EXCLUSIV caleaeuropeana.ro: Romania dupa 5 ani in UE. Ce am castigat, ce am pierdut (2) Cum arata analiza Ministerului Muncii

CaleaEuropeană.ro va ofera in exclusivitate, la cinci ani de la aderarea la UE, o analiza a avantajelor si dezavantajelor pe care acest proiect le-a adus tarii noastre. În acest sens, Calea Europeană a trimis o solicitare către toate ministerele din România.

Astazi prezentam analiza Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

1.      CARE ESTE CEL MAI MARE AVANTAJ AL ROMÂNIEI, CA STAT MEMBRU UE, DIN

PERSPECTIVA ZONEI DE RESPONSABILITATE A MINISTERULUI DVS.?

Prin aderarea României la Uniunea Europeană, începând cu 1 ianuarie 2007, cetăţenii români au devenit cetăţeni ai Uniunii Europene.

Sub aspectul liberei circulaţii a persoanelor, din punct de vedere juridic, intervin două situații, determinate de existența statutului de cetăţean al Uniunii şi de lucrător pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene.

I.       Cetăţenia europeană, este consacrată prin articolul 20 din TFUE / articolul 17 din Tratatul CE. Astfel, cetăţean al Uniunii este orice persoană care are cetăţenia unui stat membru iar cetăţenia Uniunii nu înlocuieşte cetăţenia naţională, ci se adaugă acesteia și incumbă drepturile şi obligaţiile prevăzute în tratate.

Printre alte drepturi, cetățenilor UE li se conferă dreptul de liberă circulaţie şi de şedere pe teritoriul statelor membre, sub rezerva limitărilor şi condiţiilor prevăzute de tratate şi de dispoziţiile adoptate în vederea aplicării acestora.

Libera circulație a persoanelor constituie una dintre libertățile fundamentale ale

pieței interne, reglemntată prin dispozițiile articolului 45 din Carta drepturilor

fundamentale a Uniunii Europene.

Dacă inițial acest drept a fost stabilit în beneficiul lucrătorilor, libertatea de circulație pe teritoriul Uniunii a fost ulterior stabilită pentru cetățenii Uniunii, indiferent de statutul lor, fie că desfășoară, fie că nu desfășoară o activitate economică.

Astfel, cetățenia Uniunii conferă oricărui cetățean al Uniunii, pe cale de consecință și cetățenilor români, dreptul la circulație și la ședere pe teritoriul statelor member ale Uniunii Europene, sub rezerva limitărilor expres prevăzute la articolul 20 alineatul (2) ultimul paragraf din TFUE.

II.                În calitate de cetăţeni al Uniunii Europene, românii au dreptul să căute un loc de muncă şi să lucreze într-un alt stat membru al Uniunii Europene.

Conceptul de liberă circulaţie a lucrătorilor este consacrat prin articolele 45 și următoarele din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene / articolele 39 şi următoarele din Tratatul CE şi a fost dezvoltat ulterior prin legislaţia secundară, în special prin Regulamentul (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul UE, care a înlocuit Regulamentul 1612/68 privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Comunităţii

şi prin Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind dreptul la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora.

Prin dispozițiile cuprinse în reglementările Uniunii Europene, menționate la paragraful anterior, cetățenii români, ca și cetățeni europeni, beneficiază de dreptul de a circula liber, în scop de muncă, pe teritoriul UE și sunt statuate drepturile sociale ale lucrătorilor și ale membrilor familiilor lor, indiferent de naționalitatea acestora:

dreptul de a căuta un loc de muncă în alt stat membru;

 – dreptul de a lucra în alt stat membru;

 – dreptul de rezidență în scop de muncă;

 – dreptul de stabilire pe teritoriul altui stat membru

În completarea dreptului la libera circulaţie a lucrătorilor din statele membre UE, implicit din România, a fost dezvoltat principiul egalităţii de tratament în ceea ce priveşte ocuparea, condiţiile de muncă şi toate celelalte avantaje, pentru facilitarea integrării lucrătorului în statul membru gazdă precum și de dispoziţii privitoare la coordonarea sistemelor de securitate socială şi recunoaşterea reciprocă a diplomelor.

2. CARE ESTE CEA MAI MARE PROBLEMĂ GENERATĂ DE STATUTUL ROMÂNIEI DE ȚARĂ MEMBRĂ UE, DIN PERSPECTIVA RESPONSABILITĂȚILOR MINISTERULUI DVS.?

*      Aplicarea restricțiilor privind accesul cetățenilor români pe piețele muncii

din unele state membre ale UE

*        Accesul cetăţenilor români pe pieţele muncii din statele membre ale UE este

reglementat de Tratatul de Aderare a României la UE.

Prin semnarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană, România și-a asumat acceptarea perioadele de tranziţie pentru circulaţia lucrătorilor români în Uniunea Europeană.

Perioada de aplicare a măsurilor restrictive pentru lucrătorii din Bulgaria şi România este de maxim şapte ani, este împărţită în trei faze (formula 2 + 3 + 2) – a debutat la 1 ianuarie 2007 şi se va încheia la 31 decembrie 2013.

*        În timpul fazei iniţiale de doi ani, accesul lucrătorilor din EU-8 şi UE-2 este reglementat de legislaţia naţională a celorlalte state membre. După cei doi ani, Comisia trebuie să prezinte un raport care să permită Consiliului să examineze această primă fază de aplicare a dispozitiilor tranzitorii;

*        Statele membre pot extinde aplicarea măsurilor naţionale şi pentru a doua fază suplimentară de trei ani, cu condiţia informării Comisiei, înainte de sfârşitul primei faze. În absența unei astfel de notificări, va fi apicabil dreptul Uniunii care garantează libera circulaţie a lucrătorilor.

*        Aceste limitări se termină în mod normal la sfârşitul celei de-a doua faze.

Cu toate acestea, un stat membru care menţine măsurile naţionale de la sfârşitul celei de-a doua faze, poate continua să le aplice până la sfârşitul perioadei de şapte ani de la data aderării, după informarea Comisiei, dacă există riscul să apară perturbări grave pe piaţa națională a muncii.

Prin măsurile tranzitorii stabilite prin Tratatul de aderare la UE, în anexa VII, se acordă statelor membre (UE 25) posibilitatea să deroge de la prevederile dreptului UE care stabilesc accesul liber al cetăţenilor statelor membre UE la piaţa muncii (art. 1 – 6 din Regulamentul (UE) nr. 492/2011 / art. 1 – 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68) şi să aplice măsuri naţionale sau rezultând din acorduri bilaterale, ce reglementează accesul pe piaţa lor de muncă pentru cetăţenii români, pe o perioadă de 2 + 3 + 2 ani de la data aderării.

Respectivele “măsuri tranzitorii” sunt incidente doar lucrătorilor salariaţi şi nu se aplică în cazul lucrătorilor independenţi. Fără a aduce atingere acestor restricţii, un stat membru trebuie să acorde întotdeauna preferinţa unui lucrător român, faţă de lucrătorii care sunt resortisanţi din ţări terţe în ceea ce priveşte primul acces pe piaţă muncii.

*         În prezent, 11 din 26 de state membre UE aplică restricţii cetăţenilor români care doresc să muncească într-un alt stat membru UE: Austria, Belgia, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Spania

*         La momentul actual, 15 din 26 de state membre UE nu aplică restricţii cetăţenilor români care doresc să muncească într-un alt stat membru UE: Bulgaria, Cehia, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria. În cazul acestor state, aplicabile sunt dispoziţiile Uniunii Europene în materie,

reglementate de  Regulamentul (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European și al Consiliului privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii.

Conform Regulamentul nr. 492/2011 al Parlamentului European și al Consiliului  privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii , orice resortisant al unui stat membru, indiferent de reședința sa, are dreptul de acces la o activitate salariată și de a desfășura această activitate pe teritoriul altui stat membru, în conformitate cu actele cu putere de lege și cu actele administrative care reglementează încadrarea în muncă a resortisanților statului respective și beneficiază, în special, pe teritoriul unui alt stat membru, de aceeași prioritate ca și resortisanții statului respectiv în ceea ce privește accesul la locurile de muncă disponibile.

Sursa foto: resourcesgraphics.com

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *