EXCLUSIV INTERVIU Europarlamentarul PSD Victor Negrescu duce la Bruxelles zecile de mii de semnături strânse de la români în Campania “Romania cere Schengen”

2015-08-21 15.26.39Eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu, cel mai tânăr membru al Parlamentului European din partea României și unul dintre cei mai activi și dinamici europarlamentari a acordat un interviu în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro. Inițiator al campaniei publice ”România cere Schengen”, eurodeputatul a vorbit despre importanța acestui demers, necesitatea unității în fața unor proiecte de interes public, miza aderării la Schengen și nu numai.

Printre subiectele abordate s-au regăsit și situația subreprezentării românilor în instituțiile UE, viitorul IT-ului în România, nevoia unui dialog constant între europarlamentarii români și instituțiile naționale de reprezentare politică, dar și despre o Comisie a Viitorului în PE, pentru care Victor Negrescu pledează constant. Totodată, europarlamentarul a vorbit și despre proiectele pilot pe care le-a inițiat și care aduc împreună 7 milioane de euro, situația politico-economică din Grecia, problema migrației în Europa, atitudinea României în context, și nu în cele din urmă, proiecte de viitor și evoluția social-democrației în țara noastră.

Partea I

 

”Campania <România cere Schengen> ne arăta că românii se pot uni în jurul proiectelor de interes public”

– Este o campanie pe care am desfășurat-o pe tot parcursul verii;

– Este vorba despre o petiție pe care noi am organizat-o pentru a fi semnată de către cetățenii din toată țara;

– Această petiție va fi depusă oficial la Bruxelles în Comisia pentru Petiții, prin care cerem ca dreptul românilor să fie respectat – acela de a adera la spațiul Schengen, de a spune că România nu mai trebuie să fie tratată ca o țară de rang secund;

– România trebuia să se integreze în acest spațiu Schengen în urmă cu trei ani de zile, când am îndeplinit toate criteriile legale necesare pentru a intra într-un club, iată prea exclusivist;

– Facem, prin această petiție, un apel pentru mai multă demnitate pentru români și mă bucur că avem, după săptămâni, aproximativ 5000 de semnături;

– Ne propunem ca la mijlocul lunii septembrie, când vom depune această petiție, să avem în jur de 50000 de semnături, poate chiar mai mult;

– Dincolo de a populariza această campanie în online și în presă, vom organiza și corturi în multe localități din țară și vom aduna semnături de la oameni;

– Totodată sunt și persoane vizibile care s-au alăturat petiției noastre precum președintele Camerei Deputaților, domnul Valeriu Zgonea, doamna senator Ecaterina Andronescu etc. (după înregistrarea acestui interviu petiția ”România cere ”Schengen” a fost semnată și de către premierul Victor Ponta, precum și de alți lideri locali și parlamentari social-democrați);

– E un lucru extraordinar pentru că demonstrează că românii, în jurul unor proiecte de interes public, pot să se unească pentru un astfel de demers;

– Nu este un proiect politic, dar unul cu perspective politice reale pentru România;

negrescu_pes1

Miza imensă a aderării la Schengen

– Există anumite forțe și oameni politici care nu își doresc în totalitate ca România să devină membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană;

– Schengen nu este un moft prin care noi să nu mai arătăm buletinul sau pașaportul când trecem frontiera;

– Este un semn de respect și de demnitate pentru români;

– Este vorba și despre oportunități economice pentru ca produsele românești să nu mai fie blocate și întârziate la vamă;

– Produsele noastre devin astfel competitive, ajung mai repede pe rafturile consumatorilor din vest;

– Putem da exemple clare: dacă un produs agricol este produs în România și trebuie să ajungă în Germania, în baza întârzierii el devine mai scump și mai neatractiv;

– Pe lângă oportunități economice este vorba și despre cum putem dezvolta transportul din România și portul Constanța, care a devenit important la nivel european;

– Sunt lideri politici din România care critică ceea ce facem și noi și spun că nu așa se intră în spațiul Schengen, dar să ne spună ei cum facem asta;

– Acești politicieni au condus politica noastră externă pentru mulți ani;

– Că e vorba de Parlamentul European, unde este și doamna Macovei, că e vorba de președinție, unde este Klaus Iohannis; tot auzim păreri că nu așa se fac lucrurile, deși au avut și au oportunitatea să facă ceva și nu au făcut nimic;

– Partenerii noștri din vest au nevoie din partea noastră să primească un mesaj clar de solidaritate și că avem dorința de a intra în acest spațiu;

– Trebuie să arătăm că avem un proiect de țară o dată cu aderarea la Schengen;

– Ceea ce am aflat de la lideri europeni de marcă, în urma unui demers pe care l-am inițiat, inclusiv președintele Parlamentului European, Martin Schulz, și cele 6 state care mi-au trimis scrisori prin care confirmă susținerea pentru aderarea României la spațiul Schengen, este că noi nu ne exprimăm suficient acest punct de vedere și că, în Consiliile Europene, unde participă președinții României, nu este exprimată dorința țării noastre de a intra în spațiul Schengen;

– Prin această petiție vrem să schimbăm abordarea; să le arătăm oamenilor că am adunat 40.000-60.000 de semnături care demonstrează dorința noastră;

2015-08-21 15.26.51”Romania trebuie să ceara vot pe aderarea la Schengen”

– România, prin vocile oficiale, nu își exprimă punctul de vedere;

– Cei care ne reprezintă la nivel de politică externă în Consiliul European, nu cer aderarea României;

– Inclusiv în Consiliul Justiție și Afaceri Interne nu s-a cerut aderarea noastră la spațiul Schengen;

– De fiecare dată când a fost pe ordinea de zi acest subiect, au apărut posibile opoziții dinspre Germania, Olanda etc.;

– Ar fi cazul să supunem la vot această chestiune să vedem care sunt statele care se opun aderării României și românilor și care sunt argumentele;

– Am scris Comisiei Europene și am primit un răspuns ferm că îndeplinim criteriile de aderare de trei ani de zile;

– Dacă există state care se opun fie nu mai cumpărăm produse de acolo, fie avem un dialog instituțional mai larg ca să știm ce avem de făcut;

– Sper ca prin această petiție să generăm supunerea la vot a aderării României la Schengen;

– Există perspective, și datorită campaniei noastre de a scrie tuturor miniștrilor de interne și de justiție din UE, ca România să intre în două etape în spațiul Schengen;

– O primă etapă ar fi de la 1 ianuarie prin care am intra cu frontierele aeriene, dar nu este suficient;

– Dar revenim la oportunitățile economice: mărfurile românești sunt oprite la vama terestră, nu la acea aeriană. Aici este miza;

– Cei care ne vor vinde că aderarea parțială e un succes le spun clar că nu este;

– Ar fi un semnal, dar după trei ani de zile e insuficient;

– Contextul legat de imigranți, de Grecia ne oferă posibilitatea să cerem, în baza solidarității demonstrate, a aderării totale;

– Cine a negociat o aderare parțială este un om care nu știe negocieri politice cu partenerii noștri; Ne trebuie o integrare totală sau un semnal foarte clar când urmează a doua etapă;

– A doua etapă nu e prevăzută cu o dată fixă; Este necesar să fie precizată sau să avem o integrare totală la 1 ianuarie 2016;

Mesajul românilor, “România cere Schengen” va ajunge in Parlamentul European

Am primit foarte multe mesaje pe care le puteți accesa pe pagina petiției noastre, iar semnăturile pot fi și electronice;

– Cea mai simplă manieră este de a intra pe pagina de Facebook a PES Activists România sau pagina web www.pes.ro și acolo se găsește link-ul către această petiție (www.petitieonline.com/romania_cere_schengen);

– Este un demers oficial și toate aceste semnături vor fi depuse la Bruxlles;

– Prin această petiție cerem o dezbatere amplă la nivelul plenului PE privind modul în care România este tratată și de ce nu intrăm în acest spațiu;

– La finalul lunii septembrie această petiție va fi depusă la Bruxelles, după care va urma o perioadă pentru evaluarea semnăturilor și procedura legală aferentă;

– Va exista o dezbatere până la finalul anului în Comisia pentru petiții a PE care va genera un raport al Parlamentului European cu privire la tratamentul la care a fost supusă România;

– Raportul va fi urmat de o dezbatere în plen sau de o rezoluție prin care PE se solidarizează cu România și cere Consiliului European și Consiliului UE să respecte acest drept pe care îl avem;

– Această campanie are ca menire să trezească interes public și participare pentru o temă de interes european;

– Principala acuză care vine la adresa noastră e că suntem un membru care nu își asumă lucruri;

”România nu este țintă pentru migranți”

– Este un mesaj populist, de dreapta;

– Migranții care vin în sudul Europei nu trec frontierele pentru că sunt de cele mai multe ori blocați;

– În România avem mulți imigranți din țările arabe, noi fiind o țară de intrare pentru aceștia;

– Avem un flux foarte mare de imigranți care cer azil politic;

– Totodată, România a acceptat cota sa propusă de UE, și anume să primească aproximativ 3000 de migranți;

– Dacă noi primim 3000 oficial, plus încă 5000-10000 veniți pe alte fluxuri, de ce să nu le oferim dreptul ca atunci când vor dori să meargă în Vest? Nu este aceasta libertatea pe care UE o promovează?

– Cred că în astfel în momente trebuie să dăm dovadă de solidaritate, pe care, bineînțeles, o și negociem, pentru că așa se face politica reală;

– Trebuie să depunem toate eforturile și România să participe la acestea, dar totodată este nevoie de o strategie coerentă la nivelul UE;

– S-au alocat sume importante pentru migrație (Comisia a alocat 2.3 miliarde de euro), însă ce se întâmplă cu acei bani?

– Există fonduri și la Ministerul de Interne pentru problema migranților despre care nu știm cum au fost folosite pe vremea guvernării anterioare, când era linia de finanțare europeană deschisă;

– România nu este o țintă sau un subiect pentru acești migranți, dar trebuie să găsească manierele prin care poate gestiona această situație;

România 2019, proiectul care pregătește preluarea Președinției UE

Există liniile de finanțare ale Comisiei Europene (35 mld. euro/ an) și care pot fi accesate și prin intermediul portalului lansat de mine (www.granturieuropene.ro), dar România are o rată de aplicare de 3%;

– Și cu această campanie și cu alte inițiative vrem să schimbăm abordarea referitoare la participare;

– Anunț pe această cale că împreună cu o serie de colegi din societatea civilă vom lansa pe 14 septembrie un nou proiect – România2019;

– Energii din societatea civilă s-au hotărât să lanseze propuneri de proiect național pentru anul în care România va deține președinția UE, anul 2019;

– Sunt singurul europarlamentar care s-a asociat la acest demers și consider că România trebuie să fie proactivă și să își asume rolul pe care îl va obține;

– România își poate maximiza influența în UE și își poate schimba imaginea în mod pozitiv cu ocazia acestei președinții;

Cum vor ajunge românii să aibă mai multe funcții de conducere în UE

– Eu am vorbit în plenul PE și în alte medii europene despre faptul că românii sunt subreprezentați la nivelul instituțiilor UE și mai ales la nivel decizional;

– Nu este normal ca un stat precum România să aibă doar două funcții de conducere;

– Am discutat cu comisarul responsabil pentru bugete și resurse umane, Kristalina Georgieva, și am stabilit ca în această toamnă să organizăm o întâlnire cu românii din instituțiile UE și cu cei care doresc o carieră europeană la Bruxelles pentru a le explica care sunt manierele prin care aceștia să ajungă în posturi de conducere, care sunt competențele pe care aceștia trebuia să le dobândească și cum se pot promova mai bine;

– Comisarul Georgieva spunea că nu există o colaborare și un sprijin real din partea statului român și ceea ce am stabilit este ca acea întâlnire să genereze o rețea a angajaților români în instituțiile UE care să se promoveze în aceste structuri;

– Românii angajați în instituțiile UE ocupă posturile pentru că sunt competenți, dar și pentru că sunt români, ocupând cotele de angajați aferente României;

– Am discutat cu viitorul ambasador al României pe lângă UE și cu ministrul fondurilor europene să reușim cumva să le dăm încredere și că sunt sprijiniți de statul român;

– În cariera mea publică am promovat ideea de structuri și de rețele și voi continua să fac acest lucru;

– Cred că președinția României, ca vector de politică de externă, trebuia să genereze un astfel de proiect pentru românii care lucrează în instituțiile UE;

– Este important să punem acest subiect pe agenda națională pentru că este important atât pentru munca pe care acești cetățeni o fac acolo, cât și pentru promovarea noastră, ca țară;

– Instituțiile UE sunt construite pe ideea de reprezentativitate și pe aceea de a prezenta și perspectiva românească asupra chestiunilor pe care se lucrează acolo;

– Discriminarea la adresa românilor s-a răsfrânt și asupra celor care lucrează în instituțiile UE, iar noi trebuie să îi unim în jurul unui proiect de interes public;

Ce decizii greșite au dus Grecia spre dezastru

– Consider că anumite subiecte de interes european ne pot afecta foarte mult și ar trebui discutate la cel mai înalt nivel;

– CSAT permite discuții și decizii importante despre situațiile de risc și despre ce ar trebui să facă statul român;

– În cazul situației economice din Grecia ar fi trebuit să îl avem dezbătut în CSAT, la fel și subiectul migrației;

– La fel ca și Corina Crețu, și eu cred că trebuie să avem un punct de vedere în Consiliul European privind migrația;

– O spun cu fermitate că am senzația că în CSAT discutăm chestiuni periferice, în loc de probleme importante;

– Revenind la situația din Grecia, eu cred că sunt singurul care a fost în Grecia pentru a discuta cu oficiali greci, la care a participat și președintele grupului nostru, Gianni Pitella, și am discutat și cu reprezentanți ai Syriza;

– Această țară a avut o dezvoltare economică bazată pe un proiect care s-a dovedit un eșec, și anume că dacă investesc în anumite sectoare și protejează fiscal anumiți oameni de afaceri vor câștiga;

– Acest model a fost impus de forțe de dreapta care au condus acea țară și care a condus la destructurarea capacității economice și financiare a Greciei;

– Acest lucru a fost reformat de social-democrați, ulterior a venit un guvern de dreapta cu aceeași abordare: privilegii pentru oameni de afaceri;

– În cele din urmă a venit acest conglomerat de forțe de stânga – Syriza – și a venit cu mesajul că austeritatea e bună pentru unii, dar nu pentru toți oamenii, iar creșterea economică este produsă de alimentarea circuitului economic;

– Syriza și Tsipras au negociat cu UE și au obținut un nou împrumut, și-au protejat anumite sectoare cheie;

– Creditorii internaționali au cerut privatizarea apei potabile, dar Tsipras s-a opus. Au fost câteva măsuri pe care grecii le-au negociat și avem după primul trimestru o creștere economică de 0.8% în Grecia, iar cifrele primului semestru par a fi pozitive;

– În acest context, în interiorul Syriza au apărut discuții, nefiind o formațiune coagulată;

– Tsipras se află la o cotă de popularitate pe care în următoarele luni nu o va mai avea, iar mesajul cu care vine el este că: avem creștere economică, avem acord stabilit, avem administrație publică solidă;

– Au obținut un acord bun: să nu privatizeze apa curentă, să nu taie pensiile, să nu restructureze administrația;

– Tsipras caută alegeri pentru a recăpăta un vot popular cu o coaliție condusă de Syriza sau cu un Syriza complet reformat;

– Acordurile privind împrumutul Greciei au trecut cu o majoritate largă în Parlament, atât Syriza, cât și opoziția votând pentru ele;

– Creditorii internaționali au avut foarte multe cerințe care nu erau umane și dacă nu ar fi existat negocieri dure, Grecia ar fi pierdut foarte mult.

”Suntem singurul stat din UE în care camioane de copaci se deplasează în interiorul țării, fără un traseu foarte clar”

– România, de exemplu, a privatizat mult către investitori strategici, dar care până la urmă au cumpărat bunurile noastre;

– Noi dacă știam să negociem cu tărie și cu forțe le puteam păstra;

– Nu înseamnă că nu putem deschide piața, ci pe etape; Așa cum ei ne primesc în Schengen, pe etape, și noi putem deschide piața în etape pentru a avea antreprenori români solizi, companii românești puternice, să ne protejăm resursele și pădurile etc.

– Cred că suntem singurul stat din UE în care camioane de copaci se deplasează în interiorul țării, fără un traseu foarte clar;

– Împreună cu deputatul din zona Țării Moților (pentru că eu reprezint în PE și județul Alba și acea regiune) am semnalat că ceea ce face Holzindustrie acolo nu este normal. Au tăiat pădurile;

– Nu înseamnă că nu au voie să facă acest lucru, ci cum o fac, cum se respectă legislația, cine monitorizează și cum regenerăm acele păduri;

– Eu sunt un om de stânga și spun că pentru a fi demn în raport cu partenerii tăi înseamnă a le câștiga respectul și a-ți proteja interesele și drepturile pe care le ai;

Cum a ieșit Romania din criză

– Ajungem, din nou, la o problemă de reprezentare a intereselor noastre;

– Eu cred în ideea parteneriatului între noi și UE, dar noi nu negociem;

– A fi pro-american, pro-european, înseamnă a negocia cu aceștia ca niște parteneri;

– Partenerii noștri își doresc un stat puternic, credibil și democratic, dar în momentul în care nu spunem ce ne dorim sunt necontrolabili sau ascundem interese pe care nu le exprimăm;

– În politica internațională ceea ce face ca două democrații să nu se ciocnească este transparența și comunicarea între ele;

– Trebuie să evităm să devenim un stat impredictibil, însă noi nu știm ce vrea să facă președintele țării, care este direcția noastră de politică externă, care sunt interesele noastre. Ele trebuie puse pe masă și prezentate transparent;

– Noi nu obținem lucrurile pe care le-a obținut Grecia pentru că noi nu suntem credibili și nu punem lucrurile pe masă la discuții;

– Partenerii noștri europeni nu își doresc o Românie divizată, ci una unită cu un proiect de țară coerent;

– Noi nu reușim să ne unim, ci mergem pe logica diviziunii;

– Este clar că România a ieșit din criza economică pentru a schimbat logica: dinspre o politică de austeritate, înspre una bazată pe creștere economică și sprijinirea cetățeanului;

– Mărirea salariilor este un lucru pozitiv, creșterea salariilor minime este un lucru pozitiv pentru că îi oferi cetățeanului posibilitatea să genereze creștere economică;

– Grecia, de exemplu, nu a ieșit din austeritate la timp, ci a strâns cât mai mult, nereușind să genereze fluxuri economice;

– Grecia e bazată pe două tipuri de sectoare: turism și transport naval, iar în momentul în care nu au dat drumul la consum, turiștii din țară nu au putut avea beneficii;

– În sectorul naval ei nu au mai investit în resurse umane și nu mai sunt competitivi;

Viitorul IT-ului în România

– România are potențial pentru a deveni un ”Silicon Valley” al Europei;

– Avem 50.000 de IT-iști, dar industria este mult mai largă cuprinzând și industria de outsourcing, având astfel 150.000 persoane legate de această industrie;

– Vorbim de foarte mulți oameni angajați în acest domeniu, dar și de nevoia de a investi;

– Pe de o parte trebuie să lărgim spectrul de avantaje fiscale pentru cei din IT, veniturile lor să crească, iar companiile din domeniu să poată oferi salarii competitive și celor din profesii conexe. Am putea astfel să dublăm numărul de angajați din IT, de la 150.000 la 300.000;

– Trebuie să investim în mod real în pregătirea profesională a tinerilor, nu numai în facultățile și specializările de profil. Dacă un student la geografie dobândește competențe tehnice necesare, poate fi mai util decât un informatician programator;

– Acest sector oferă locuri de muncă bine plătite și garanția unei competitivități a României pe termen lung;

– Totodată trebuie să dezvoltăm antreprenoriatul în domeniul IT, unde avem destule piedici în ceea ce înseamnă legislația pentru înființarea unei companii, birocrație, restricții de drepturi necesare pentru o companie de IT;

– România poate deveni, astfel, ”Silicon Valley” al Europei. Am avut în acest sens discuții cu vicepreședintele CE, Andrus Ansip și comisarul dedicat pentru piața digitală, Ottinger și amândoi vor veni în România, unul în acest an, altul anul viitor, și vor avea întrevederi cu companii și antreprenori din domeniul IT.

Partea a II-a

De ce are nevoie Parlamentul European de Comisia Viitorului și cum va fi implementată și la București 

Eu am avut un demers organizat prin care am solicitat președintelui PE, Martin Schulz, să înființăm o comisie în Parlament în care să discutăm tot ceea ce înseamnă noile tehnologii: internet, securitate cibernetică, evoluțiile lor etc.;

– Am primit răspunsuri pozitive și proiectul, bazându-se pe sprijinul rețelei europarlamentarilor sub 40 de ani, rețea pe care o coordonez, s-a transformat într-unul nou – o Comisie pentru viitor;

– Ideea de a crea o astfel de Comisie în PE este una care se aplică cu brio în Finlanda, fiind creată de actualul comisar Katayinen în 1993;

– Ulterior, această comisie a fost reprodusă în Marea Britanie, în Franța, în Canada, în SUA;

– Vom discuta în această comisie subiecte legate de tehnologii și cum influențează acestea evoluția societății;

– Avem o declarație depusă în Parlamentul European și vrem să generăm o dezbatere în plen pe acest subiect;

– În ceea ce privește România, o anunț pentru prima dată public, am discutat cu președintele Camerei Deputaților, domnul Valeriu Zgonea, privind o propunere într-un timp relativ scurt de a crea o Comisie pentru a discuta anumite poziții legate de viitorul țării noastre;

– Văd ca această comisie să își desfășoare activitatea pe modelul celei din Finlanda în care să se discute, așa cum am spus, noile tehnologii, noile adaptări sociale, evoluția societății per-ansamblu;

– Această comisie trebuie să discute cu experți, cu societatea civilă;

– Vă dau exemplul cu Codul Fiscal, acesta fiind valabil timp de trei ani, pentru că așa sunt tendințele. După aceea trebuie discutat ce modificări sunt necesare pentru a rămâne competitivi;

– Această propunere la nivel european poate fi reprodusă în România;

– Dacă discuțiile pe care le-am inițiat deja vor atinge nivelul pe care ni-l dorim, vom lansa proiectul în această toamnă, și de ce nu, să propunem și în România o Comisie pentru viitor;

2015-08-21 15.26.39”România nu are comunicare eficientă între europarlamentari și Guvern, Președinție și Parlamentul național”

– Nu cred că în momentul de față există o modalitate eficientă de a comunica cu factorii de decizie la nivel național și regret acest lucru;

– Am conversații foarte coerente cu premierul României, cu miniștrii din Guvernul României, cu membrii din Parlament, dar ele nu sunt instituționalizate;

– Structura care ar trebui să coalizeze toate aceste energii ar trebui să fie Președinția României;

– Aceasta are atribuții la nivelul cel mai mare de reprezentare a noastră – la Consiliul European;

– În jurul președinției, indiferent de culoarea politică ar trebui să ne reunim pentru a discuta diferite subiecte de interes național;

– Există o problemă de încredere între instituții, iar eu am punctat acest aspect, și nu pentru a spune că președinția face sau nu face anumite lucruri, ci pentru a exprima foarte clar: sunt dispus să am un dialog cu Administrația Prezidențială pe subiecte de interes european;

– Mi-aș dori să fiu chemat împreună cu alți actori implicați la Președinție pentru a discuta despre ce se va vorbi la Consiliul European, de exemplu;

– Nu este normal ca ales al României să aflu de la televizor ce va spune președintele României când vine vorba de situația din Grecia, problema migranților sau aderarea la Schengen;

– Ce face Guvernul le aflu, e adevărat, și pentru că fac parte din acest spectru politic;

– Actorul principal care trebuie să comunice aceste chestiuni este președintele României și invit din nou, pe această cale, ca Administrația Prezidențială să convoace o reuniune informală pentru a discuta toate aceste lucruri, în așa fel încât să avem poziții comune și să fim credibili;

– Vă dau un exemplu pe problema luptei anticorupție. Eu am fost unul dintre politicienii din spectrul de stânga care a susținut lupta coerentă, legală și cu respectul drepturilor civile împotriva corupției;

– O susțin în continuare pentru că sunt un politician tânăr, nou și am toată deschiderea pentru susținerea statului de drept în România;

– Pe acest subiect partenerii noștri observă o lipsă de coerență. Ne laudă pentru că reușim să luptăm împotriva corupției, dar nu ne laudă pentru că nu respectăm libertățile civile și drepturile cetățeanului;

– Ne acuză că încercăm să protejăm demnitari, iar lupta anticorupție nu mai e eficientă. Vine președintele și spune un lucru, guvernul alt lucru, vin cei de la PNL și spun că e bine că cei de la PSD sunt la închisoare, iar cei din partidul meu spun adversarii au mai mulți condamnați în instanță. Toate acestea fac ca acest subiect să devină unul în care nu mai suntem credibili;

– Pe acest fond, și judecătorii și procurorii care fac lucruri excepționale sunt percepuți negativ. Nu prin prisma rezultatelor, ci prin maniera în care ne organizăm și comunicăm;

– E nevoie de coordonare pentru că interesul public nu poate fi negociat în funcție de interesul personal și nu e normal ca anumiți reprezentanți ai statului român să spună lucruri false și ireale numai din dorința de a avea anumite prietenii;

– Nu este normal să nu spui că România trebuie să intre în spațiul Schengen din dorința de a nu supăra, sau că nu toate partidele au membrii cu probleme cu corupția;

– Această manieră de a face politică și de a menține prietenii cu diplomați și parteneri externi este una care distruge imaginea acestui stat și face ca statul român să fie mai slab ca oricând;

Despre PSD și viitorul social-democrației în România

– E nevoie de coeziune si de o energie comună în direcția unui proiect social-democrat;

– Am un respect imens pentru toți liderii de partid și experiența lor (Zgonea, Dragnea, Andronescu, Plumb, Ponta), iar pentru PSD (ca partid de guvernământ, cea mai mare formațiune politică de stânga din România) este important să ofere un program național, un proiect social-democrat pentru România;

– Cred cu tărie în capacitatea social-democraților, în experiența lor și mai ales în pregătirea pe care o deținem în a oferi prosperitate românilor;

Despre viitor și activitățile ce urmează

– Nu mă gândesc la un număr de mandate în Parlamentul European, ci la acești ani pentru care am fost ales, în care trebuie să îmi fac treaba cât mai bine;

– Activitatea mea este împărțită în munca la Bruxelles și Strasbourg (3-4 zile pe săptămână) și apoi la București și în țară, unde am 26 de birouri de europarlamentar;

– Vreau să continui ceea ce am realizat până acum și anume: noi, europarlamentarii, avem dreptul să accesăm fonduri pentru proiecte pilot, lucru pe care l-am făcut deja pentru accesul la sănătate în mediul rural din România, program în valoare de 1 milion de euro;

– Vor mai exista două astfel de proiecte, de 3 milioane de euro fiecare;

– Unul va viza înființarea unui centru de cercetare, iar un altul se referă la ”Smart Factories” (Uzine inteligente);

– Vreau să îi pot spune fiului meu la finalul acestui mandat, motivele pentru care am lipsit de acasă: am contribuit la înființarea unui dispensar în mediul rural, am ajutat la crearea unui centru de cercetare etc..

Victor Negrescu este membru în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European și în delegația parlamentară UE – Grupul Țărilor din Africa, Caraibe și Pacific. Europarlamentarul face parte și din Comisia Juridică și cea de Afaceri Constituționale a PE, precum și din delegația pentru relațiile cu Canada. Acesta a fost ales, în septembrie 2014, în board-ul EU40, rețeaua eurodeputaților sub 40 de ani din Parlamentul European. Totodată, Victor Negrescu coordonează activitatea grupului S&D40, format din europarlamentarii social-democrați sub 40 de ani din actuala legislatură. Eurodeputatul este și președintele PES Activists Romania, organizație ce reunește peste 8000 de membri și coordonează campania ”România cere Schengen”. În acest an, Victor Negrescu a lansat alături de mai mulți tineri și intelectuali de stânga un nou proiect – Fundația Stânga Democratică.

.

Share daca ti-a placut articolul:

2 Responses to EXCLUSIV INTERVIU Europarlamentarul PSD Victor Negrescu duce la Bruxelles zecile de mii de semnături strânse de la români în Campania “Romania cere Schengen”

  1. Manea Florin Dinut 30/08/2015 at 09:40

    Sunt cetatean european fara cetatenie nationala. Din anul 2007.
    Imi pasa de U.E.
    Pentru securitatea U.E. organizatia numita statul roman este un pericol. O gasca de mafioti gata sa tradeze oricand.
    Nu dau nicio sansa ca pacaleala sa fie inghitita de U.E.
    Pentru f. multi ani.
    Dar cetatenii onesti pot sa isi pastreze identitatea europeana.
    Dca vor vrea,vor gasi calea.
    Oricum nu trece pe la mana unor falsi functionari publici.
    O gasca de mafioti gata sa tradeze oricand.
    30 august 2015
    (cand CALEA EUROPEANA va cere,voi arata CINE SUNT)

    Reply
  2. Pingback: Petiția „România merită mai mult”, dezbătută în PE. Eurodeputatul Victor Negrescu: Problema discriminării românilor nu este doar a românilor, ci a întregii Europe | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *