Connect with us

INTERVIURI

EXCLUSIV INTERVIU Președintele Klaus Iohannis: Singura țară care realmente se opune aderării la spațiul Schengen este chiar România

Published

on

De Ziua Europei, când România sărbătorește zece ani de la aderare, președintele României, Klaus Iohannis a analizat, într-un interviu acordat în exclusivitate CaleaEuropeană.ro, beneficiile integrării europene pentru România. Președintele a spus ce crede despre euro-entuziasmul românilor, despre viitorul proiectului european și evitarea unei Europe cu mai multe viteze, despre provocările la adresa construcției europene, dar și despre bornele pe care România le are de atins și de îndeplinit în interiorul proiectului european: aderarea la moneda euro, accederea în spațiul Schengen și asigurarea președinției rotative a Consiliului UE în primul semestru al anului 2019.

La 67 de ani de la Declarația Schuman care statua că ”Europa nu va fi construită dintr-odată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care să creeze în primul rând o solidaritate de facto”, Ziua Europei, celebrată în fiecare an la 9 Mai, coincide cu aniversarea a zece ani de când România a aderat la Uniunea Europeană.

Vă invităm să urmăriți interviul acordat de Președintele României.

Dan Cărbunaru: Bună ziua, domnule președinte. Vă mulțumim foarte mult pentru onoarea pe care ne-ați acordat-o redacției noastre – Calea Europeană.ro – cu această ocazie specială, Ziua Europei, să realizăm un interviu cu dumneavoastră pe tematică europeană.

Președintele României, Klaus Iohannis: Bună ziua. E plăcerea mea. Bine ați venit la Cotroceni.

Dan Cărbunaru: Ne pregătim de sărbătoare în Europa. Nu avem mereu motive, dar speranțe ne dă cel mai recent Eurobarometru, cel care arată că la nivel european, dar și la nivelul țării noastre, ne regăsim încrederea în proiectul european. Majoritatea românilor – peste 50% – consideră că este bine că suntem în Uniunea Europeană. Au trecut 10 ani de când am intrat. Ne confruntăm cu valuri de populism, de anti-europenism. Cum priviți dumneavoastră această orientare și acest suflu pro-european care pare că ne redă încrederea?

Președintele României, Klaus Iohannis: Această atitudine pro-europeană ne caracterizează încă de la început, chit că trebuie să recunoaștem că atunci când România a devenit parte a Uniunii Europene, entuziasmul pro-european a fost mult mai pronunțat. La vremea respectivă au venit mulți jurnaliști și din Europa, nu numai din România, să întrebe cum se vede acest lucru la o primărie unde am fost atunci și am descris la momentul respectiv atitudinea românilor ca o euro-forie și cred că asta a fost. Am avut atunci cote incredibile, în jur de 80%, pro-Uniunea Europeană. Lucrurile au evoluat, dar nu neapărat în ce privește cotele pro-europene. Totuși, trebuie să fim destul de încrezători și mulțumiți de faptul că, în continuare, majoritatea românilor sunt convinși că Uniunea Europeană este un proiect bun și că vor să fim parte din el. 

Dan Cărbunaru: În 2005 ați asistat la ceremonia de semnare a Tratatului de Aderare. Ați reușit, prin intermediul Sibiului, să arătați europenitate încă de la un moment în care țara noastră nu făcea parte formal din Uniunea Europeană. Au trecut de atunci atâția ani. Astăzi, generic vorbind, sunteți prezent alături de liderii europeni la momente importante – mă refer la Declarația de la Roma – în care încercați să ranforsați acest proiect după ce în Parlamentul European au fost votate trei rapoarte politice relevante pentru modul în care europenii își doresc viața lor împreună. Domnul Juncker, prin intermediul Cartei Albe, propune cel puțin cinci variante de a merge împreună. Ce ar trebui să știe românii în acest context?

”Mă număr printre politicienii care țin la Uniunea Europeană” (Klaus Iohannis)

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Președintele României, Klaus Iohannis: Aici sunt mai multe remarci pe care le-aș face. Uniunea Europeană a trecut prin diferite crize, prin unele cu succes, prin altele a trecut fără să fie un succes grozav. De exemplu, criza economică nu a fost trecută chiar cu mare succes. Sunt, până în ziua de astăzi, țări din Uniunea Europeană care au o creștere economică atât de mică încât nici nu putem să vorbim despre o creștere. Aici, din fericire, România este o excepție lăudabilă, cu creșteri substanțiale de la an la an. Una peste alta, niciodată Uniunea Europeană nu s-a confruntat cu atâtea crize în același timp. Avem încă urmările crizei economice, care nu a fost total depășită. Suntem optimiști, dar trebuie să înțelegem acest lucru. Avem Brexit-ul care, vrem nu vrem, ne afectează pe toți și avem aceste curente de euroscepticism, de populism anti-european care, în unele țări, au devenit destul de consistente  și, în acest context, putem să observăm câteva lucruri care ne fac să înțelem mai bine atitudinea românilor. Ceea ce face Uniunea Europeană, după părerea mea, este bine făcut și ajută pe toată lumea. Însă, cum se întâmplă în politică știrile bune nu sunt știri și nu prea vorbim despre aceste lucruri. În atâtea sectoare impactul apartenenței la Uniunea Europeană a fost unul deosebit de pozitiv. Vorbesc acum pentru România și pentru români. Doar că aceste lucruri, de multe ori, nici nu se menționează. Nu facem aici excepție și în alte țări politicienii se concentrează pe probleme naționale sau probleme locale, folosind Uniunea Europeană doar atunci când vor să acuze pe cineva din afară cum, din nefericire, am avut și noi accente în ultima campanie electorală, când partide, chiar și mari, au crezut că este o idee bună să atace Uniunea Europeană, să fie anti-bruxellezi și să arate cu degetul străinii. O abordare pe care n-o găsesc bună, este contra-productivă, nu a ajutat pe nimeni, dar strică destul de mult. Astfel de abordări au fost și în altă parte și cred că acest fapt – că politicienii folosesc Uniunea ca și țap ispășitor și nu se vorbește despre beneficii – a dus la o revigorare la euroscepticismului și a forțelor care se declară împotriva proiectului european. Este bine că politicieni care țin la Uniunea Europeană – mă număr printre ei – au început să discute despre viitorul Uniunii Europene. Credem că este nevoie de mesaje puternice. Or, un mesaj puternic poate să fie doar un mesaj orientat spre viitor și în acest fel a apărut în Consiliul European discuția despre viitorul Uniunii Europene și este bine că a apărut această discuție. Ea a prins destul de bine și la noi în țară și acest lucru mă bucură. Am constatat un interes crescut față de viitorul Uniunii Europene, în mod paradoxal, chiar și de către politicienii care se dau destul de eurosceptici și atunci, în mod natural, instituțional a apărut acea Carte Albă care s-a dorit a fi un document care impulsionează discuția care se referă la viitorul Uniunii Europene. Așa s-a ajuns la cele cinci scenarii, așa s-a ajuns la renumita discuție despre mai multe viteze în ce privește viitorul Uniunii Europene și toate discuțiile care au rezultat de acolo.

”Indiferent dacă un proiect al Uniunii Europene este agreat de toată lumea sau doar de un grup de țări, orice proiect trebuie să rămână deschis tuturor membrilor”

Dan Cărbunaru: Există o țară europeană care a decis să se decupleze, apropo de logica aceasta a vitezelor. Nu doar cu volan pe dreapta, chiar pe contrasens – mă refer la Marea Britanie. Ați participat recent la Consiliul European dedicat acestei teme. Spuneați atunci că oamenii vor fi mai importanți decât banii în aceste negocieri. Sunt sute de mii de români care se află în Marea Britanie, cifrele pot să varieze, dar oricum sunt foarte mulți. Ce poate face România în acest context de negociere pentru românii de acolo și ce puteți face dumneavoastră?

Președintele României, Klaus Iohannis: Pentru mine, întotdeauna oamenii sunt mai importanți decât banii. De aceea am și menționat și în abordările față de media, dar și în cercul nostru din Consiliul European acest principiu. Există în unele zone tendința de a lăsa oamenii să se descurce și de a se ocupa, mai degrabă, de comerț, de industrie ș.a.m.d. O abordare pe care n-o găsesc bună și, de aceea, chiar puțin provocator am spus: prima dată oamenii, pe urmă banii. Dar înainte să ajungem această discuție pe Brexit și efectele lor asupra românilor din Marea Britanie, dar și asupra României, haideți să aprofundăm acea chestiune cu viitorul Uniunii Europene, unde discuția este la început. La noi au apărut unii care au avut impresia, fiind greșit informați, că suntem la sfârșitul discuției și trebuie să se profileze pe aceste teme. Într-adevăr, s-a discutat în varii formate – și în Consiliul European și în alte formate – despre așa numita Europă a mai multor viteze sau Europa cercurilor concentrice. Am combătut aceste abordări și, după cum s-a putut observa, și alții au avut aceeași părere pe care am prezentat-o în Consiliul European, aceea că nu este bine. Nu este bine fiindcă nu putem să statuăm despre viitorul Uniunii că vrem să fie cu mai multe viteze. Asta nu înseamnă că suntem orbi și că nu vedem că, în momentul de față, țările care compun Uniunea – cele 27, fără Marea Britanie – au diferite abordări față de unele proiecte europene, au niveluri de dezvoltare foarte diferite, au ambiții foarte diferite, însă nu am dorit și nu accept să se definească aceste lucruri ca și viteze diferite dacă vorbim de viitorul Uniunii. Cu toții vrem să decidem, așa cum decidem și acum, că România își dorește să fie în nucleul Uniunii Europene. Nu dorim în niciun caz să revenim la acea împărțire artificială a Europei în est și vest, fiindcă aici s-ar ajunge folosind modelul celor două viteze. Aceste argumente și altele au convins până la urmă politicienii relevanți și liderii naționali să renunțe la această abordare a mai multor viteze sau a cercurilor concentrice. Este clar că trebuie să fim însă flexibili. Sunt proiecte europene la care unii vor să adere imediat, alții poate mai târziu. Sunt proiecte care sunt agreate de la început de unele state membre și altele doresc să vadă mai târziu cum funcționează. Pot să vă dau un exemplu foarte simplu: zona euro. România are în continuare obiectivul strategic de a deveni membră în zona euro, dar nu putem să spunem dacă acest lucru se va întâmpla în trei ani sau în cinci ani, cum de altfel din cauza abordărilor partidelor politice încă nu avem o agendă foarte fermă. Dar asta nu este o problemă, ci doar exemplul unui proiect european unde nu toată lumea este implicată, respectiv nu toată lumea este implicată imediat. Ceea ce am subliniat, însă, și toată lumea a fost de acord că așa trebuie să fie: indiferent dacă un proiect al Uniunii Europene este agreat de toată lumea sau doar de un grup de țări, orice proiect trebuie să rămână deschis tuturor membrilor. Cred că în acest fel evităm cu succes acea abordare nefericită de mai multe viteze sau de cercuri concentrice.

Brexit-ul este o decizie unilaterală, nefericită a Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană

Acum să revenim la Brexit și la românii din Marea Britanie. Brexit-ul nu este un proiect european. De multe ori constat cu o oarecare surprindere că sunt oameni care au impresia că ne-am înțeles asupra Brexit-ului. Nici vorbă. Este o decizie unilaterală, nefericită a Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană. Și atunci așa trebuie tratată problema. Nu este nicidem un proiect la care am lucrat toți 28 și ne-am înțeles că Marea Britanie pleacă. La acest lucru o să revin și când discutăm despre abordările privitoare la negocierea efectivă a Brexit-ului. Românii care s-au stabilit în Marea Britanie sau care au ales reședința în Marea Britanie sunt la mijloc și sunt oarecum victimele acestor discuții și nu sunt singurii. Existența pieței unice, cu cele patru libertăți, a făcut ca milioane de europeni să se mute, să își găsească loc de muncă în altă țară, pornind de la premisa că aceste libertăți sunt bine definite, rămân în valoare și, probabil, pe timpul vieții lor nu se va schimba nimic. Iată însă că pentru Marea Britanie, prin referendumul care s-a ținut acolo, lucrurile s-au schimbat. Nu putem să pornim negocieri sau să avem abordări care fac victime din acești oameni care nu au nicio vină. Pe de altă parte, dacă e vorba despre românii noștri eu mă simt obligat să mă implic foarte puternic în aceste discuții pentru a avea garanția că drepturile românilor de acolo sunt respectate. Nu sunt singurul șef de stat sau de guvern care se implică pentru cetățenii lui. Abordări similare putem să găsim la polonezi, care au un număr mai mare de cetățeni care trăiesc acolo și mulți alții. Una peste alta, rezultatul foarte pozitiv al acestor abordări pe care le-am susținut este că prima temă care va fi negociată sunt tocmai cetățenii și drepturile cetățenilor. Eu cred că în final vom avea soluții bune pe acest capitol și pot să plec de la premisa că românii care trăiesc și muncesc în Marea Britanie nu au de ce să se teamă. Drepturile lor vor fi apărate și vom merge împreună cu cei 27 în negocieri în așa fel încât să scoatem maximul în aceste negocieri pe drepturile cetățenilor.

FOTO: Administrația Prezidențială

Brexit: Nu vor exista negocieri și înțelegeri bilaterale. Singura cale fezabilă, desfășurarea negocierilor în echipă

Dan Cărbunaru: În acest context, domnule președinte, un avantaj va fi acela de a rezista tentației, valabil poate pentru alte state, de a negocia bilateral cu Marea Britanie, ceea ce s-a spus în mod explicit că nu ar trebui să se întâmple. 

Președintele României, Klaus Iohannis: Noi am discutat de la început câteva principii și a fost evident pentru toată lumea că există acest pericol al negocierilor bilaterale în detrimentul negocierilor de tip echipă. Trebuie să spun că niciun stat membru nu a fost de părere că trebuie să dăm prioritate negocierilor bilaterale. Toată lumea a înțeles foarte repede de ce este absolut necesar și singura cale fezabilă să stabilim o echipă de negociere care reprezintă UE-27, să avem un cadru de negociere agreat în Consiliul European, să avem acest cadru agreat inclusiv în Parlamentul European și să desfășurăm negocierile ca o echipă. Nu există o altă abordare fezabilă, nu au existat încercări din partea UE-27 de a negocia în alte formate și ultima decizie de acum câteva zile a consfințit acest lucru: UE-27 este o uniune solidară, care va negocia cu o singură echipă, pe o singură voce și care se va implica total în aceste negocieri. Nu vor exista înțelegeri bilaterale, nu vor exista negocieri bilaterale, chiar dacă e posibil ca de partea britanică să se fi dorit așa ceva. De partea noastră nu există această dorință.

Guvernul și Banca Națională trebuie să lucreze pentru stabilirea unui calendar de aderare la zona euro

Dan Cărbunaru: Mulțumesc pentru această precizare suplimentară. Ați menționat ceva mai devreme, în cadrul unui pachet mai larg de integrare a noastră în Uniunea Europeană, și această perspectivă încă nefixată de aderare la zona euro. Aveți o estimare, cel puțin tehnică dacă nu politică, legată de această formă de integrare în proiectul european?

Președintele României, Klaus Iohannis: Am o evaluare și politică și oarecum tehnică. Evaluarea politică am spus-o înainte. Este un obiectiv strategic important al României aderarea la zona euro. Din punct de vedere tehnic, România îndeplinește de ceva vreme criteriile de la Maastricht și în acest fel noi am putea să începem construcția unui calendar de aderare, însă lucrurile nu sunt foarte clare între factorii care trebuie să stabilească acest calendar și care trebuie să îl ducă mai departe, în speță Guvernul și Banca Națională a României. Probabil va dura un pic până ce acest nou guvern își înțelege bine rolul în arhitectura statului și începe să evalueze aceste lucruri. Nici părerile specialiștilor nu sunt identice. Sunt unii care s-ar grăbi, care spun că suntem pregătiți și ar fi bine să avem repede un calendar și să înaintăm, sunt alții care spun că nu suntem chiar așa bine pregătiți, că ar fi bine să avem un calendar care prevede o perioadă mai lungă. Nu vreau să intru acum în acest chestiuni. În faza în care ne aflăm cred că este treaba specialiștilor să discute până ajung la un punct de vedere comun. Cert este că trebuie să ținem cont și de câteva alte lucruri decât strict acele criterii tehnice. Este bine să evaluăm foarte profund impactul asupra politicii fiscale dacă stabilim un astfel de calendar. Trebuie să evaluăm dacă aderarea la zona euro trebuie să se producă pentru a avea ceea ce se numește o ancoră sau dacă vrem să așteptăm până se stabilizează foarte bine economia României și să aderăm atunci. Foarte multe puncte de vedere trebuie armonizate. Cert este că ar fi bine să se înțeleagă Guvernul cu Banca Națională ca să înceapă să lucreze pe un calendar. Decizia nu va duce imediat la o aderare la zona euro. Tehnic, e nevoie de mai mulți ani de pregătire și cu cât mai repede ne stabilim obiectivele de etapă, cu atât mai bine.

România nu are dușmani în Uniunea Europeană, ci foarte mulți prieteni

Dan Cărbunaru: Aparent, mai simplă este aderarea la spațiul Schengen, unde tehnic aproape toată lumea recunoaște că suntem pregătiți, inclusiv instituțiile europene. Din ce cunoașteți, ce țări ni se mai opun încă aderării și ce ar trebui să mai facă România în plus pentru a adera?

Președintele României, Klaus Iohannis: Vreți să vă spun ceva surprinzător? Singura țară care realmente se opune aderării este România. Prin felul nefericit în care legiferăm, prin felul nefericit în care dăm ordonanțe de urgență, în general prin felul nefericit arătăm că nu știm foarte bine ce vrem. Mă refer la ordonanța 13, la MCV, unde partea vizată prioritar – justiția – și-a făcut treaba. Stăm bine. La cealaltă parte care ține de Parlament și de politicieni mai avem teme de rezolvat și abordări de tip ordonanța 13, chiar dacă au dispărut, arată multor politicieni europeni că în România lucrurile încă nu sunt stabile în ce privește abordarea față de ce se numește statul de drept. Iar abordările unor politicieni chiar foarte vizibili, cu poziții foarte înalte în stat, care cică ceartă Bruxelles-ul sau ceartă Uniunea Europeană pentru diferite abordări nu ne fac bine absolut deloc. Dimpotrivă, ele confirmă că, în continuare, în România avem cam mulți politicieni care nu au înțeles foarte bine cum e cu statul de drept, care sunt valorile fundamentale ale Uniunii Europene și avem încă politicieni care au apucături naționaliste într-un mod negativ. Au impresia că, în ghilimele, ”Uniunea nu are ce se amesteca în treburile noastre interne”. Păi dacă n-ar avea, de ce suntem membri acolo, de ce suntem parte dacă nu vrem să se implice? Astfel de abordări prost înțelese din partea politicienilor de la noi, nu a tuturor a unora, fac ca această discuție să se tot prelungească. În rest, din motive tehnice pot să vă spun că nu se opune nimeni cum nu s-a opus nimeni din capul locului, însă opoziția politică a existat și singurul mod de a o elimina este să arătăm că suntem oameni serioși. Aici trebuie lucrat. Noi nu avem dușmani în Uniunea Europeană, contrar celor spuse de unii politicieni de la noi. Ba dimpotrivă, avem foarte mulți prieteni și avem foarte mulți care așteaptă cu optimism să reușim să înțelegem cu toții cum este cu valorile europene. Personal, sunt optimist. Cred că lucrurile merge într-o direcție bună, dar ne-ar fi mult mai ușor fără astfel de ieșiri în decor cum au fost anumite afirmații din campania electorală sau nefericita ordonanță 13 sau recenta ordonanță legată de procedura pe ANCOM.

Dan Cărbunaru: Domnule președinte, ați menționat MCV – Mecanismul de Cooperare și Verificare – un ”cadou” acceptat de România încă din anul aderării și pe care îl avem în continuare. Sperați, spuneați dumneavoastră cândva, ca la finalul primului mandat sau la finalul mandatului de acum să înceteze acest MCV. Mai vedeți posibil acest orizont de timp în acest context și credeți că mai avem nevoie de MCV?

Președintele României, Klaus Iohannis: Este posibil să mergem în continuare pe ceea ce se numește în termeni tehnici ”phasing-out”, adică să mergem spre terminarea MCV. Chiar în aceste zile avem evaluatori în vizită care verifică cât de mult s-a progresat în acest domeniu, însă discuția revine exact la aceleași chestiuni pe care le-am menționat înainte.

”Uniunea Europeană este un proiect în care m-am implicat de la început foarte mult. Sunt atașat Uniunii Europene”

Dan Cărbunaru: Sper să avem ocazia să discutăm despre organizarea președinției române a Consiliului, ea având de asemenea ca termen anul 2019, un an important și politic. Brexit-ul s-ar putea închide sub președinția noastră, alegerile europarlamentare, dar și alegeri prezidențiale, domnule președinte. V-aș fi întrebat în acest context complicat politic, nu doar tehnic de organizare, cum vă va regăsi pe dumneavoastră ca președinte al României această președinție rotativă gestionată de România? Va fi finalul primului dumneavoastră mandat, poate va fi și pregătirea începutului celui de-al doilea? Cât de complicat pentru dumneavoastră ca președinte va fi de gestionat această perioadă? 

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Președintele României, Klaus Iohannis: Pentru mine nu va fi nici complicat, nici simplu. Uniunea Europeană este un proiect în care m-am implicat de la început foarte mult. Sunt atașat Uniunii Europene, am spus-o și cred că toată lumea știe. Sper că nu este nicio surpriză. Îmi doresc ca România să facă o figură foarte bună acolo. Personal, o să mă implic unde pot și unde este nevoie ca să fie așa, ca să avem o președinție bună. Încet, încet, a înțeles și Guvernul că este nevoie de mai mult decât de niște declarații politice pentru a ne pregăti. Reprezentanța noastră de la Bruxelles se pregătește, de asemenea, pentru această președinție. În ultima vreme am observat că până și Parlamentul este, cel puțin declarativ, pregătit să sprijine pregătirile pentru președinția din 2019. Așadar, dacă ne facem cu toții treabă, nu doar președintele, și Guvernul, și Parlamentul, putem să transformăm această președinție nu numai într-un succes birocratic, ci putem să transformăm această președinție într-o oportunitate pentru România. Ar fi pentru prima dată când putem să stabilim noi agenda în anumite zone, când putem să definim anumite priorități ale României și să arătăm că nu doar ne dorim să fim în Uniunea Europeană, ci să arătăm că și știm ce vrem pentru România și că avem idei bune, inclusiv pentru întreaga Uniune Europeană. 

Vizita lui Jean-Claude Juncker în România va consolida legătura pe care o au instituțiile din România cu Comisia Europeană

Dan Cărbunaru: O ultimă întrebare, domnule președinte, dacă imi permiteți. Peste foarte puțin timp, Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, va fi prezent la București. Aveți o relație specială cu șeful Comisiei Europene. În 2005 ați fost prezent la Luxemburg la semnarea Tratatului de la Aderare, dar în 2007, Luxemburg-ul condus de premierul Juncker și Sibiul condus de primarul Iohannis gestionau acest proiect frumos – capitală culturală europeană. Ați ajuns în 2014 președinte, în timp ce domnul Juncker ajungea președinte al Comisiei în același an. Cu ce mesaj îl întâmpinați pe domnul Juncker, venit iată la un dialog cu cetățenii, dar și la un dialog înalt cu oficialii români?

Președintele României, Klaus Iohannis: În primul rând, trebuie să știți că președintele Juncker vine la invitația mea, așa că îl aștept cu bucurie. Într-adevăr, avem o relație mai veche și acest lucru cred că este foarte bun pentru demersul nostru de a deveni europeni și mai implicați și mai vizibili. E foarte bună coincidența că s-a reușit organizarea vizitei președintelui Comisiei în zilele în care serbăm Ziua Europei, zi în care vom serba și cei 10 ani de apartenență. Eu cred că va fi o vizită foarte binevenită. Salut faptul că în afară de întâlnirile protocolare care sunt de la sine înțelese dorește să aibă și un dialog cu cetățeni. Această vizită nu poate decât să consolideze legătura pe care o au instituțiile din România cu Comisia Europeană și cred că, în acest context, s-ar putea ca mai mulți cetățeni de la noi să redevină pro-europeni.

Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc foarte mult pentru acest mesaj optimist. Sunt convins că vă referiți la toți cetățenii, și cei cu funcții publice și cei cu activități de zi cu zi mai puțin importante. Mulțumim foarte mult, domnule președinte. 

Președintele României, Klaus Iohannis: Eu vă mulțumesc. 

Dan Cărbunaru: Mulțumim și dumneavoastră pentru că ne-ați urmărit și vă invităm să rămâneți pe CaleaEuropeană.ro

Înregistrarea video a interviului a fost realizată cu sprijinul Hdfx.ro.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERVIURI

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

Published

on

© CaleaEuropeană.ro

Corespondență din Varșovia

Înființarea Fondului Inițiativei celor Trei Mări, care pornește cu un capital de un miliard de euro, a fost posibilă numai prin cooperarea dintre Banca pentru Dezvoltare a Poloniei și partenerii de la EximBank România, a declarat șefa instituției financiare din Polonia, în timp ce a explicat arhitectura de funcționare a acestui fond, filosofia care ar trebui să ghideze dezvoltarea regiunii și cum promovează Polonia proiectul Inițiativei celor Trei Mări în rândul actorilor globali.

Beata Daszyńska-Muzyczka, președinte al Consiliului de administrație al Băncii de Stat pentru Dezvoltare a Poloniei și președinte al Consiliului de supraveghere al Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări (3SI), a vorbit într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul unei conferințe consacrate viitorului Inițiativei și organizate la Varșovia despre cooperarea cu instituțiile omoloage din România, despre potențialul Inițiativei și a anunțat că portofoliul de parteneri al acesteia, din care fac parte SUA, Germania și Comisia Europeană, ar putea fi extins cu sprijinul Japoniei.

“În primul rând, aș dori să le mulțumesc colegilor noștri de la ExIm Bank din România, pentru că toate declarațiile noastre și punerea în comun a puterilor noastre au făcut posibilă înființarea Fondului celor Trei Mări. Fără această cooperare cu România, bineînțeles, și fără cooperarea cu instituțiile financiare din regiune, nu am fi reușit. Dar mai ales colegii din România, care au decis să ne unim, astfel încât cele două țări ale noastre să înființeze fondul, iar restul țărilor și restul instituțiilor financiare, când vor putea, să se alăture Fondului celor Trei Mări, care există deja”, a declarat Daszyńska-Muzyczka.

Fondul Inițiativei celor Trei Mări a fost înființat în mai 2019 în baza deciziilor luate la summitul 3SI de la București din septembrie 2018. El reunește nouă dintre cele 12 state membre ale Inițiativei, pentru că Austria a decis din start să nu facă parte din Fondul celor trei mări, și un investitor privat.

“Așadar, sunt zece investitori, nouă țări și un investitor privat. Angajamentul fondului este de aproape un miliard de euro (…) pentru a investi în primele trei investiții. Fiecare investiție în sectoare separate, pentru că noi investim în trei sectoare – transporturi, energie și digital -, iar fiecare sector are o singură investiție. Acest lucru este important că avem dovada că funcționează”, a subliniat ea.

Șefa Băncii de Dezvoltare a Poloniei a precizat că fondul “este doar declanșatorul cum să cooperăm împreună, cum să ne gândim la infrastructura din această regiune, cum să construim datele de conectivitate între nord și sud”.

Beata Daszyńska-Muzyczka a atras însă atenția că Inițiativa celor Trei Mări este un proiect nou în comparație cu alte inițiative precum Grupul de la Vișegrad, care se bazează însă pe scopuri politice.

Ea a spus astfel că la nivelul Inițiativei celor Trei Mări “ne concentrăm în principal pe activitățile comerciale și pe nevoile de infrastructură pe care le avem în această regiune” și a dezvăluit viziunea sa în a expune potențialul și lacunele regiunii și lacunele.

“În fața noastră, avem o perioadă lungă de timp pentru a convinge investitorii din întreaga lume, pentru a arăta potențialul nostru în Europa, în Europa de Vest și la nivel global”, a afirmat înaltul oficial bancar.

Beata Daszyńska-Muzyczka a povestit cum a prezentat potențialul Inițiativei celor Trei Mări în cadrul unei vizite pe care prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a efectuat-o în Japonia.

“Ei nu au auzit niciodată, desigur, despre cele Trei Mări, și m-am întâlnit cu ei în timpul misiunii noastre de lucru împreună cu prim-ministrul și nu am vorbit despre Polonia, ci am vorbit despre regiune. Pentru că, din punctul de vedere al investitorilor globali, este o oportunitate mai bună de a investi în întreaga regiune a continentului, deoarece trebuie să petreci mult timp pentru a analiza fiecare țară în parte. Au oportunitatea să se preocupe de potențialul nostru în întreaga regiune, de la Marea Baltică până la Marea Adriatică și Marea Neagră, nu numai de infrastructură, ci și de potențialul intelectual pe care îl avem în această regiune. Vrem să realizăm ceea ce a fost realizat de partea vestică a Uniunii Europene“, a detaliat ea.

Șefa băncii de stat poloneze a estimat că japonezii sunt “foarte interesați de această idee fantastică a Inițiativei celor Trei Mări”.

Ce am făcut noi? Am tradus un întreg raport, axat pe nevoile noastre în materie de infrastructură, și nu numai pe infrastructura precum drumurile, transportul feroviar, energia și digitalul, ci și pe asistență medicală și educație. L-am tradus în limba japoneză, iar ei au fost foarte interesați. Așa că acum avem multă comunicare, multe întâlniri cu fonduri de investiții, dar este nevoie de timp. Este nevoie de timp pentru că va trebui să ne concentrăm asupra modului în care să explicăm și să răspundem la multe întrebări, pentru că încurajăm oamenii să ne dea banii lor. Și va trebui să construim o relație, va trebui să creăm încredere, să fim parteneri de încredere. Așadar, este esențial modul în care prezentăm întreaga regiune prin fiecare țară în parte și cum facem o prezentare a Inițiativei celor Trei Mări“, a explicat Beata Daszyńska-Muzyczka.

Oficialul bancar a mai punctat că “modalitatea cea mai inteligentă” de a utiliza banii necesari pentru cerințele din infrastructură este de a avea în vedere tabloul mai larg de finanțare, care cuprinde bugetul public național, noile perspective ale fondurilor europene și investițiile private.

Un al doilea aspect cheie este dat de cooperarea dintre diferitele ministere de resort din statele Inițiativei – infrastructură, tehnologie și fonduri europene – pentru a genera conectivitate nord-sud.

Ea a reiterat că “fondul celor Trei Mări este doar un mic impuls pentru cooperare”, precizând că țările din regiune vor beneficia de 600 de miliarde de euro pentru sectoarele industriale, transporturilor, energiei și digitalului, în timp ce mărimea fondului de investiții al 3SI este de la 3 până la 5 miliarde.

Astfel, șefa băncii poloneze a punctat că Fondul 3SI este un fond de acțiuni, iar pentru cele 3-5 miliarde de euro se caută capitaluri proprii de la investitori privați.

“Desigur, 1 miliard reprezintă angajamentul tuturor instituțiilor financiare din regiune și al unui investitor privat. Și acum este momentul pentru capital privat, dar, desigur, putem profita de această posibilitate. Putem folosi sistemul de garanții – de exemplu, Invest EU, care a înlocuit Planul Juncker. Noi, ca o bancă de dezvoltare poloneză, vom coopera acum cu colegii noștri din România (EximBank) pentru a folosi eficient acești bani de la InvestEU”, a completat ea, evocând cooperarea financiară cu instituțiile de profil europene, inclusiv Banca Centrală Europeană, Banca European de Investiții sau Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Beata Daszyńska-Muzyczka a mai indicat că instituția pe care o conduce stă la dispoziția omologilor din România pentru a sprijini proiectul unei bănci de dezvoltare națională în România.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.

Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital -, creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, inclusiv prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

Published

on

© Government of Poland

Corespondență din Varșovia

România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări (3SI), iar Varșovia este recunoscătoare pentru rolul pe care Bucureștiul și-l asumă atât în cadrul 3SI, cât și la nivelul formatului București 9, a declarat Paweł Jabłoński, ministrul adjunct de externe al Poloniei, subliniind sprijinul pe care Statele Unite îl furnizează inițiativei și explicând importanța strategică a proiectelor în comun împărtășite de România și Polonia, îndeosebi autostrada Via Carpathia și linia de cale ferată Rail2Sea menită să lege porturile Gdansk și Constanța.

Ministru plenipotențiar al guvernului polonez pentru Inițiativa celor Trei Mări, Jabłoński a vorbit despre aceste aspecte într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul unei conferințe consacrate viitorului Inițiativei și organizate la Varșovia.

“Ceea ce este de fapt important la Inițiativa celor Trei Mări și ceea ce o face diferită și mai ambițioasă decât cooperarea politică obișnuită de schimb de opinii între liderii politici este că această inițiativă se concentrează foarte mult pe rezultate tangibile în proiecte de infrastructură, transporturi, energie și digital. Aceștia sunt trei piloni cheie pe care i-am stabilit și care ne lipsesc în practică, în mare măsură, în integrarea noastră în Europa Centrală. Când am aderat la UE, noi în 2004, România în 2007, ne-am străduit să realizăm integrarea cu Occidentul. Am înțeles cât de important era să ne apropiem de vecinii noștri occidentali mai dezvoltați, cei mai avansați. (…) Dar am neglijat integrarea între țările noastre, vecinii noștri, partenerii noștri, prietenii noștri. Așa că acum trebuie să facem acest lucru și trebuie să ne explorăm pe deplin potențialul în Europa Centrală și să fim o parte mai puternică a UE“, a declarat el.

Întrebat dacă România și Polonia pot fi considerate “liderii principali” ai Inițiativei în contextul rezultatelor comune obținute, oficialul polonez a răspuns: “Categoric, da”.

Înființată în 2015 pentru a reuni 12 state membre ale UE din jurul a trei mări – Adriatică, Baltică și Neagră -, Inițiativa celor Trei Mări a beneficiat de pe urma deciziilor luate la summit-urile de la Varșovia (2017) și București (2018), când SUA, Germania și Comisia Europeană au devenit partenerii strategici ai 3SI. Mai mult, la summitul de la București a fost luată decizia înființării fondului de investiții al Inițiativei, a fost lansat Forumul de afaceri și a fost adoptată lista principalelor proiectelor de interconectare strategică regională.

Apreciem foarte mult angajamentul României, înțelegem cât de important este, atât pentru dezvoltarea regională, cât și din motive de securitate, și atât în cadrul UE, cât și în cadrul NATO și al formatului B9, este un lucru pentru care suntem foarte, foarte recunoscători. Pentru că avem nevoie ca o țară lider, precum România, să fie co-deținător al unor inițiative precum cele Trei Mări, precum B9, pentru ca noi să înțelegem cu toții aceleași provocări care ne așteaptă. Fără un astfel de angajament din partea României, dar și din partea altor țări din Europa Centrală (…), cooperarea noastră va fi considerată un eșec. Este necesar ca toate țările să înțeleagă în primul rând că este benefic pentru ele să coopereze, mai degrabă decât să concureze unele împotriva altora. Competiția este întotdeauna bună, dar este foarte important să înțelegem, de asemenea, că putem câștiga mult mai mult dacă lucrăm împreună, iar apoi putem fi mai puternici în UE și în NATO în ansamblu”, a precizat Paweł Jabłoński.

Comentând pe marginea “identității atlantiste” a Inițiativei, invocată într-un articol comun de miniștrii de externe ai Poloniei și României, diplomatul polonez a arătat că Statele Unite asigură cel mai puternic sprijin pentru Inițiativa celor Trei Mări.

El s-a referit și la nemulțumirea țării sale privind ridicarea sancțiunilor americane față de conducta Nord Stream 2 care leagă Rusia de Europa via Germania și care va deveni în curând operațională, apreciind faptul că România “împărtășește o opinie similară”.

“Dar, în afară de aceasta, ne bucurăm în continuare, probabil, chiar și de cel mai puternic sprijin al SUA pentru Inițiativa celor Trei Mări. Anul acesta, la Sofia, a fost prezent președintele Biden, prin intermediul unei înregistrări video, evident, dar și-a exprimat și el sprijinul. Am avut sprijinul continuu al secretarului de stat Blinken în numeroase ocazii, în acest an, și sunt absolut sigur, mai ales când ne uităm la Congres, că și acesta a avut, de asemenea, o rezoluție unanimă bipartizană în sprijinul acestei cooperări. America recunoaște pe deplin importanța acesteia. Mai presus de toate, atunci când vorbim despre stabilitate în cooperarea în domeniul energiei, pentru că acest lucru este crucial atunci când dorim să fim cu adevărat independenți și puternici. Trebuie să ne bazăm pe diversificarea surselor de energie. America înțelege să ne sprijină în această analiză pentru a arăta că ne vom bucura de sprijin indiferent de administrația de la Casa Albă și de majoritatea din Congres”, a mai spus Jabłoński.

Cu privire la proiectele inițiativei, diplomatul polonez a arătat că țara sa va urmări să folosească toate instrumentele financiare disponibile, de la bugetul național la fondurile europene venite prin intermediul Cadrului Financiar Multianual și fondului de redresare, pentru a explora acest potențial.

De asemenea, el a subliniat că fondul de investiții al Inițiativei “capătă tracțiune”, inclusiv prin intermediul investitorilor privați.

Întrebat despre stadiul celor două proiecte strategice importante pentru București și Varșovia – autostrada Via Carpathia și linia de cale ferată Rail2Sea -, Paweł Jabłoński a vorbit despre importanța lor, fără a avansa detalii concrete privind stadiul de implementare.

“Aceste proiecte se dezvoltă destul de bine, în special Via Carpathia. Am început deja acest lucru. Sunt câteva elemente ale drumului în curs de realizare. Același lucru este valabil, dacă îmi amintesc bine, și pentru Ungaria, iar noi suntem pe drumul cel bun. Mai este și Slovacia, care s-ar putea să fie cu unul sau doi ani mai târziu, dar și ei vin. România, din câte știu, se descurcă și ea destul de bine în această privință. Așa că sunt foarte optimist în această privință. Același lucru este valabil și pentru Rail2Sea. Va fi foarte important să avem această legătură între porturile noastre, dacă reușim să conectăm Gdansk și Constanța, astfel încât să putem crea un produs comun pentru companiile de transport de marfă, care să poată expedia foarte ușor din orice loc din lume”, a precizat el.

Inițiativa celor Trei Mări a dobândit o importantă forță de atracție în regiune, iar Paweł Jabłoński s-a referit și la cooperarea dintre țările 3SI și state partenere precum Ucraina, Republica Moldova sau Grecia.

În contextul reuniunii recente de la Chișinău dintre președinții României, Poloniei, Republicii Moldova și Ucrainei, diplomatul polonez a afirmat că Inițiativa reunește state membre ale UE din motive de reglementare și acces la proiecte comune, însă s-a arătat convins că această cooperare poate fi explorată.

În același timp, Paweł Jabłoński a salutat participarea Greciei la summitul celor Trei Mări de la Sofia, din vara acestui an, în condițiile în care unul dintre obiectivele Inițiativei este acela al conectivității dintre nordul și sudul Uniunii Europene.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.

Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital -, creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, inclusiv prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Continue Reading

INTERVIURI

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

Published

on

Corespondendță din Brașov – Zaim Diana și Radu Andreea

Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a transmis un mesaj de încurajare pentru tinerii din România ca aceștia să își facă vocea auzită în cadrul Conferinței pentru viitorul Europei.

Într-un interviu pentru CaleaEuropeană, oficialul european a reiterat importana implicării tinerilor în spațiul politic european: „Vocea tinerilor trebuie auzită, este vorba despre viitorul lor, în primul rând, astfel încât ideile noi care sunt aduse în general de cei mai tineri pot reprezenta valoarea adăugată pentru tot ceea ce se dezbate la nivel european.”

Conferința privind viitorul Europei este o inițiativă comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei Europene, acționând în calitate de parteneri egali, împreună cu statele membre. Scopul acesteia este de a le oferi cetățenilor o voce activă în ceea ce privește aspectele cele mai relevante pentru viitorul Uniunii Europene.

În cadrul interviului a fost menționat și programul DiscoverEU, dedicat tinerilor de 18 ani. 

Comisia a lansat DiscoverEU în iunie 2018, în urma unei propuneri a Parlamentului European. În cadrul primelor trei runde de solicitări, aproximativ 50. 000 de tineri au avut posibilitatea de a călători în Europa. Pentru 2020, Parlamentul European a aprobat alocarea sumei de 25 milioane EUR pentru DiscoverEU. Următoarea rundă de solicitări și alte actualizări vor fi anunțate de Comisie în timp util în Portalul european pentru tineret.

Având în vedere interesul mare generat de DiscoverEU, Comisia lucrează în permanență la îmbunătățirea inițiativei, pe baza contribuțiilor călătorilor și a principalelor părți interesate. Până în prezent, participanții la prima rundă descriu DiscoverEU ca pe o experiență de învățare valoroasă și incluzivă, contribuind la implicarea civică, la dezvoltarea personală și a unor diverse cunoștințe.

Călătoriile îi stimulează pe tineri, contribuind la dezvoltarea unor competențe esențiale, cum ar fi cunoașterea unor limbi străine și adaptarea și sensibilizarea la aspecte interculturale. Îndârjirea, aptitudinile organizatorice și soluționarea problemelor reprezintă, de asemenea, câștiguri în acest sens. În plus, două treimi dintre participanți au declarat că nu și-ar fi putut finanța permisul de călătorie în absența DiscoverEU. Unii participanți au călătorit pentru prima dată fără părinți sau tutori.

În mai 2018, Comisia a propus includerea DiscoverEU ca parte integrantă a viitorului program Erasmus pentru perioada 2021 – 2027. În măsura în care Parlamentul European și Consiliul își dau acordul, aceasta ar permite ca sute de mii de tineri cu vârsta de 18 ani să beneficieze de această inițiativă în cursul celor șapte ani.


Connecting Europe Express, un tren special, creat în cadrul Anului european al căilor ferate 2021, va pleca din gara Lisabona la 2 septembrie. El va opri în peste 100 de orășele și orașe în cursul călătoriei sale de cinci săptămâni, înainte de a ajunge la Paris la 7 octombrie, potrivit comunicatului oficial al Executivului European.

Plecând de la Lisabona și încheindu-și călătoria la Paris, trenul va face o oprire notabilă la Ljubljana, conectând președințiile portugheză, slovenă și franceză ale Consiliului UE.

Trenul va traversa și România, iar acesta se va opri prima oară în gara din București (Nord), urmând apoi în cea din BrașovSibiuCopșa MicăCluj-NapocaOradeaArad și Curtici

Citiți și: Trenul Connecting Europe Express pleacă mâine din gara Lisabona. Va traversa 26 de țări, iar pe 17 septembrie ajunge și în București

Galerie FOTO

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

    

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ONU7 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

SUA8 hours ago

SUA și Franța dezamorsează criza submarinelor: Joe Biden și Emmanuel Macron au decis să lanseze un proces de consultări. SUA recunosc importanța unei apărări europene complementare cu NATO

Dragoș Pîslaru11 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Criza submarinelor. De la Washington, Boris Johnson încearcă să-l calmeze pe Emmanuel Macron în “frangleză”: “E timpul să își revină. Donnez-moi un break”

ONU12 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

CHINA13 hours ago

Sondaj ECFR: Europenii cred că un nou Război Rece este în desfășurare între SUA și rivalii China și Rusia și văd “UE drept cel mai de nădejde aliat al Americii”

Daniel Buda13 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda privind sprijinirea turismului în UE

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană a adoptat propunerea privind îmbunătățirea instrumentului comercial unilateral care facilitează accesul la piața unică a produselor din țările cu venituri mici

MEDIU14 hours ago

Octavian Berceanu: Prioritatea mea nu se schimbă. Voi milita în continuare pentru protejarea mediului

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Comisia Europeană propune revizuirea normelor UE în materie de asigurări pentru a favoriza investițiile pe termen lung ale societăților de asigurări în redresarea Europei

ONU7 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru11 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU12 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI14 hours ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU21 hours ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL1 day ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending