Exclusiv: Interviu cu dl Sorin Caian, președinte AMCOR, privind piața de consultanță în România și UE

Calea Europeana a realizat în exclusivitate un interviu cu președintele AMCOR, dl Sorin Caian, căruia îi mulțumim pentru răspunsurile acordate. Temele abordate au fost problemele pieței de consultanță în management în România, soluțiile pentru acestea, dar și posibile evoluții la nivel internațional pe perioada crizei financiare.

Urmăriți mai jos interviul integral:

Calea Europeană: Începând din luna noiembrie a anului 2011, ştim că aţi devenit preşedintele Asociaţiei Consultanţilor în Management în România. Având în vedere că dvs. sunteţi direct implicat în mediul privat (în cadrul unui important prestator de servicii de consultanţă), care credeţi că sunt avantajele primare ale afilierii unei firme la o asociaţie profesională?

S.C.: Piaţa românească de consultanţă se află într-o etapă de consolidare iar în unele situaţii „reinventăm roata” prin eforturi destul de mari. Posibilitatea de a participa în cadrul unui forum de discuţii care vizează problematica profesiei, definirea şi aderarea la un cod etic al profesiei, precum şi oportunitatea unei voci comune a profesiei sunt elemente oferite de apartenenţa la o asociaţie profesională adecvată.

Deşi în viaţa de zi cu zi suntem competitori pe o piaţă din ce in ce mai dificilă, AMCOR ne oferă posibilitatea de a ne împărtăşi experienţele profesionale şi de a identifica acele căi şi mijloace care pot conduce la consolidarea pieţei şi într-un fel la educarea acesteia. Problema este cu atât mai acută cu cât ne referim la componenta publică a activităţilor de consultanţă.

Calea Europeană: Ştim că în ultimul trimestru al anului 2011, AMCOR a organizat o conferinţă care a încercat să identifice rolul consultantului în management pe piaţa de consultanţă din România. În acest context socio-profesional, ne puteţi spune care au fost concluziile acestei activităţi?

S.C.: Conferinţa a beneficiat de o participare generoasă atât din partea membrilor AMCOR cât şi a reprezentanţilor unor entităţi a căror activitate este legată de  domeniul consultanţei cum ar fi autorităţi de management, instituţii financiare, unităţi de învăţământ superior, precum şi reprezentanţi ai mediului economic. Discuţiile purtate, într-un format ce a asigurat participarea activă şi de substanţă a celor prezenţi, au scos în evidenţă o serie de nemulţumiri ale părţilor implicate în activitatea de consultanţă.

Pe de o parte consultanţii au deplâns faptul că în anumite situaţii organizaţiile-client (cu accent pe cei publici dar şi pe cei privaţi de dimensiuni mici) privesc aceste servicii ca pe un „rău necesar”, în timp ce aceştia se plâng de lipsa de eficienţă sau chiar de inutilitatea activităţii de consultanţă precum şi de lipsa suportului concret pentru activitatea lor.

Depăşind aceste discuţii, inerente într-o astfel de dezbatere, participanţii au convenit asupra rolului benefic al unei consultanţe profesionale şi etice, insistându-se asupra beneficiilor şi eficienţei generate de către consultant prin activitatea sa precum şi a transferului de experienţă creator de sinergii şi generator de siguranţă în luarea deciziilor. În plus s-a convenit ca utilizarea adecvată a consultanţilor experimentaţi în implementarea diverselor proiecte, cum sunt cele legate de absorbţia fondurilor comunitare, subiect atât de discutat în aceste zile, reprezintă o garanţie a succesului.

Nu pot încheia acest subiect fără a sublinia, în cunoştinţă de cauză, consecinţele celor peste 20 de ani de consultanţă în management din România, de creştere semnificativă a experienţei, a pregătirii şi a performanţelor consultanţilor români, reflectate prin activitatea acestora atât în ţară cât şi în străinătate.

Este remarcabil câte „urme” ale consultanţilor români pot fi întâlnite în zone diverse ale lumii!

Calea Europeană: Care au fost  soluţiile  propuse la  problemele identificate pe piaţa de consultanţă în management din România?

S.C.: Desigur, pe durata conferinţei s-a discutat mult despre adaptarea serviciilor de consultanţă la nevoile în continuă schimbare ale organizaţiilor-client, despre mobilitate şi flexibilitatea consultanţilor, despre expertiza şi experienţa lor şi nu în ultimul rând despre adecvarea onorariilor şi performanţa în consultanţa în management. În principiu, răspunsul la nevoile de pe piaţa de consultanţă din România este dat pe de o parte de profesionalismul şi comportamentul etic al consultantului, iar din partea beneficiarilor de nivelul de „educaţie” al acestora.

Menţinerea cadrului concurenţial, împreună cu recunoaşterea valorii şi a performanţei sunt condiţii fără de care serviciile de consultanţă nu vor putea să îşi atingă obiectivele, iar beneficiarii nu vor avea nici pe departe efectele scontate.

Calea Europeană: După cum bine ştiţi, în ultimii trei ani, România şi implicit firmele care îşi deşfăsoară activitatea pe plan local au fost afectate de criza economică, în mod special pe plan financiar. În acest context economic, ce ne puteţi spune despre evoluţia şi oportunităţile actuale ale firmelor care activează în domeniul consultanţei în management?

S.C.: Este de subliniat faptul că manifestarea crizei a avut şi efectul unui „duş rece” asupra celor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul domeniului consultanţei manageriale. Ceea ce părea că se dezvolta de la sine, într-un mediu în care „laptele si mierea” ajungeau pentru toată lumea, s-a trezit brusc în situaţia de a lupta pentru un număr de misiuni aflate într-o cădere liberă, uneori în condiţii de concurenţă alterată (dacă ar fi să ne gândim numai la unele preţuri extrem de scăzute practicate în procesul de achiziţii). Pe de altă parte, consultanţii au învăţat, uneori cu un cost extrem de ridicat, că pentru a avea succes, trebuie să poată dovedi foarte clar care sunt beneficiile clientului, cu bune şi cu rele.

Situaţia nu este nici pe departe încheiată, dar sunt convins că cei care vor menţine un standard profesional şi vor reuşi să prevadă noile nevoi ale consumatorilor vor reuşi să treacă cu bine prin criză şi chiar să iasă din ea întăriţi. Acesta pare să fie momentul diversificării în detrimentul specializării excesive, precum şi al reinventării serviciilor.

 

Calea Europeană: Am văzut în ultima perioadă în apariţiile AMCOR din presa on-line un accent pus asupra aplicării unor standarde internaţionale (ca de exemplu Standardul EN16114). Ce ne puteţi spune, strict referitor la domeniul consultanţei în management despre profesionalizarea domeniului?

S.C.: Standardul român Servicii de consultanţă în management a fost aprobat de directorul general al ASRO în data de 31 octombrie 2011 şi reproduce în totalitate standardul european EN 16114:2011, Management consultancy services publicat de CEN.
AMCOR, în calitate de asociaţie naţională a firmelor de consultanţă în management, a fost permanent consultată, prin intermediul ICMCI şi FEACO, pe parcursul procesului de elaborare a standardului.

Acest standard, fără a avea rolul de a reglementa profesia, prin esenţa sa una liberală, va constitui un pas important în promovarea profesiei, dând un etalon în măsurarea performaţei şi fiind, fără teama de a greşi, un instrument de promovare a profesiei de consultant în management. În plus, adoptarea standardului ar trebui să fie un semnal şi pentru utilizatorii de servicii de consultanţă în ceea ce priveşte aşteptările şi modul de evaluare a serviciilor ai căror beneficiari sunt.

Calea Europeană: Revenind la discuţiile şi concluziile din cadrul conferinţei Rolul consultantului în management, ce ne puteţi spune despre  tendinţa recentă a personalului calificat de a migra din sectorul public spre cel privat? Cum se poate împiedica această tendinţă?

S.C.: Nu cred că este vorba despre impiedicarea „migraţiei” forţei de muncă, ci despre retenţia personalului. Era de aşteptat ca o parte dintre cei ce lucrează în mod direct cu programele de asistenţă tehnică din partea autorităţilor publice să se reorienteze către partea cealaltă, a mesei, în mod special din motive materiale. Cererea de personal cu experienţă (chiar şi limitată) în domeniul public a crescut foarte mult şi automat furnizorii de servicii s-au orientat către resursele umane din cadrul sectorului public. Problema retenţiei este cu siguranţă a autorităţilor publice şi nu văd de ce acestea ar fi scutite de o problemă cu care mediul privat s-a confruntat din plin şi în faţa căreia a învăţat să găsească soluţii.

Aş mai menţiona că simpla trecere din zona publică în cea privată nu transformă un funcţionar public în consultant în management, deşi cunoştinţele profesionale pot să nu îi lipsească. Este nevoie de mai mult pentru a deveni consultant, fiind vorba despre o cultură profesională ce se construieşte şi se întreţine.

Calea Europeană:  Am observat că în ultima perioadă, firmele din domeniul consultanţei în management s-au axat pe conceperea şi implementarea proiectelor cu fonduri europene. Care ar fi  sugestia/sugestiile dvs.  pentru o mai bună utilizare a fondurilor publice?

S.C.: Acesta este un domeniu în care numărul specialiştilor a crescut foarte mult si nu cred că pot intra într-o discuţie amănunţită pe acest subiect fără a stârni opinii pro şi contra. Aş vrea să fac o mică observaţie însă pe care o consider fundamentală. De foarte multe ori proiectele sunt scrise ca să se ia puncte cât mai multe, uitându-se sau fiind foarte puţin atenţi la sustenabilitatea reală, performanţa economică şi utilitatea efectivă a acestora. Mă întreb, citind presa, cum pot să stea condiţiile de piaţă neschimbate timp de minimum doi ani pentru a aştepta aprobarea unei finanţări ce ar trebui să crească performanţa în nişte ipoteze complet schimbate.

O mai bună aplecare asupra acestei componente ar imbunătăţi atât absorbţia cât şi utilizarea eficientă a fondurilor europene.

Calea Europeană:  Care sunt aşteptările pieţei de la consultantul în management şi cum răspunde acesta provocărilor reale, în contextul crizei?

S.C.: Piaţa românească, atât componenta publică cât şi cea privată, trece printr-un proces de maturizare, care va mai dura o perioadă. Cred că utilizatorii aşteaptă soluţii concrete, performanţă şi transfer de know how din partea consultanţilor. În plus inovaţia şi adaptabilitatea, de care au atâta nevoie în lupta cu încercările vremii, sunt aşteptări din partea consultantului. Acesta nu poate să răspundă corespunzător aşteptărilor fără o pregatire profesională solidă şi actualizată, fără o experienţă personală relevantă şi diversificată precum şi fără un comportament etic. În afară de acestea mai trebuie spus că utilizatorii serviciilor de consultanţă sunt tentaţi să plătească doar pentru performanţa dovedită, ceea ce face competiţia şi mai interesantă.

Personal mă aştept ca atât piaţa cât şi consultanţa în management să iasă întărite din această confruntare, câştigul cel mai important fiind creşterea profesionalismului (şi implicit recunoaşterea acestuia de către piaţă) precum şi îmbunătăţirea climatului concurenţial.

Calea Europeană: Care sunt principalele proiecte vizate pentru viitor pe care Asociaţia le va întreprinde?

S.C.: Printre obiectivele noastre strategice pentru perioada 2012-2013 se numără atragerea de noi membri,  atingerea numărului minim de 90 de firme care au ca domeniu de activitate consultanţa în management. Asociaţia trebuie să devină până la jumătatea anului 2013 (adică într-un orizont de 18 luni) reprezentativă la nivel naţional, prin creşterea numărului de membri de la 10% din totalul firmelor care desfăşoară activităţi de consultanţă şi training în management la 15% (atât firme mici cât şi mari jucători de pe piaţă).

Un al doilea proiect, prin care AMCOR vine să sprijine piaţa de consultanţă în management este elaborarea standardului ocupaţional pentru COR 244107-Consultant în management. Dorim ca pe parcursul acestui an, să demarăm procedurile pentru semnarea unui parteneriat cadrul cu Guvernul României şi cu Autorităţile de Management al cărui scop să fie construcţia unui cadru de colaborare eficient pentru a veni în sprijinul acestora cu know-how-ul necesar în elaborarea documentelor ce stau la baza absorbţiei fondurilor nerambursabile alocate ţării noastre. Pe partea de comunicare ne propunem să ne creştem numărul de parteneri media şi din mediul academic. În momentul de faţă avem un acord de colaborare cu programul de Master Managementul Proiectelor din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, sub coordonarea Facultăţii de Management şi a Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică. O campanie de promovare a titlului de Certified Management Consultant CMC atât în rândul membrilor AMCOR cât şi în rândul firmelor de consultanţă este preconizată că va fi lansată în acest an.

CMC este standardul de calitate în consultanţă recunoscut global în 47 de ţări, inclusiv cele mai mari pieţe: SUA, UK, Germania, China, Japonia, Australia dar şi în cea mai mare parte a ţărilor din UE, inclusiv în noile ţări membre. Mai exact, titlul de CMC este recunoscut în toate ţările a căror institute naţionale de consultanţă sunt membre ICMCI, International Council of Management Consultants Institutes.

Titlul de CMC reprezintă o garanţie a respectării celor mai înalte standarde de profesionalism şi etică în consultanţa în management.

AMCOR îşi propune în acelaşi timp să continue tradiţia, prin elaborarea şi publicarea Studiului “Piaţa de consultanţă în management din România în perioada 2011-2012”, Asociaţia Consultanţilor în Management din România fiind singura entitate care desfăşoară o cercetare de acest tip.

Pe plan intern, ne propunem să elaborăm un Ghid despre ce înseamnă să fii membru AMCOR şi să dezvoltăm un newsletter, cu frecvenţă trimestrială, adresat membrilor Asociaţiei. Iar pentru a fi mai aproape de jucătorii de pe piaţă, atât de actualii cât şi de potenţialii membri ai AMCOR din teritoriu, intenţionăm să organizăm Conferinţe regionale în principalele regiuni ale României. Un astfel de eveniment va fi organizat la Cluj-Napoca, pe data de 14 mai 2012.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *