Connect with us

COMISIA EUROPEANA

EXCLUSIV CUM vrea Comisia Europeană să rezolve problema refugiaților din UE. Statele care refuză să preia aplicanți vor plăti 250.000 de euro pentru fiecare persoană

Published

on

Comisia Europeană a elaborat noile reguli de procesare a solicitărilor de azil în UE, după criza refugiaților, generată de cele peste un milion de persoane – migranți sau solicitanți de azil care au ajuns în UE în ultimul an.

CaleaEuropeana.ro a consultat documentul elaborat de Comisie, intitulat ”Propunere de regulament al Parlamentului European și Consiliului privind stabilirea criteriilor și mecanismului de determinare a statului membru responsabil de examinarea aplicației pentru protecție internațională depusă într-un stat membru de către un aplicant dintr-un stat terț sau apatrid”. Costurile implementării acestor propuneri se ridică la peste 1,8 miliarde de euro. O nouă Agenție a UE pentru Azil ar urma să gestioneze situația azilanților. Cotele obligatorii de relocare discutate în Consiliul European vor avea un nou cadru, cu un mecanism propriu de calcul. Orice stat membru care nu dorește să fie solidar cu statele aflate în dificultate prin preluarea de azilanți va plăti câte 250.000 de euro pentru fiecare solicitant procesat de statul care își asumă această responsabilitate.

imigranti refugiati barca

Aceste propuneri ar trebui să meargă împreună cu o Gardă de Coastă și de Frontieră puternică, pentru a ne asigura că nu mai depindem de Erdogan”, a declarat, pentru CaleaEuropeana.ro, liderul ALDE, Guy Verhofstadt. “Sunt propuneri bune și generatoare de progres. Reformarea Regulamentului învechit de la Dublin este esențială, dacă vrem să oferim un răspuns colectiv la presiunile migratorii cu care se confruntă Europa”, a mai explicat acesta.

Principalele modificări

Acum alocarea durează până la zece luni. Actualul sistem a fost gândit pentru situații normale, nu pentru presiuni mari, care făceau imposibilă respectarea procedurilor de procesare.

Costurile estimate pentru implementarea propunerilor sunt de 1.828 de milioane de euro pentru 2017-2020. Acoperă costurile de de transfer, înregistrare și proceduri de azil și relocare.

Modificările urmăresc eficientizarea sistemului, menținând responsabilitatea statului membru pentru examinarea aplicației. Sistemul este suplimentat cu un nou mecanism corectiv de alocare, care permite ajustări ale alocării în anumite circumstanțe. La presiune asupra unui stat membru, intervine împărțirea responsabilității între statele membre.
Aplicantul este obligat să depună cererea în primul stat membru în care ajunge. Înainte de determinarea statului responsabil, statul în care se depune cererea de azil verifică dacă nu cumva e inadmisibilă, adică dacă solicitantul vine dintr-o țară sigură sau dintr-o țară în care a primit azil. Dacă vine dintr-o țară sigiră sau prezintă riscuri de securitate, statul membru devine responsabil și tratează cazul în regim accelerat. Din momentul examinării aplicației, statul membru devine responsabil. Lipsa de cooperare a solicitantului de azil, care trebuie să și ofere în timp util informațiile solicitate îi afectează evaluarea dosarului. Definirea membrilor familiei se extinde cu cei care intră în relație pe drumul către statul membru. Procedura stabilită de Acordul Dublin este accelerată prin stabilirea unor termene mai scurte între etape. Returnările se fac prin simplă notificar eîn acest sens, între state.

Mecanismul de avertizare timpurie și cel de pregătire vor fi preluate de noua Agenție pentru Azil a Uniunii Europene. Această Agenție va gestiona rețeaua unităților Dublin.

Minorii neînsoțiți vor intra sub protecția statului unde au depus cererea de protecție internațională, dacă nu este în interesul lor să fie altfel.

Mecanismul de alocare colectivă

Menit să asigure o împărțire corectă a responsabilității între state și accesul aplicanților la procedurile care garantează protecția internațională, atunci când statele se confruntă cu un număr disproporționat de mare de aplicanți, mecansimul implică:

Înregistrarea automată a fiecărui aplicant, într-o rețea IT gestionată de o agenție europeană de profil, care urmărește în timp real câți aplicanți sunt în fiecare stat. Fiecare aplicant va avea un cod uni, asociat statului membru responsabil. Sistemul electronic va urmari și evoluția relocărilor în fiecare stat membru.
Mecanismul de relocare se bazează pe indicatori care iau in consideratie populația și PIB-ul statului. Se activează automat unde numărul de aplicanți excede 150 la sută din referențial.

Un stat membru poate decide să nu intre în mecanismul de alocare pentru o perioadă de 12 luni. VA trebui să notifice celelalte state membre, Comisia și Agenția Europeană de Azil, în sistemul electronic. Pentru fiecare aplicant preluat de alt stat, va plăti câte 250.000 euro.

Predarea aplicanților în baza relocării se face odată cu transmiterea amplrentelor.

La 18 luni de la funcționarea mecanismului corectiv de relocare, Comisia va revizui mecanismul, după care o va face anual.

EXCLUSIV Guy Verhofstadt: “Vremurile dure implică decizii ferme, de aceea cer statelor membre să urmărească aceste propuneri cu o atitudine corectă”

rp_Guy-Verhofstadt-300x199.jpgAceste propuneri ar trebui să meargă împreună cu o Gardă de Coastă și de Frontieră puternică, pentru a ne asigura că nu mai depindem de Erdogan”a declarat, pentru CaleaEuropeana.ro, liderul ALDE, Guy Verhofstadt. “Sunt propuneri bune și generatoare de progres. Reformarea Regulamentului învechit de la Dublin este esențiaă dacă vrem să oferim un răspuns colectiv la presiunile migratorii cu care se confruntă Europa”, a spus Verhofstadt.

“Țările UE s-au arătat incapabile de oferi o soluție la criza refugiaților pe actualele reguli. Avem nevoie de un sistem european de azil centralizat, bazat pe împărțirea corectă a responsabilităților dintre statele membre și aceste reforme sunt un pas important către acest scop. Contribuțiile financiare estimate de Comisie vor da asigurări că toate statele membre își vor juca rolul. Vremurile dure implică decizii ferme, de aceea cer statelor membre să urmărească aceste propuneri cu o atitudine corectă”, a conchis acesta.

Dan Cărbunaru

.

Continue Reading
Advertisement
4 Comments

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană își consolidează Spațiul european al educației. Au fost selectate 24 de noi ”universități europene”, din care vor face parte și șapte universități din România

Published

on

Șapte universități din România au fost desemnate câștigătoare de către Comisia Europeană pentru crearea, în consorții internaționale, a altor 24 de ”universități europene”, care vin în completarea primelor 17 alianțe ale instituțiilor de învățământ superior, selectate încă din iunie 2019, consolidând astfel Spațiul european al educației, potrivit unui comunicat al Executivului european. 

Astfel, cele șapte universități din România se alătură celorlalte trei instituții, și anume SNSPA, Universitatea din București și Universitatea Thenică de Construcții Bucureși, selectate în primul apel:

1. Universitatea Politehnica din Timișoara, care va crea o universitate europeană în consorțiul ”E3UDRES2 – Engaged and Entrepreneurial European University as Driver for European Smart and Sustainable Regions”,

2. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, care va face parte din consorțiul ”EC2U – European Campus of City- Universities”,

3. Universitatea Politehnica din București, declarată câștigătoare alături de consorțiul ”EELISA – European Engineering Learning Innovation and Science Alliance”,

4. Universitatea din Petroșani , cu consorțiul ”EURECA-PRO – The European University Alliance on Responsible Consumption and Production”,

5. Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, care va face parte din consorțiul ”Eut – European University of Technology”,

6. Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațeganu” din Cluj Napoca, parte a consorțiului ”NeurotechEU – European University of Brain and Technology”,

7. Universitatea de Vest din Timișoara, câștigătoare în consorțiul ”E3UDRES2 – Engaged and Entrepreneurial European University as Driver for European Smart and Sustainable Regions”.

Beneficiind de sprijin financiar din partea programelor Erasmus+ și Orizont 2020, ele sporesc calitatea, incluziunea, digitalizarea și atractivitatea învățământului superior european.

Așadar, fiecare alianță primește până la 5 milioane de euro din programul Erasmus+ și până la 2 milioane de euro din programul Orizont 2020 timp de trei ani, pentru a începe punerea în aplicare a planurilor lor și pentru a asigura accesul altor instituții de învățământ superior din întreaga UE, dintr-un buget total de 287 de milioane de euro, disponibile pentru aceste 41 de universități europene.

Finanțarea din ambele programe reprezintă un pas important în consolidarea interacțiunilor dintre Spațiul european al educației și Spațiul european de cercetare. Progresele fiecărei alianțe sunt monitorizate riguros.

La lansarea celui de-al doilea apel al Executivului european de finanțare, 62 de propuneri de consorții au intrat în competiție, dintre care au fost selectate cele 24 consorții ce vor trebui să creeze tot atâtea universități europene din care vor face parte 165 instituții de învățământ superior din 26 de state membre și din alte țări participante la programul Erasmus+.

Acestea li se vor alătura celor 17 consorții europene din care fac parte 114 instituții de învățământ superior din 24 de state membre, dintre care trei din România, selectate de Comisia Europeană în cadrul primului apel din 2019.

Universitățile europene includ diverse tipuri de instituții de învățământ superior, de la universități de științe aplicate, universități tehnice și școli artistice de film și mass-media, până la universități generaliste și axate pe cercetare.

Ele vor implica aproximativ 280 de instituții de învățământ superior din toate statele membre și din afara Uniunii, situate nu doar în capitale, ci și în regiuni mai îndepărtate ale Europei. Fiecare alianță este compusă, în medie, din șapte instituții de învățământ superior. În timp ce unele alianțe sunt generaliste și cuprind toate disciplinele, altele se concentrează, de exemplu, asupra dezvoltării sustenabile, asupra sănătății și bunăstării, asupra digitalizării și inteligenței artificiale, asupra artei, ingineriei sau spațiului.

Așadar, universitățile europene vor deveni campusuri inter-universitare ce vor facilita libera circulație a studenților, doctoranzilor, personalului și cercetătorilor. Aceștia își vor uni experiența, platformele și resursele necesare pentru a furniza programe sau module comune care acoperă diverse discipline. Aceste curricule vor fi foarte flexibile și vor permite studenților să-și personalizeze educația, alegerea a ceea ce, unde și când să studieze și să obțină o diplomă europeană.

Universitățile europene vor contribui, de asemenea, la dezvoltarea economică durabilă a regiunilor în care se află, deoarece studenții lor vor colabora strâns cu companii, autorități municipale, universități și cercetători pentru a găsi soluții la provocările cu care se confruntă regiunile lor.

Comisia Europeană a propus această nouă inițiativă liderilor Uniunii europene înainte de summitul social de la Gothenburg din noiembrie 2017. Inițiativa a fost aprobată de Consiliul European în decembrie 2017 care a cerut apariția a cel puțin 20 de universități europene până în 2024 și face parte din eforturile de a crea un spațiu european al educației până în 2025.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Pachetul Mobilitate I: Comisia Europeană regretă că noile reguli pentru transportatori adoptate de PE nu respectă obiectivele Pactului Ecologic European

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Comisia Europeană regretă că noile reguli pentru transportatori adoptate de Parlamentul European azi, 9 iulie, nu sunt în acord cu ambițiile Pactului Ecologic European privind atingerea neutralității climatice până în 2050. De asemenea, Comisia Europeană nu a inclus în propunerea sa privind Pachetul Mobilitate I, adoptată în 2017, măsura privind revenirea obligatorie a autovehiculului la bază, în statul membru de origine, la fiecare opt săptămâni, respectiv măsura privind operațiunile de transport combinat, a declarat comisarul european pentru transport, Adina Vălean. 

„Comisia regretă faptul că noul set de reguli include elemente care nu sunt în concordanță cu ambițiile Pactului Ecologic și sprijinul acordat de către Consiliul European obiectivului atingerii neutralității climatice până în 2050. Acestea se referă la returnarea obligatorie a vehiculului în statul membru de bază la fiecare opt săptămâni și restricțiile impuse operațiunilor de transport combinat”, transmite Adina Vălean.

De asemenea, comisarul european precizează că aceste măsuri „nu au făcut parte din propunerile Comisiei adoptate la 31 mai 2017 și nu au făcut obiectul unei evaluări de impact”. Potrivit acesteia, „bligația de returnare a camionului poate duce la ineficiențe în sistemul de transport și la o creștere a emisiilor inutile, poluare și congestionare, în timp ce restricțiile privind transportul combinat ar putea diminua eficacitatea acestuia pentru a sprijini operațiunile multimodale de marfă”.

Prin urmare, oficialul de la Bruxelles mai precizează că Executivul European analizează acum „impactul preconizat al acestor două aspecte asupra climei, mediului și funcționării pieței unice și colectează toate informațiile necesare” și încurajează sectorul transportului rutier și autoritățile naționale să sprijine această activitate, furnizând date relevante pentru evaluare.

„Vom avea concluziile studiilor gata înainte de sfârșitul acestui an”, informează Adina Vălean. „Dacă este necesar, Comisia își va exercita dreptul de a prezenta o propunere legislativă specifică înainte de intrarea în vigoare a celor două dispoziții” care încalcă obiectivele Pactului Ecologic European, mai adaugă comisarul pentru transporturi. 

Potrivit comunicatului Parlamentului European, regulile revizuite referitoare la detașarea șoferilor, perioadele conducere și de repaus și o mai bună aplicare a normelor de cabotaj (adică transportul temporar de bunuri de către transportatori nerezidenți într-un stat membru) au scopul de a pune capăt denaturării concurenței în domeniu și de a oferi condiții mai bune pentru odihna șoferilor.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Relansare economică: Liderii instituțiilor UE susțin că “este esențial” un acord rapid între șefii de stat și de guvern, însă Angela Merkel se arată sceptică

Published

on

© European Union

Cancelarul german Angela Merkel și-a manifestat scepticismul cu privire la convenirea unui acord între liderii UE la summitul extraordinar de săptămâna viitoare consacrat planului de relansare a UE de 750 de miliarde de euro și a Cadrului Financiar Multianual de 1.100 de miliarde de euro.

Merkel și-a arătat această reținere în cadrul unei întâlniri cvadrilaterale pe care a avut-o miercuri, la Bruxelles, cu președinții Comisiei Europene, Consiliului European și Parlamentului European – Ursula von der Leyen, Charles Michel și David Sassoli. Reuniunea a fost convocată de Ursula von der Leyen în baza articolului 324 din Tratat, care prevede un mecanism de consultare și negocieri inter-instituționale între liderii instituțiilor UE.

Potrivit Politico Europe, care citează surse diplomatice, atât în cadrul “mini-summitului” cu liderii instituțiilor europene, cât și în discuții bilaterale, Angela Merkel și-a arătat îngrijorarea cu privire la “rigiditatea pozițiilor unor anumite țări” și și-a exprimat “preocuparea privind posibilitatea unui acord la următorul Consiliu European”.

Cancelarul german s-a aflat miercuri la Bruxelles, în prima sa vizită externă de la izbucnirea pandemiei, prilej cu care a prezentat în Parlamentul European prioritățile președinției germane la Consiliul UE, făcând un apel la unitate și la un acord rapid de relansare a UE: “Nimeni nu poate trece prin această criză pe cont propriu. Cu toții suntem vulnerabili”. În același cadru, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a emis un avertisment către statele membre și a arătat că fondurile de relansare depind de reformele implementate în baza recomandărilor de țară pentru fiecare stat membru al UE.

Pe de altă parte, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, cei patru lideri europeni “au fost de acord că ajungerea rapidă a unui acord asupra unui pachet ambițios de recuperare europeană este cea mai înaltă prioritate a UE pentru săptămânile următoare”.

Este esențial ca șefii de stat și de guvern să ajungă la un acord la această reuniune a Consiliului Europen pentru a permite demararea negocierilor inter-instituționale“, se arată în comunicatul comun al celor patru lideri.

Totodată, ei au subliniat că “închierea unui acord necesită o coordonare puternică a instituțiilor UE” și o “ratificare rapidă a elementelor cheie în concordanță cu prevederile constituționale ale fiecărui stat membru”.

În mod tradițional, negocierea bugetului multianual al Uniunii Europene este procesul unor tratative și reuniuni complexe, de lungă durată și marcate de tensiuni între lideri.

De această dată, în contextul pandemiei de COVID-19, situația este mai complicată. Liderii europeni trebuie să se pună de acord asupra unui buget multianual pentru următorii șapte ani, iar viziunile dintre statele membre sunt diferite. Anumite țări, precum Polonia și Ungaria, se opun unei condiționări a acordării fondurilor europene de criteriul respectării statului de drept. Altele, precum grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, nu au susținut de la început o creștere a contribuțiilor la bugetul multianual, al cărui volum urma să fie afectat de Brexit.

Izbucnirea pandemiei și efectul scontat al celei mai mari recesiuni economice postbelice au determinat Comisia Europeană să vină cu un fond de relansare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde ar urma să fie acordate în regim de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi Bazat pe scheletul propunerii franco-germane de 500 de miliarde de euro, planul Comisiei este susținut de către Franța și Germania, dar și de Spania, Italia și Portugalia, țări ale căror economii sunt puternic afectate de criză.

Pe de altă parte, grupul celor patru state frugale nu este de acord cu această diferență între împrumuturi și subvenții, ele fiind reticente și la propunerea de a obține acest fond prin împrumuturi care ar trebui rambursate în comun pentru o perioadă de maxim 30 de ani, începând cu anul 2028. De asemenea, Grecia nu susține o condiționare a acordării acestor fonduri de criterii bazate pe reformele propuse de Comisia Europeană în mecanismul Semestrului European. Un alt punct disputat în negocieri este identificarea unor noi resurse proprii la nivel european, precum taxa pe plastic sau impozitarea companiilor digitale.

În același context, președintele Parlamentului European a afirmat într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro că eurodeputații continuă să solicite un buget mai mare pentru cercetare și pentru tineri, având în vedere că acest plan de relansare va pune o povară suplimentară pe viitorul generațiilor următoare. David Sassoli a amintit, astfel, că liderii europeni trebuie să țină cont de părerea Parlamentului European, care trebuie să dea votul final asupra planului de redresare și a bugetului multianual.

De asemenea, presa de la Bruxelles a notat luni că președintele Consiliului European este așteptat să prezinte până la finalul săptămânii propunerea sa revizuită privind bugetul multianual și privind planul de relansare, așa numitul “nego-box” pe baza căruia liderii vor dezbate la Consiliul din 17-18 iulie, după ce a avut săptămâna trecută consultări cu toți liderii UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending