Visul integrării europene și obiectivul zero al păcii într-o Europă a națiunilor secătuită și însângerată după două conflagrații mondiale împlinește mâine 60 de ani. Cele șase decenii de când istoria comună europeană a fost scrisă cu demersuri profunde de integrare – punerea în comun a cărbunelui și a oțelului, Tratatele de la Roma, uniunea vamală și piața comună, libera circulație, moneda euro – dar și cu provocări actuale – criza migrației, Brexit, terorismul – vor sta sâmbătă, 25 martie, față în față cu liderii prezentului, cei care poartă responsabilitatea menținerii unității europene, independent de scenarii scrise într-o Cartă sau de greutățile pe care Europa Unită le are și le va avea de înfruntat.

2017 nu este doar anul momentelor electorale în țări fondatoare ale UE sau celebrarea a șase decenii de când Uniunea Europeană de astăzi lua ființă sub forma Comunităților Europene, ci și anul care marchează primul deceniu românesc în Europa Unită, în Europa instituțională și în Europa prosperă și pașnică.

În acest context aniversar – 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma – CaleaEuropeana.ro a inițiat, alături de corespondența specială de la Roma, și un demers de găzduire a opiniilor și mesajelor eurodeputaților români cu privire la viitorul construcției europene la șase decenii de la un capitol istoric al integrării europene.

Redăm, în continuare, mesajele europarlamentarilor români care au dat curs invitației noastre și viziunile lor despre viitorul Europei noastre, a tuturor.

Victor Boștinaru, europarlamentar PSD/S&D:

”În urmă cu 6 decenii, Uniunea Europeană își începea misiunea de a preveni un alt război și de a păstra pacea pe continentul European. Uniunea Europeană s-a achitat cu succes de această menire și este de departe, organizația internațională cu cel mai mare succes în promovarea drepturilor fundamentale, în crearea bunăstării cetățenilor și în consolidarea democrațiilor. Nu a existat niciodată, în toată istoria omenirii, un astfel de proces de unificare, chiar dacă parțială, a unui continent prin pace.

Uniunea Europeană a început ca un proiect al păcii și al dezvoltării economice, dar s-a transformat în ceva mai mult decât atât. Însă, cele mai mari eșecuri la nivelul Uniunii se vor întâmpla atunci când nu vom putea accepta că deficiențele sunt inevitabile și nu vom căuta să găsim soluții mai bune, să reformăm ceea ce poate fi reformat sau să eliminăm ceea ce nu funcționează. În egală măsură, supraviețuirea proiectului European depinde de deciziile pe care le adoptăm acum. Nu putem accepta ideea Europei cu mai multe viteze sau cu mai multe cercuri concentrice, care ar duce la o entitate a Zonei Euro, una a spațiului Schengen și o zonă a periferiei. Această oficializare a diviziunii ar prejudicia grav principiul egalității de tratament al statelor membre și principiul solidarității.

La scara întregii istorii umane, 60 de ani nu înseamnă nimic. La scara continentului european și a istoriei noastre recente, deceniile care s-au scurs de la semnarea Tratatului de la Roma înseamnă totul! Iată de ce, privind la enormele realizări dobândite în cei 60 de ani, trebuie să ne gândim astăzi la ceea ce trebuie făcut pentru ca Proiectul European să supraviețuiască crizelor cu care este confruntat și să rămână în conștiința cetățenilor europeni ca un scop pentru care trebuie și merită să luptăm.

Pentru România, Uniunea Europeană reprezintă un obiectiv esențial al politicii și acțiunii noastre, dar și dovada identificării noastre cu destinul european”.

Daniel Buda, europarlamentar PNL/PPE:

”Înainte de a vorbi despre parcursul viitor al Uniunii Europene, cred că este necesar să subliniem faptul că lipsa de libertate, moartea, foametea, sărăcia și războiul au generat în mod paradoxal acest proiect măreţ. Timp de 60 de ani, Uniunea Europeană s-a consacrat drept una dintre cele mai puternice structuri economice şi politice din lume, care a generat pace, libertate şi prosperitate pentru cei peste 500 de milioane de cetăţeni ai săi. Iar astăzi putem constata că nu a existat, nu există și nici nu va exista o alternativă la Uniunea Europeană. Terorismul, migraţia, BREXIT-ul sunt doar câteva momente de cumpănă cu care s-a confruntat Uniunea Europeană în ultima perioadă iar aceste dificultăţi au reprezentat atât puncte care au unit mai mult statele membre şi care au generat solidaritate fără precedent sau care, dimpotrivă, au creat disensiuni care au fost depăşite până la urmă.

Chiar şi în acest context tumultos, Uniunea Europeană a rămas în continuare sinonimă cu unitatea în diversitate, mai ales în ciuda euroscepticismului, alimentat adesea de diferiţi actori politici implicaţi în procesul decizional de la nivelul statelor membre dar şi de la nivelul instituţiilor europene.

Timp de mai bine de 10 ani, România a dovedit că este un partener credibil şi loial proiectului european. Am fost deschişi acestui parteneriat, convinşi fiind că doar într-o Europă unită putem asigura o mai mare bunăstare cetăţenilor români. Am beneficiat de sprijin european consistent pentru dezvoltarea comunităţilor locale, pentru creşterea vizibilităţii noastre în UE, dar şi atunci când am identificat dificultăţi în asigurarea democraţiei şi a statului de drept în România.

Astăzi, la 60 de ani de la înfiinţarea Uniunii Europene, se discută despre o Europă cu cercuri concentrice sau cu mai multe viteze însă, din punctul meu de vedere, o astfel de reconfigurare ar duce în mod cert la dezintegrarea proiectului european. Soluţiile viitoare trebuie să fie un rezultat al consensului, iar o Europă puternică este o asigurare de viaţă pentru toate statele membre.

Împreună trebuie să croim acel drum al unei Europe unite care să pornească de la realizări concrete şi care să creeze o solidaritate de fapt, aşa cum milita acum 60 de ani şi părintele fondator al Uniunii Europene, marele Robert Schuman. Iar noi avem menirea de a duce mai departe acest crez, de a menţine Europa unită şi de a păstra acest model şi în viitor”.

Cristian Bușoi, europarlamentar PNL/PPE:

La 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, avem nevoie de lideri care să își asculte cetățenii, care să ofere stabilitate, să garanteze securitate și să țină Europa unită. Niciodată, în cei 60 de ani de la înființare, UE nu a fost mai zdruncinată, mai tensionată și mai supusă riscurilor ca acum. Măcinat de crize, proiectul european și-a pierdut din credibilitate, ceea ce a creat un teren favorabil pentru apariția partidelor și mișcărilor populist – radicale. Partidul Popular European din care face parte și PNL trebuie să își asume rolul de a ține Europa unită. Ideea unei Uniuni cu mai multe viteze nu face decât să vulnerabilizeze proiectul european și să dea câștig de cauză izolaționiștilor și euroscepticilor. Uniunea Europeană sunt sigur că va rezista, va prospera și va ieși întărită din această criză. Liderii trebuie să se trezească, însă, din amorțeală, să privească dincolo de mesajele corecte politic și să-i atragă de partea lor pe tinerii europeni, care au și pârghiile și forța și energia necesare pentru a promova valorile europene.

Viorica Dăncilă, europarlamentar PSD/S&D, șefa delegației PSD în Parlamentul European:

La 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, trebuie să reflectăm asupra evoluției pe care Uniunea Europeană a avut-o în toată această perioadă și, mai ales, la calea de urmat către viitorul pe care ni-l dorim.

De la conturarea sa, proiectul european a trecut prin nenumărate schimbări, demonstrând că rațiunile sale trec dincolo de cele economice și că susținerea valorilor democratice, promovarea solidarității sociale și oferirea unei vieți mai bune tuturor cetățenilor statelor membre fac parte, de fapt, din menirea sa.

Astăzi, suntem la un moment de răscruce, când vorbim despre viitorul Uniunii Europene, despre cum ducem mai departe această construcție, astfel încât să o întărim, iar obiectivele sale fundamentale să nu fie afectate de contextul tot mai marcat de provocări. Cred că, acum poate mai mult ca oricând, statele UE trebuie să strângă rândurile, iar instituțiile Uniunii Europene să relanseze dialogul cu cetățenii.

Avem nevoie de o Uniune Europeană în care fiecare stat să își facă auzită vocea, în care politica de coeziune să fie sprijinită în continuare pentru a reduce decalajele economice și sociale dintre membri, în care provocările să fie tratate ca oportunități pentru a consolida proiectul european, nu ca motive de diviziune în interiorul acestuia. Din perspectiva intereselor României, ne dorim o Uniune Europeană solidară, puternică și capabilă să ofere soluții cât mai bune pentru probleme urgente și grave precum șomajul ]n rândul tinerilor, sărăcia sau discriminările de orice tip.

Doru Frunzulică, europarlamentar PSD/ S&D: 

Cartea Albă privind viitorul Europei, cu cele 5 scenarii de posibile evoluții, prezentată de Jean-Claude Juncker în Parlamentul European pe 1 martie a.c. , a declanșat o perioadă de reflecție, în care țările membre ale UE vor trebui să hotărască gradul de integrare pe care și-l propun, participarea la diferite proiecte europene, a rolului pe care Europa va trebui să-l joace în viitor pe plan internațional.

După reuniunea de la nivel înalt, de la Versailles, a Germaniei, Franței, Italiei și Spaniei (6 Martie a.c.), este tot mai probabil, mai ales după declarațiile cancelarului german Merkel, președintelui francez Hollande, prim-ministrului italian Gentiloni, a prim-ministrului spaniol Rajoy, că cele mai mari țări din UE 27 susțin o Europă cu mai multe viteze, sau, cum probabil va apare în textul Declarației de la Roma a summit-ului european din 25 martie a.c., o integrare europeană cu „ritmuri” și „intensități” diferite.

Indiferent cum putem denumi acest concept, mie îmi este destul de clar, mai ales că țările Benelux, fondatoare ale UE, susțin poziția celor patru state mari reunite la Versailles, că se va urmări, poate cu unele modificări, scenariul nr. 3:

„Cei care doresc mai mult realizează mai mult!”, adică se va urmări o cooperare aprofundată între statele membre care doresc să realizeze mai mult, cu menținerea unei anumite unități a UE cu 27 de membri.

În acest scenariu, din păcate, drepturile cetățenești încep să difere, în funcție de țara în care trăiesc cetățenii și de cât de mult a ales aceasta să realizeze și să participe la proiectele comune.

Printre domeniile prioritare de cooperare ale acestui scenariu se numără apărarea și securitatea, ce implică realizarea în perspectivă a unei Uniuni Europene a Apărării, a consolidării cooperării între forțele de poliție și serviciile de informații, coordonarea luptei împotriva terorismului, înființarea unui parchet comun, a unui spațiu de justiție comun în materie civilă. De asemenea, se va acționa pentru consolidarea Uniunii Economice și Monetare, a zonei euro, armonizarea normelor de impozitare, a standardelor sociale, a cooperării industriale și tehnologice de vârf, consolidarea pieței unice, etc.

Ce ar trebui să facă România?

Trebuie spus clar, că și acum, există pe anumite domenii de cooperare în cadrul UE diferite ritmuri și o geometrie variabilă.

România nu a intrat încă în spațiul Schengen, nu a adoptat moneda euro și participă la un nivel scăzut la alte proiecte europene.

Ținând cont că anul 2017 este deosebit de important pentru stabilirea poziției statelor membre, până la Consiliul European din decembrie a.c., țara noastră trebuie să aibă o strategie clară și să înceapă o ofensivă diplomatică la toate nivelurile, pentru a solicita să fie inclusă în marea majoritate a domeniilor de integrare sporită ale UE. Riscul este să rămânem pe un cerc exterior, cu participări laxe la multe din proiectele europene, cu o influență scăzută și fără garanții puternice că vom putea adera mai târziu, chiar dacă îndeplinim condițiile stabilite (vezi cazul Schengen).

Cred că România trebuie să adopte moneda Euro cât mai repede posibil (ar fi bine în prima parte a anului 2019, când vom deține Președinția Consiliului UE).

Multe din domeniile prioritare de integrare ale UE se vor baza, în viitor, după opinia mea, pe statele membre ale zonei euro.

România trebuie să vină cu un proiect ambițios, care să țină cont de Cartea Albă a Integrării Europene, a documentelor de reflecție pe care Comisia Europeană le va prezenta în perioada următoare, privind dimensiunea socială, valorificarea oportunităților globalizării, viitorul Uniunii Economice și Monetare, a securității și apărării, a finanțelor UE.

O Europă cu mai multe viteze este și o avertizare, spun unii experți de la Bruxelles, adresată în primul rând statelor din Grupul de la Visegrád, care s-au opus în ultimii ani la mai multe proiecte de integrare și solidaritate pan-europeană.

România trebuie să încerce să transforme acest scenariu nu foarte favorabil țărilor din Centrul și Estul Europei într-o oportunitate, și, inteligent și sofisticat, să folosească acest proces de integrare europeană întărită în avantajul cetățenilor săi. Ceea ce va hotărî Consiliul European în decembrie a.c. va influența viitorul României într-un mod determinant- nu ne putem permite să ratăm o oportunitate istorică!

Maria Grapini, europarlamentar S&D:

”Sunt un proeuropean convins și în acest sens au fost și intervențiile mele (calificate a fi dure) în plenul PE. Cred că viitorul UE depinde de ce vor decide șefii de stat și de guvern din cele 27 de state. În contextul geopolitic, cred în nevoia existenței UE, dar cu noi factori motivaționali pentru statele membre.

Euroscepticismul, extremismul sunt motive pentru sporirea echității între state și nevoia existenței unui singur spațiu european ( fără Schengen și non-Schengen) și pentru mult mai mult accent pe coeziune socială.

Din păcate, Președintele Comisiei Jean-Claude Junker a lăsat să se înțeleagă că vă vom avea o Europă cu mai multe viteze și în viitor, pentru că în fapt acum avem două spații europene și două zone ale monedei (euro și non-euro). Dacă vorbim de România, șeful statului nu a dovedit că este o voce puternică. Cred că ar fi trebuit o dezbatere publică amplă în România și o rezoluție în Parlamentul național, care să exprime poziția României și pe care Președintele să o susțină la Bruxelles.

Președintele Antonio Tajani spunea zilele acestea că nu ne trebuie decât bun simt ca să recunoaștem că este nevoie de o Europa unită! Eu cred însă că unitate înseamnă respect reciproc, tratament egal al cetățenilor, acces în condiții egale la resurse și decizii. România trebuie să ceara cu fermitate, în oricare dintre variantele decise la Roma, să fie un stat căruia să i se respecte suveranitatea, valorile, cetățenii și toate celelalte drepturi ale statelor din Uniune.

După 60 de ani, construcția europeană trece prin cel mai dificil moment și cred că actualii lideri europeni au șansa de a consolida construcția europeană sau, din contră, vor intra în istorie ca demolatori ai UE.”

Marian-Jean Marinescu, europarlamentar PNL/PPE:

La Roma, liderii UE nu vor avea doar o declarație politică solemnă de semnat, ci și un angajament care să respecte memoria trecutului și al eforturile întreprinse de părinții fondatori. Trecutul a demonstrat că cei care au gândit Uniunea Europeană – proiectul de integrare europeană – au avut dreptate. De aceea, viitorul trebuie croit în așa fel încât să îmbunătățească și să întărească construcția europeană.

Invidual, statele europene nu contează în această competiție globală acerbă. Împreună, însă, vom fi mai puternici. Acesta este mesajul principal și fundamental care trebuie să reiasă din declarația liderilor politici, întruniți la Roma. La acest moment aniversar, totodată, să nu pierdem din imagine că și România celebrează 10 de ani de când face parte din Uniunea Europeană, un motiv în plus să își aducă contribuția la un viitor unitar și coeziv al Uniunii Europene.

Ramona Mănescu, europarlamentar PNL/PPE:

”Cu șase decenii în urmă a început cea mai lungă perioadă ferită de război din ultimii 2000 de ani ai continentului european. Ea continuă și astăzi datorită unui singur lucru: Uniunea Europeană.

Pacea înseamnă nu doar absența conflictului.

Pacea și securitatea au permis creșterea nivelului de trai pentru toți cetățenii europeni, au creat condițiile pentru acces la educație, au oferit libertatea de a călători și au asigurat un spațiu al democrației, valorilor comune, libertății individuale și respectului față de lege.

Astăzi, Uniunea Europeană înseamnă că 500 de milioane de oameni trăiesc mai bine, sunt mai sănătoși, mai educați, drepturile lor sunt respectate, iar mediul în care trăiesc este mai curat.

Covârșitoarea majoritate a celor 500 de milioane de europeni s-au născut în această perioadă de pace și nu au trăit decât prin poveștile părinților și bunicilor ororile războiului, foametei, nesiguranței și opresiunii. Pentru unii dintre noi este mai greu de conceput că, în lipsa unui efort comun, acest continent poate arăta și altfel, iar ceea ce pare doar o istorie veche se poate repeta.

Uniunea Europeană trece astăzi printr-o criză profundă și complexă ce pune în pericol toate aceste reușite ale noastre, ale tuturor.

Este momentul ca energiile noastre să înceteze a fi canalizate înspre găsirea unor vinovați și să fie îndreptate înspre găsirea unor soluții. În găsirea soluțiilor trebuie implicați în mod real cetățenii europeni, pentru ca ei să-și regăsească propriile dorințe și nevoi reflectate în aceste soluții. Trebuie să avem curajul de a spune ce putem obține împreună și ce nu putem obține. Trebuie de asemenea să avem tăria de a face compromisuri pentru binele comun.

Viitorul nostru nu trebuie să fie unul al separărilor, barierelor și zidurilor ci unul al cooperării și efortului comun. Este singura opțiune pe care scrie „înainte”. Pe toate celelalte scrie „înapoi”.

Siegfried Mureșan, europarlamentar PMP/PPE:

”Pe 25 martie sărbătorim 60 de ani de la începutul celei mai prospere și pașnice perioade din istoria Europei. Uniunea Europeană este și va rămâne răspunsul la provocările cu care ne confruntăm, fie că vorbim de economie, securitate sau terorism.

Astăzi ne punem problema direcției în care Uniunea Europeană va merge în următorii ani. Pentru mine e clar că o Europă mai puternică și mai bine integrată înseamnă mai multă prosperitate pentru noi toți. Iar România trebuie să fie parte a acestei Uniuni tot mai integrate.

La 10 ani de la aderarea la UE, ne aflăm într-o situație mult mai bună decât în 2007. Buget mai mare, venituri și investiții mai mari, acces la fonduri europene, posibilitatea de a călători și de a ne stabili oriunde în Uniunea Europeană.

Dar asta nu înseamnă că drumul s-a terminat; trebuie să facem mai multe pentru ca nivelul de trai din România să fie tot mai apropiat de cel din Europa de Vest. Iar Uniunea ne-a sprijinit și o va face în continuare. Peste 41 de miliarde de euro au intrat în țara noastră din 2007 și până în prezent, bani de la Uniunea Europeană. De aceea este important să continuăm să fim parte a unei Uniuni tot mai integrate care să ne aducă și mai multă prosperitate. O Uniune Europeană puternică este în interesul nostru.”

Victor Negrescu, europarlamentar PSD/ S&D:

”La 60 de ani de la înfăptuirea UE, proiectul european se află în fața unei noi etape care poate marca viitorul continentului pentru totdeauna. UE este un proiect care a adus bunăstare statelor membre, a facilitat coeziunea prin fondurile europene, a îmbunătățit relațiile între comunități prin programe precum Erasmus, a asigurat cea mai lungă perioadă de pace din istoria continentului dar caută astăzi un nou model pentru a se reinventa.

Viitorul Europei poate fi doar al unei Europe puternice, cu o singură viteză și unită, sau nu va mai fi deloc. Pentru asta Uniunea Europeană trebuie să devină mai transparentă, ușor de accesat de către cetățeni și mai ales mai aproape de nevoile oamenilor. Acest proiect ar fi Europa cetățenilor. România poate și trebuie să joace un rol central în această construcție europeană la 10 ani de la aderare dar și în contextul deținerii președinției Consiliului Uniunii Europene. De aceea este important să înceapă o dezbatere amplă despre rolul pe care îl vrem pentru România în Uniunea Europeană”.

Norica Nicolai, europarlamentar ALDE:

”La ceas aniversar, ne uităm în urmă, la anii care au trecut. Astăzi, Europa are câteva certitudini, și anume o lungă perioadă de pace, o perioadă de bunăstare constantă, o perioadă de siguranță și mai ales o perioadă în care a asigurat spațiului european o serie de valori comune. Ceea ce ne-a unit timp de 60 de ani va trebui să ne unească în continuare.

Din păcate însă, la aceste certitudini s-au adăugat și o serie de incertitudini cu privire la viitorul Uniunii Europene. Probabil că un alt Tratat, la Roma sau în altă parte, va relansa Uniunea pentru că, după 60 de ani, și oamenii și instituțiile tind să obosească. Pentru un viitor sigur, la baza căruia să stea în continuare pacea și siguranța cetățenilor, este nevoie de o viziune. Ea va trebui să aparțină cetățenilor europeni.

Aștept ca după Roma să declanșăm o largă consultare europeană cu privire la viitorul nostru. Din păcate, în ultimii ani, Uniunea Europeană a funcționat mai mult în beneficiul guvernelor și mai puțin în beneficiul cetățenilor. Este momentul să ne întoarcem la cetățeni și să conturăm această nouă viziune, pe care cred că ne-o dorim cu toții”.

Laurențiu Rebega, europarlamentar Europa Națiunilor și Libertăților:

”Pentru un om, 60 de ani ar trebui să fie o vârstă a înțelepciunii, a echilibrului și a încrederii.

Pentru o instituție, însă, cifrele pot să spună orice, depinde cum le privești!

Regret că, la această aniversare, nu pot să spun că Uniunea Europeană a devenit mai înțeleaptă, echilibrată și demnă de încredere!

La 60 de ani, Uniunea primește o lovitură dură – Brexit-ul. Nu e vorba despre un „divorț amiabil”, așa cum încearcă eurocrații să prezinte situația. Este vorba despre începutul unei destrămări, pentru că un pilon major al construcției europene va dispărea. Dar, mai mult decât atât, Brexit-ul a dezvăluit și carențele democratice și structurale ale Uniunii.

În acest moment, eurocrații au lansat o Cartă Albă cu cinci scenarii de viitor, pasămite pentru o dezbatere publică. Cele cinci scenarii sunt ca în zicala cu cei patru evangheliști care erau trei: Luca și Matei. De fapt, din cele cinci scenarii, numai două sunt realiste și numai unul – celebra „Europă cu două viteze” – va întruni o majoritate în actuala configurație a puterilor instituționale ale Uniunii. Cu alte cuvinte: „Voi discutați și noi decidem! Și vă promitem că, dacă veți fi cuminți, o să fie bine!” Uniunea Europeană a fost, la origine, un proiect generos, umanist, în care națiunile și cetățenii europeni se regăseau. Dar, în ultimii ani, acest proiect a deraiat. Crizele s-au ținut lanț, iar singura soluție pe care au găsit-o eurocrații a fost cea a „privatizării profiturilor și socializării pierderilor”. Altfel spus, țările din față vor profita, iar cele de la coadă vor rămâne cu promisiunile.

Pentru Uniune, 60 de ani sunt o aniversare tristă, minată de îngrijorări, dar spoită, pentru public, cu un optimism de fațadă!”

Mihai Țurcanu, europarlamentar PNL/PPE:

”Se apropie un moment de răscruce pentru Uniunea Europeană, în care trebuie să decidem încotro ne vom îndrepta. Naţionaliştii propun întoarcerea în anii ’30, iar în Vest câștigă teren, în replică, varianta revenirii la anii ’70-’80, ai unei Europe Unite restrânse, de această dată pe fundamentul actualei Zone Euro.

Iată de ce cred că se impune o urgentă și aplicată discuție internă referitoare la opțiunea României în acest context. Preşedintele Klaus Iohannis a respins clar ipoteza divizării UE sub pretextul mai multor viteze – în fapt, grade de integrare diferite.

E momentul unui consens național în jurul necesarului proiect de ţară al aprofundării integrării României în UE, cu termene ferme şi măsuri asumate pentru îndeplinirea obiectivelor vitale pentru viitorul ţării: aderarea la Spaţiul Schengen, adoptarea monedei unice şi accelerarea creşterii economice.

Dacă nu trecem urgent de la declaraţii de bune intenţii la fapte concrete, riscăm să ne confruntăm cu o creştere a decalajelor faţă de vechile state membre şi cu o decuplare treptată de nucleul european.”

Adina Vălean, europarlamentar PNL/PPE:

”2017 este anul care marcheaza 60 de ani de la Semnarea Tratatelor de la Roma si 10 ani de când România a intrat în marea familie a Uniunii Europene – un proiect generos, care a adus valoare adaugata fiecărui cetățean al ei. La ceas aniversar, îmi doresc sa-l crestem impreuna, sa-l consolidam în spiritul valorilor si ideilor care i-au pus bazele acum șase decenii și sa ne bucuram de succesul lui intr-o Europa unita, prospera si competitiva. La multi ani, Europa, la multi ani, Romania!”

Iuliu Winkler, europarlamentar UDMR/ PPE:

”Uniunea Europeană trece printr-o perioadă plină de turbulențe. Este pentru prima dată, în cei 60 de ani existență, când este pusă în fața situației de a se despărți de unul dintre membrii săi.

Aniversarea care se va celebra la Roma, ar trebui să marcheze începutul unei veritabile renașteri a UE celor 27 în contextul în care este evident faptul că Uniunea are nevoie de înnoire.

Pentru a avea viitor, UE trebuie să recâștige încrederea cetățenilor ei, proiectul european trebuie să redevină generator de adeziune, speranță și chiar iubire. Viziunea noastră comună pentru viitorul Uniunii Europene trebuie să fie construită pe cea mai de preț dintre valorile noastre, și anume unitatea noastră. Trebuie să reconstruim încrederea reciprocă, redând speranța tuturor cetățenilor Europei.

Europa celor 27 trebuie să fie Uniunea națiunilor europene și a comunităților naționale, trebuie să fie o Europă care pune preț pe regiunile sale, fiind astfel un minunat mozaic al tuturor identităților europene, o adevărată casă comună pentru toți cetățenii săi”.

.