mediu nu respectă frontierele naţionale.

Întrebarea 2 – Care este cea mai mare problemă generată de statutul României de ţară membră UE, din perspectiva responsabilităţilor Ministerului Mediului şi Pădurilor?

Din perspectiva responsabilităților Ministerului Mediului și Pădurilor, statutul României de stat membru al UE nu a generat probleme, însă sectoarele de activitate economico-sociala au fost și vor continua să fie afectate în viitor de costuri semnificative, relaționate cu necesitatea restructurării economice pentru respectarea legislației de mediu. Astfel, costurile necesare diferitelor sectoare industriale pentru a respecta legislația de mediu au reprezentat și continuă să reprezinte o problemă în special pentru agenții economici, chiar dacă au fost obținute perioade de tranziție. Pe de altă parte, costurile necesare îmbunătățirii infrastructurii de mediu au generat și continuă să genereze probleme asupra populației din punct de vedere al posibilității de suportabilitate.

Un alt aspect care trebuie avut în vedere de România în calitatea sa de stat membru al UE este respectarea legislației și aplicarea ei corectă, atât de autorități, cât și de agenții economici și populație pentru a evita declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute în dreptul Uniunii Europene (procedura de infringement). Este adevărat că nerespectarea obligaţiilor care rezultă din calitatea de stat membru se poate finaliza prin aducerea statului care nu îşi respectă obligaţiile în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care poate decide aplicarea de sancţiuni pecuniare până la momentul conformării cu legislaţia UE, însă din experiența acumulată de Ministerul Mediului și Pădurilor, de la data aderării și până în prezent, declanșarea de astfel de proceduri de către Comisia Europeană au condus la o mai bună conștientizare a autorităților de mediu, autorităților locale, agenților economici și în general, a publicului larg, în ceea ce privește aplicarea corectă a legislației de mediu.

Sursa foto: crossroadsmag.eu

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

two × four =