Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

EXCLUSIV Europarlamentarul PPE/PMP Siegfried Muresan, sfaturi pentru Președintele Klaus Iohannis, înainte de prima vizită la Bruxelles: „Încrederea în președintele României, mai importantă decât limba germana”

Published

on

sigfried muresanPe 15 și 16 ianuarie, Președintele României, Klaus Iohannis va efectua prima sa vizită oficială în calitate de șef de stat la Bruxelles, urmând a se întâlni cu liderii Uniunii Europene. În acest context, europarlamentarul PPE, Sigfried Mureșan a acordat un interviu în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro, explicând la ce ar trebui să se aștepte și cum ar trebui să poarte președintele Iohannis la prima sa vizită în capitala UE.

Președintele Klaus Iohannis efectuează, în aceasta săptămână, prima sa vizită în calitatea de șef al statului la Bruxelles. Ce relevanță are această vizită, care are loc înaintea Consiliului European?

Vizita nu este legată de Consiliul European. Nu putem spune că vizita are loc înaintea unui consiliu anume, de vreme ce consiliile europene sunt la distanță de cel mult trei luni unul de altul, uneori chiar mai des, iar urmatorul consiliu este doar peste o luna. Este o vizită de curtoazie, de prezentare, normală pentru orice fel de șef de stat sau de guvern din Uniunea Europeană la început de mandat. Iohannis nu e nici mai presus, nici mai prejos de oricare alt șef de stat sau de guvern care tocmai a fost ales și care vrea să se cunoască cu liderii europeni de la Bruxelles.

 Iohannis se va întâlni cu șeful Comisiei Europene și cel al Consiliului European. Cât de mult contează că ambii oficiali europeni sunt vorbitori de limba germană?

Avantajul pe care președintele Iohannis îl are din cunoașterea limbii germane a fost exagerat în spațiul public din România în ultimele luni. Asta îl ajută în contactul direct cu cancelarul Merkel, cu cancelarul Austriei și poate cu câțiva alți oficiali. Mai importantă este credibilitatea politică de care se bucură în rândul liderilor europeni. Știm cu toții, cancelarul Angela Merkel a lucrat excelent și strâns cu președintele Băsescu, deși acesta nu vorbea limba germană, tocmai pentru că era un partener de încredere.  Este mai important ca Merkel să aibă încredere în președintele României, decât să vorbească aceeași limbă cu el.


marsul solidaritatii Cât de mult contează că președinții Tusk și Juncker sunt din aceeași familie politică europeană – PPE?

Președintele Iohannis nu va beneficia de tratament preferențial din partea președintelui Juncker și a președintelui Tusk din acest considerent. Nu se așteaptă nimeni ca țări guvernate de PPE să nu mai trebuiască să respecte regulile europene doar fiindcă președintele Comisiei este de la PPE. Nici prin gând nu ar trece asta nici Comisiei Europene, nici vreunui guvern serios. Îl va ajuta, însă, dacă va avea aceeași viziune cu liderii europeni în ceea ce privește temele importante: reformele economice, disciplina fiscal-bugetară, migrația, raportarea la Federația Rusă. Dacă Iohannis are sau nu poziții în comun cu liderii europeni încă nu știm în detaliu, fiindcă domnia sa nu și-a prezentat pozițiile.

 Cât de importantă este pentru România o abordare coerentă – instituții românești – europarlamentari, pentru promovarea intereselor României în UE? 

Este esențială. De prea multe ori în ultimii ani, președintele Traian Băsescu a trebuit ca, în forul cel mai înalt, în Consiliul European al șefilor de stat și de guvern, să obțină lucruri pe care nu am reușit să le obținem în forurile inferioare sau să întoarcă decizii care ar fi fost dezavantajoase pentru România, fiindcă Guvernul, în consiliile de specialitate ale miniștrilor, nu-și făcea treaba. Prea des miniștrii nu participă la consiliile de specialitate, participă doar secretarii de stat sau participă doar diplomați. Diplomații își fac treaba foarte bine în limita mandatului lor, dar pur și simplu ei nu au capacitate de decizie asemenea unui ministru. Atunci, implicit, dacă nu sunt oameni cu greutate politică, cu capacitate de a decide, nu fructificăm oportunitățile când ele apar pe parcursul negocierilor. Guvernul, în ansamblu, trebuie să acorde importanță mai mare afacerilor europene, e nevoie de mai multă continuitate. În ultimii 10 ani, am avut o ancoră de stabilitate în Consiliul European prin președinte, dar prea multă volatilitate în celelalte foruri de la Bruxelles. Iată un exemplu: România a avut în doar 25 de ani 19 miniștri de externe în timp ce Germania a avut doar 7 miniștri de externe în 65 de ani.

Care sunt ecourile alegerii lui Klaus Iohannis în Parlamentul European?

La nivelul Parlamentului European nu este niciun ecou instituțional. Uniunea Europeană are 28 de state membre, cu 28 de guverne și cu 28 de șefi de stat. Alegerea unui nou șef de stat nu e un mare eveniment pentru o instituție europeană. Când el va veni la primul Consiliu European în februarie va trebui să facă față negocierilor la fel ca orice alt șef de stat sau de guvern. Alegerea sa însă a fost remarcată pozitiv la nivelul familiei noastre politice – PPE. Totodata, președintele Iohannis încă trebuie să fie asimilat familiei noastre politice pentru că vine din altă familie politică – partidul din care domnia sa provine a fost membru al liberalilor europeni până în iunie.

Ce sfaturi i-ați da președintelui în abordările din Consiliul European, pe viitor? 

În primul rând să-și respecte întotdeauna angajamentele. Toate, fără nicio excepție. Evident, are obligația de a vedea că interesul României este mereu apărat în orice situație, dar trebuie să acționeze în spirit european. Dacă toți în jurul mesei acționează doar în interesul lor național egoist, nu va exista niciodată niciun rezultat și, categoric, nu un rezultat bun pentru Europa. Sper ca într-o zi să poată face mai mult, așa cum a făcut și președintele Băsescu: să îndrăznească să propună soluții noi, să vină cu idei noi fiindcă atunci când rezultatul nu este decât un compromis, toți pierd un pic. Atunci când rezultatul vine pe baza unei idei noi, pe baza unei idei inovatoare, toți câștigă un pic. Voi urmări dacă are idei noi care să ducă Europa înainte.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan s-a născut la Hunedoara, în 1981. Și-a făcut studiile la Liceul Teoretic ”Iancu de Hunedoara”, a continuat la Academia de Studii Economice din București și la Humboldt-Universität din Berlin. În 2006, Siegfried Mureșan a fost bursier din partea Parlamentului Germaniei și a făcut parte din programul internațional de stagii al Bundestag-ului. Ulterior, a activat timp de trei ani în această instituție în calitatea de consilier al președintelui Comisiei pentru Afaceri Europene a Parlamentului german, Gunther Krichbaum. În 2009 s-a mutat la Bruxelles, unde a lucrat mai întâi ca asistent în Parlamentul European, iar în 2011 a obţinut, prin concurs, postul de consilier politic pentru probleme economice și sociale în cadrul Partidului Popular European. În ianuarie 2014, a devenit consilier politic principal al PPE, funcție pe care a deținut-o până în mai 2014, când a fost ales eurodeputat pe listele Partidului Mișcarea Populară.

În prezent, eurodeputatul Siegfried Mureșan este vicepreședintele Comisiei pentru bugete din Parlaentul European, membru în Delegația la Comisia parlamentară de cooperare UE – Moldova și în Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest, precum și membru supleant în Comisia pentru afaceri economice și monetare și în Delegația pentru relațiile cu India.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
4 Comments

Daniel Buda

Comisia Europeană, după interpelarea eurodeputatului Daniel Buda: Lucrăm la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele agricole din Rusia

Published

on

© colaj foto ( European Union 2021 - Source : EP / European Union, 2021 - Source: EC - Audiovisual Service)

Comisia Europeană lucrează la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele pentru agricultură din Rusia, a fost asigurarea oferită de comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, în urma unei întrebări adresate de eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European.

Interpelarea acestuia din urmă vine în contextul în care Rusia, unul dintre cei mai importanți producători mondiali de îngrășăminte agricole de care Europa și Brazilia sunt dependente, i-a îndemnat pe producătorii săi, prin ministrul rus al industriei și comerțului, să-și suspende, cel puțin temporar, expedierea de îngrășăminte.

Pe fondul acestor interdicții a exporturilor de îngrășăminte, atât agricultorii din Europa, cât și din alte țări, au fost și sunt în continuare afectați pentru că nu dispun de cantitățile de îngrășăminte contractate.

Cu toate că momentan există resurse care să acopere necesitățile agricultorilor din România, situația rămâne îngrijorătoare pe fondul atacului Rusiei asupra Ucrainei și tensiunilor actuale. Am adresat așadar în urmă cu puțin timp Comisiei Europene, o întrebare cu solicitare de răspuns scris pentru a afla care sunt instrumentele de care dispune Comisia pentru ca necesarul de îngrășăminte pentru agriculturile țărilor europene să fie asigurat în contextul dat”, a explicat Daniel Buda.

În răspunsul său, comisarul european Janusz Wojciechowski a explicat că ”per ansamblu, în acest stadiu, industria îngrășămintelor din UE pare să fie în măsură să deservească fermierii din UE în 2022/2023, dar dat fiind nivelul de incertitudine în această privință, Comisia rămâne foarte atentă la problema respectivă și monitorizează permanent situația”.

”În UE, problema îngrășămintelor este legată mai mult de prețurile ridicate, datorate în special gazelor naturale pentru producția de îngrășăminte azotate, decât de problemele legate de aprovizionarea cu îngrășăminte minerale (fosfați sau potasă) sau de capacitățile de producție. În plus, aplicarea de potasă și de fosfați poate fi redusă temporar fără consecințe semnificative asupra productivității culturilor”, a mai spus oficialul Comisiei Europene.

Acesta a amintit că instituția din care face parte a anunțat în comunicarea sa din 23 martie 2022 privind garantarea securității alimentare și consolidarea rezilienței sistemelor alimentare ”un pachet de sprijin în valoare de 500 de milioane de euro care poate fi utilizat de statele membre pentru a finanța măsuri care să abordeze, printre altele, creșterea costurilor îngrășămintelor. În plus, Cadrul temporar de criză privind ajutoarele de stat , adoptat la aceeași dată, permite statelor membre să introducă măsuri menite să remedieze deficitul de lichidități cu care se confruntă întreprinderile afectate direct sau indirect de perturbarea gravă a economiei cauzată de invadarea Ucrainei de către Rusia”, a mai spus Wojciechowski.

Comisarul european pentru agricultură a conchis dând asigurări că ”monitorizează în mod activ evoluțiile în acest sens, discută cu principalele părți interesate, lucrează la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența și evaluează posibilitățile de reducere a utilizării îngrășămintelor prin inovare și printr-o mai bună gestionare a nutriției”.

Continue Reading

Daniel Buda

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda cu privire la scumpirea utilajelor agricole: Luăm măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze impactul războiului

Published

on

© colaj foto: European Union 2021 - Source : EP / European Union, 2021

Comisia Europeană ia diverse măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze consecințele negative ale invadării Ucrainei de către Rusia, a fost răspunsul acordat de comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, în urma unei interpelări înaintate de eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European.

Acesta din urmă și-a exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea prețurilor pentru utilajele agricole ca urmare a creșterii prețului oțelului.

Buda relatează într-o postare pe Facebook că McAree Engineering, companie de inginerie, a anunțat că prețurile produselor sale vor crește cu 20 % din cauza scumpirii oțelului.

Astfel, unii producători irlandezi sunt obligați să-și revizuiască ofertele pentru echipamentele și utilajele agricole. Această companie produce și furnizează echipamente de producție a furajelor pentru fermierii din Marea Britanie și Irlanda.

”În al doilea trimestru al acestui an, costul oțelului a crescut cu 540 euro pe tonă față de primul trimestru. Pe parcursul anului 2021, prețul angro al acestuia a crescut cu peste 400 %, un record. Din cauză că Rusia și Ucraina furnizează majoritatea materiilor prime, precum minereul de fier și cocsul, iar Rusia este un exportator major de oțel în sine, costurile producției de oțel sunt la cote maxime. Prețul altor metale necesare pentru producția de oțel, precum nichelul, de asemenea a crescut”, detaliază eurodeputatul.

În contextul dat, Daniel Buda a adresat Comisiei Europene o întrebare cu privire la măsurile luate de instituție pentru a sprijini producția utilajelor agricole.

”În martie 2022, Comisia a adoptat un cadru temporar de criză  care permite statelor membre să acorde ajutoare în sume limitate pentru întreprinderile afectate de criza actuală sau de sancțiunile și contra-sancțiunile aferente, să asigure faptul că întreprinderile dispun în continuare de lichidități suficiente și să despăgubească întreprinderile pentru costurile suplimentare suportate ca urmare a prețurilor excepțional de ridicate la gaze și energie electrică”, i-a răspuns comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton.

Acesta a dat asigurări că instituția din care face parte va intensifica ”activitățile privind materiile prime critice și va pregăti o propunere legislativă, așa cum s-a anunțat în planul REPowerEU”.

”La 18 mai 2022, ca răspuns la dificultățile și la perturbările pieței mondiale a energiei cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia, Comisia a prezentat Planul REPowerEU . REPowerEU este un plan de economisire a energiei, de accelerare a producției și implementării de energie curată și de diversificare a surselor noastre de energie. Pentru a spori reziliența industriei și a-i mări competitivitatea, Comisia își va intensifica activitățile privind materiile prime critice și va pregăti o propunere legislativă, așa cum s-a anunțat în planul REPowerEU. În plus, Comisia este conștientă de problema coordonării eforturilor statelor membre pentru asigurarea aprovizionării cu energie la prețuri accesibile a actorilor din industria europeană”, a detaliat Breton.

În încheierea răspunsului său, comisarul european a amintit de platforma pentru reziliența lanțului de aprovizionare, care ajută ”întreprinderile să păstreze, să restructureze sau să înlocuiască lanțurile de aprovizionare existente, să găsească noi parteneri în Europa și să se aprovizioneze cu materiile prime, piesele, componentele și/sau produsele (semi)finite sau serviciile de care au nevoie pentru a-și menține activitatea de producție”.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: UE, cel mai reușit proiect pe care europenii l-au pus în operă pentru a asigura o pace durabilă pe continent

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a subliniat într-un interviu pentru noua.tv că UE este cel mai reușit proiect pe care europenii l-au pus în operă pentru a asigura o pace durabilă pe continent, dar în același timp, în contextul integrării României în UE „identitatea noastră a fost puternic afectată de transformări ce s-au făcut fără a avea în vedere o perspectivă.”

„Uităm, adesea, că suntem o mare cultură și că am dat lumii și Europei valori importante pe care le tratăm cu un profund dispreț. Încercarea de a minimaliza și arunca la coș tot ceea ce ne reprezintă este o mare eroare. Noi am făcut progrese, însă nu ne-am gândit în perspectivă și ne-am trezit cu o situație extrem de dureroasă în care avem 5 milioane de cetățeni români care lucrează în Uniunea Europeană. Toată această tragedie va trebui să fie asumată de către statul român la un moment dat”, a punctat președintele PMP în cadrul interviului. 

Potrivit acestuia, politicienii superficiali, în lipsă de soluții concrete, denigrează Uniunea Europeană: „Trebuie recunoscut, că UE este cel mai reușit proiect pe care europenii l-au pus în operă pentru a asigura o pace durabilă pe continent. În fața mai multor crize, Uniunea Europeană a răspuns cu aceleași politici: mai multă extindere și mai multă integrare.”

„De aceea, confruntată cu agresivitatea Rusiei, UE a răspuns prin acordarea statutului de candidat la aderare pentru Republica Moldova și Ucraina. UE pune în valoare exact ceea ce ne distinge pe fiecare dintre noi și, indiferent de limba pe care o vorbim acasă, aparținem cu toții Europei oferind stelelor membre multe instrumente pentru a ne proteja identitatea națională și culturală”, a mai precizat acesta. 

Continue Reading

Facebook

NATO15 hours ago

Estonia subliniază că împreună cu Finlanda ar avea mijloacele necesare pentru a închide Golful Finlandei pentru navele militare ruse: ”Marea Baltică va fi o mare a NATO”

U.E.17 hours ago

Volodimir Zelenski, un nou apel către UE pentru interzicerea vizelor pentru cetățenii ruși: Uniunea ”nu trebuie transformată într-un supermarket”

SUA18 hours ago

SUA pregătesc ”o foaie de parcurs ambițioasă” privind relațiile comerciale cu Taiwanul, în replică la acțiunile ”provocatoare” ale Chinei

CONSILIUL UE21 hours ago

UE va discuta luna aceasta dacă interzice acordarea de vize pentru toți cetățenii ruși. Președinția cehă a Consiliului UE: ”Ar putea fi o altă sancţiune foarte eficace”

ROMÂNIA22 hours ago

Mai multe proiecte ale Transgaz au fost transmise către BEI în vederea finanțării. Ministrul Energiei: Investim în dezvoltarea sistemului național de transport al gazelor naturale

Daniel Buda22 hours ago

Comisia Europeană, după interpelarea eurodeputatului Daniel Buda: Lucrăm la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele agricole din Rusia

ROMÂNIA23 hours ago

Președintele Camerei Deputaților și ministrul Apărării, în vizită la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii. Marcel Ciolacu i-a asigurat pe militari de sprijinul său necondiționat pentru Armata României

U.E.24 hours ago

Liderii instituțiilor UE, ”consternați” de atacul asupra scriitorului Salman Rushdie: Libertatea de gândire este unul dintre cele mai prețioase drepturi

ROMÂNIA2 days ago

Transgaz a primit undă verde din partea Ministerului Energiei pentru construirea conductei de transport gaze naturale pe direcția Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa

U.E.2 days ago

Ursula von der Leyen și Roberta Metsola, mesaj de Ziua Internațională a Tineretului: UE va fi mai puternică dacă le permitem tinerilor să devină promotorii schimbării

ROMÂNIA3 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending