Connect with us

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

EXCLUSIV INTERVIU. Europarlamentarul PPE Siegfried Mureșan: ”Aventura la care Tsipras și-a supus propriul popor a dus la sporirea necesarului de finanțare în Grecia”

Published

on

Corespondență de la Bruxelles, Robert Lupițu

Premergător dezbaterilor din Comisia pentru Bugete a PE, europarlamentarul Siegfried Mureșan a acordat un interviu pentru CaleaEuropeana.ro despre viitorul IMM-urilor în economia europeană și românească, situația din Grecia și cele mai recente evoluții privind criza care a cuprins Europa, inclusiv discursul din PE al premierului elen și implicațiile acordului agreat de liderii UE cu Grecia.

Robert Lupițu: Despre IMM-urile europene și  potențialul pe care îl au ele pentru economia europeană: în 2013, aproximativ 28% din PIB-ul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene provenea din activitatea IMM-urilor, ceea ce înseamnă 3,66 trilioane euro. Cu toate acestea, Europa a greșit undeva, în sensul că raporturile Comisiei Europene se regăsește faptul că antreprenorii au probleme în accesarea finanțărilor, cadrul de reglementare este deficitar șamd. Ce ar putea fi schimbat? Cum pot fi depășite aceste obstacole?

epp group

Siegfried Mureșan: Această diagnoză este corectă și încercăm să înlăturăm tocmai aceste obstacole. IMM-urile au fost afectate de-a lungul crizei economice și financiare în ultimii 6-7 ani prin accesul la finanțare. În multe țări europene băncile au devenit foarte prudente în fața riscurilor și au împrumutat bani acelor întreprinderi carea aveau o credibilitate, o stabilitate foarte bună și de multe ori IMM-urile și tinerii antreprenori  care aduc rate de creștere ,dar nu au un istoric lung în relația cu banca, sunt evaluați, din păcate, ca fiind nesiguri. Accesul tuturor actorilor economici la finanțare, în ultimii ani, a fost îngreunat, dar al IMM-urilor a fost îngreunat foarte mult. De aceea, unul din proiectele pe care noi le-am propus în ultimii ani este așa-numita Uniune Bancară care își propune norme comune, standarde comune de supraveghere, de reformare pentru băncile din Europa. Vrem astfel ca banii să circule mult mai ușor, vrem ca piața internă comună pe care o avem în Europa să existe și la nivel financiar. Vrem să coste la fel de puțin să pornești o firmă în Portugalia sau în Bulgaria, cum este în Finlanda sau în Germania. Dacă ești antreprenor și ai o idee de afaceri, șansele tale de a obține un credit de la bancă și prețul la care obții acel credit să nu depindă de țara ta de origine. Alt lucru foarte important – birocrația, reducerea birocrației este una dintre prioritățile Comisiei Europene. Primul vicepreședinte al  CE Frans Timmermans este responsabil de a veghea că: UE vine cu inițiative legislative care să corespundă nevoilor prezentului, viitorului și să reevalueze inițiative legislative aflate în vigoare, astfel încât dacă există o inițiativă legislativă de 30 de ani să ne întrebăm dacă mai este de actualitate, dacă trebuie îmbunătățită sau trebuie să dispară cu totul? Deciziile trebuie luate cât mai aproape de cetățen, la nivel național, regional. UE trebuie să intervină doar în acele domenii în care poat elua deciziile mai bine decât nivelul național sau decât nivelul local. De aceea, o mai bună asigurare a finanțării, condiții de finanțare mai bune pentru întreprinzători, reducerea birocrației sunt pași importanți. Dacă pentru accesarea de fonduri europene, ai nevoie de un biblioraft de documente, o întreprindere mare are aparatul administrativ necesar pentru a face față acestor exigențe birocratice, însă trei tineri studenți care au o afacere vor eșua, poate, tocmai datorită acestor cerințe. Noi asta încercăm să facem, să adaptăm programele europene la nevoile cetățeanului și să le simplificăm pentru firmele mai mici.

Siegfried Muresan2

Robert Lupițu: Săptămâna trecută, Guvernul României a alocat 100 milioane de euro din POR pentru IMM-uri. Cu toate acestea, raportul din 2013 clasa România printre țările cu ”very weak performance”, cu o performanță foarte slabă în ceea ce privește IMM-urile, -17% în ce înseamnă valoare adăugată, număr de IMM-uri și locuri de muncă.

Siegfried Mureșan: În România, din păcate, lansarea unei firme durează prea mult, costă prea mult. Un IMM în România trebuie să plătească 39 de taxe, față de 12 taxe cât este media europeană. Chiar și costul închiderii unei firme este ridicat. Statisticile arată că dacă ai încercat o afacere și ai avut un eșec, șansele să reușești cu o a doua afacere sunt mult mai mari. Acesta este un lucru pe care și băncile trebuie să îl aibă în vedere, nu trebuie să le fie teamă că antreprenorul respectiv, care vine să se împrumute a mai avut un eșec, oricine merită o a doua șansă. În România, este prea complicat să dai drumul la o firmă, este complicat și să o închizi, costă prea mult. Pe durata desfășurării activității trebuie să plătești prea multe taxe și ca număr, nu neapărat ca sumă. Legile de insolvabilitate sunt iarăși complicate. UE pune la dispoziție fonduri europene prin Fondul Operațional Capacitate Administrativă pentru evaluarea birocrației și găsirea de căi pentru reducerea ei. Deci Guvernul trebuie să folosească banii care îi sunt puși la dispoziție pentru a evalua cum funcționează administrația în România și în ce măsură ea servește sau este o povară pentru IMM-uri și antreprenori.

Robert Lupițu: Despre situația din Grecia aș dori să vă întreb cum interpretați dvs., atât ca europarlamentar, cât și ca purtător de cuvânt și membru al PPE, acordul cu aceasta. Ce am auzit în ultima zi sunt opinii aproape opuse. Se spune că Germania a suferit un dezastru diplomatic, domnul Hollande este foarte lăudat, Serghei Stanisev, șeful PES spune că socialiștii sunt cei care au evitat un Grexit. Cum s-au simțit, în Parlamentul European, discursul lui Alexis Tsipras, abordarea domnului Guy Verhofstadt, dar și semnalele de alarmă trase de Juncker și Tusk?

Siegfried Mureșan: Ideea este următoarea: Grecia are nevoie de o reformare profundă. Noi, PPE, am fost partidul care, de-a lungul acestor cinci ani, am avut mereu o agendă de reforme. O economie solidă, competitivă nu poate exporta, nu poate crea suficiente locuri de muncă dacă nu este reformată, dacă finanțele publice nu sunt în regulă, dacă administrația publică nu este reformată, dacp legile pensiilor, salarizărilor nu corespund nevoilor actuale. Există un pachet mare de reforme pe care Grecia trebuie să îl implementeze și duminică șefii de state și de guverne au decis că vor să păstreze Grecia în zona euro, aceasta este o prioritate. Însă, pentru ca Grecia să aibă un viitor în zona euro are nevoie de ajutor financiar acum, ajutor mult mai mare față de acum câteva luni. Aventura la care prim-ministrul Tsipras și-a supus propriul popor a dus la sporirea necesarului de finanțare în Grecia. Europa a spus: vrem să vă dăm banii de care  aveți nevoie, dar pentru asta trebuie să vă reformați țara și pentru că s-a pierdut încredrea în Tsipras în ultimele luni, înainte de a discuta despre un nou acord și despre ajutoare financiare viitoare, trebuie să veniți în avans cu o serie de măsuri de reformă. Aceasta a fost agenda susținută de toate partidele rsponsabile proeuropene și țara nu poate ajunge pe linia de plutire fără aceste reforme. De aceea, este estențial să vedem dacă Tsipras le va implementa în următoarele săptămâni.

Un lucru care a fost foarte important pentru Europa de-a lungul ultimelor săptămâni este și respectarea regulilor europene, fiindcă zona euro e un spațiu care o duce bine din punct de vedere economic pentru că sunt o serie de reguli care sunt respectate. De aceea, și Grecia, dacă dorește să rămână parte a zonei euro trebuie să respecte acele reguli. Mesajul pe care Tsipras l-a dat în campania electorală de la începutul anului din Grecia și anume că statul elen va rămâne în zona euro, dar nu va respecta niciuna dintre condițiile existente este un mesaj utopic, iresponsabil care nu a funcționat. Este important că Europa a reușit sp asigure supraviețuirea regulilor care stau la baza supraviețuirii Uniunii Economice și Monetare

Robert Lupițu: În țară au existat voci potrivit cărora în timpul celor 3 ore de dezbatere din plenul PE, niciun europarlamentar român nu a avut vreo intervenție pe situația din Grecia. Ministrul de finanțe britanic a spus că nu va sprijini o eventuală finanțare a Greciei și că i se pare firesc ca aceste costuri să fie suportate doar de statele din zona euro.

Siegfried Mureșan: Sper să nu ajungă Marea Britanie în situația de a avea nevoie de autor financiar extern, atunci nu i-ar plăcea ministrului de finanțe britanic să fie confruntat cu un răspuns asemănător. De altfel, sunt sigur că am ajuta Marea Britanie dacă ar avea nevoie.

Despre dezbaterea de săptămâna trecută, eu cred că am luat cuvântul de trei ori în ultimele două-trei săptămâni în cadrul grupului parlamentar al PPE pe situația din Grecia, am comunicat și  în opinia publică europeană intensiv pe tema aceasta, săptămâna aceasta am fost la o emisiune la postul public de televiziune austriac. Săptămâna trecută, în dezbaterea cu premierul Greciei, de la grupul PPE au intervenit doar șefii de delegații naționale. Eu solicitasem timp de vorbire în acea dezbatere, însă decizia grupului a fost să acorde timp de vorbire doar câte unui europarlamentar din fiecare stat membru și anume șefului de delegație, eu nu sunt șeful delegației române, de aceea nu am primit timp de vorbire, a fost pur și simplu o regulă a grupului. Despre cei de la alte grupuri politice în PE, nu știu să vă răspund, dacă a luat cineva cuvântul.  

Întrebarea următoare care se pune este cum primește Grecia imediat ajutorul financiar de care are nevoie pentru că negocierile unui acord durează câteva săptămâni iar Grecia trebua să plătească luni 3,5 mld euro spre BCE, deci trebuie găsită o măsură urgentă de finanțare. Există pe masă și opțiunea de a folosi bani din fondul de ajutorare al Comisiei Europene, fonduri constituite de toate cel 28 state membre, însă Marea Britanie deja a spus că nu sunt de acord ca acel fond să fie folosit. Am ajuns în situația aceasta, cu presiunea care există, tot datorită iresponsabilității lui Tsipras, care dacă și-ar fi folosit inteligent timpul pe care l-a avut încă din februarie, nu ar fi ajuns în această situație în care se află, au ”ajuns cu cuțitul la os”. Dacă nu plătește luni tranșa de bani către BCE, banca centrală va trebui să oprească punerea de lichiditate la dispoziția băncilor grecești și atunci consecințele pentru economica greacă vor fi semnificative. Deja ultimele trei săptămâni cu băncile închise au efecte negative economice majore asupra Greciei și din păcate, costul este suportat tot de cetățeanul grec.

Siegfried Mureșan este membru al Parlamentului European începând din anul 2014 și vicepreședinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European.

De asemenea, deputatul european Siegfried Mureșan este membru în Delegația la Comisia parlamentară de cooperare UE – Moldova și în Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest, precum și membru supleant în Comisia pentru afaceri economice și monetare și în Delegația pentru relațiile cu India.

Începând cu luna ianuarie 2015, Siegfried Mureșan deține și funcția de purtător de cuvânt al Partidului Popular European (PPE).

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Peste 2.000 de politicieni PPE se reunesc la Congresul de la Zagreb: O nouă conducere, combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea tinerilor și Balcanii de Vest

Published

on

Dan Cărbunaru

Liderii PPE se reunsesc, în această săptămână, la Zagreb, unde timp de două zile – miercuri și joi – are loc Congresul popularilor europeni, cea mai importantă forță politică din Uniune.

Singur candidat la poziția de Președinte PPE, polonezul Donald Tusk îl va înlocui pe francezul Joseph Daul. Acesta din urmă va găzdui Congresul, alături de premierul croat Andrej Plenkovic și secretarul general al PPE, Antonio Lopez Isturiz.

Pe lângă alegerea noii garnituri de lideri – președinte, 10 vicepreședinți, secretar general și trezorier -, cei peste 2000 de participanți din 40 de țări vor discuta despre soluțiile de combatere a schimbărilor climatice, sprijinirea tinerei generații și despre Balcanii de Vest, zonă care a resimțit din plin efectele veto-ului președintelui francez Emanuel Macron din Consiliul European, care a blocat începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.

Între delegațiile naționale prezente la Congres se află și cea a Partidului Național Liberal, care va participa cu 30 de delegați, începând cu președintele Klaus Iohannis, președintele PNL și prim-ministrul Ludovic Orban, cei zece eurodeputați din partea PNL și alți 18 delegați naționali.

Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat deja prezența la Zagreb, unde va sosi a doua zi după dezbaterea organizată de SNSPA în cadrul campaniei pentru alegerile prezidențiale.

Urmăriți corespondența noastră de la Zagreb pentru a afla care sunt deciziile luate de liderii PPE și cum va fi reprezentată România.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Galerie FOTO/VIDEO din Bruxelles: Peste 1000 de români așteaptă să voteze la una dintre cele 8 secții de votare din Belgia

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro
Corespondență din Bruxelles

Corespondentul Calea Europeană, directorul Dan Cărbunaru, se află la Bruxelles de unde relatează cele mai proaspete informații privind alegerile pentru Parlamentul European, pe măsură ce acestea vor fi difuzate.

Duminică, sediul Parlamentului European din Bruxelles este transformat într-un uriaș centru de informare, în care aproximativ 1.300 de jurnaliști din țări UE și non-UE vor relata despre alegerile europene, considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, informează Parlamentul European printr-un comunicat.

S-au format cozi deja la secțiile de votare din principalele orașe din Europa. Sute de români așteaptă să-și exercite dreptul la vot. În Bruxelles există 8 secții de votare, iar la secția de votare de pe strada Montoyer peste 1000 de români așteaptă să voteze. În 2 ore s-a avansat maxim 20-30 de metri.  Există și o coadă specială pentru familiile care au venit împreună cu copiii. Coada formată de oameni se întinde deja pe o distanță de 3 străzi, informează jurnalistul Dan Cărbunaru.

UPDATE 26 mai, ora 14:55 

Poliția este prezentă în Belgia pe strada Montoyer din Bruxelles, unde zeci de români împreună cu familiile așteaptă să voteze atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru referendum.

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.

Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Citiți și: Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate

La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.

În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.

CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestor alegeri pe care România le organizează, în premieră, din postura de țară ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Președintele PE, Antonio Tajani, reiterează poziția de susținere pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef european, arătând că nu este dispus să facă nicio concesie Consiliului pentru deblocarea negocierilor în favoarea candidatului francez

Published

on

Corespondență Bruxelles

Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a reiterat sprijinul instituției pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European într-un moment în care nu se cunoaște data la care vor fi reluate discuțiile eșuate cu Consiliul UE, transmite corespondentul CaleaEuropeană.ro de la Bruxelles.

,,Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament. ,,Dezbaterea rămâne deschisă”, a adăugat acesta fără a indica că PE ar putea face o concesie Consiliului UE, respectiv statelor membre, în favoarea alegerii candidatului francez Jean-Francois Bohnert. 

De altfel, după cea de-a treia rundă de negocieri interinstituționale, care s-a încheiat fără vreun rezultat săptămâna trecută, PE a acuzat Consiliul UE că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”, afirma Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului.

De asemenea, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei pentru Libertăți Civile, justiție și afaceri interne (LIBE), declara tot atunci că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scoate în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”.

Amintim faptul că cele două comisii, LIBE și CONT au avut un rol esențial în evaluarea celor trei candidați aflați în cursa pentru ocuparea funcției de procuror-șef european. 

Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlament și Consiliu ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 10 aprilie, însă a fost anulată pe fondul urgențelor prezentate de Brexit. Consiliul UE s-a arătat deschis la continuarea tratativelor săptămâna aceasta, însă Parlamentul European nu a dat curs acestei propuneri, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

,,Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile pe actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European. De altfel, chiar Consiliul recunoștea săptămâna trecută, într-un comunicat de presă, că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

În orice caz, procurorul-şef trebuie să fie numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma negocierilor, pentru un mandat de șapte ani. Astfel, cele două instituții vor fi nevoite să găsească o cale de a ieși din impas, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să devină operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Antonio Tajani a făcut această declarație în cadrul evenimentului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie. 

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

Dan Motreanu6 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a cerut Comisiei Europene să intensifice colaborarea între autoritățile vamale și cele de supraveghere a pieței pentru a garanta controale de calitate uniforme la mărfurile din UE

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Centura Bacăului, prima porțiune de autostradă din Moldova, primește finanțare europeană în valoare de 689,437 milioane de lei

ROMÂNIA7 hours ago

Ludovic Orban, primul șef de guvern din UE primit la Paris de omologul francez: România vrea să găzduiască viitorul Centru UE pentru securitate cibernetică

Daniel Buda7 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda a prezidat discuțiile din cadrul Comisiei AGRI privind măsurile de criză pentru sectorul viniviticol

NATO8 hours ago

Prim-miniștrii României și Franței au decis, la Paris, reluarea mecanismului de consultări 2+2 între miniștrii de externe și ai apărării

POLITICĂ8 hours ago

România și Franța au semnat o Declarație de intenție în domeniul nuclear civil pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă

Dragoș Pîslaru9 hours ago

Dragoș Pîslaru, co-raportor privind mecanismul de Redresare și Reziliență, maraton de întâlniri pentru pregătirea mandatului de negociere al Parlamentului European pe dosarul de 672.5 mld. de euro

ROMÂNIA10 hours ago

Franța salută solidaritatea și sprijinul României după “atacurile defăimătoare” ale lui Recep Tayyip Erdogan la adresa lui Emmanuel Macron

POLITICĂ10 hours ago

România și Franța au semnat o nouă foaie de parcurs a Parteneriatului Strategic. Ludovic Orban: Avem garanția susținerii din partea Franței pentru aderarea la Schengen și la OCDE

SUA12 hours ago

Cazul Boeing: UE primește undă verde oficial de la OMC pentru a taxa importurile americane, însă preferă o soluție negociată cu SUA

Dacian Cioloș18 hours ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA4 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Advertisement
Advertisement

Trending