Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

EXCLUSIV INTERVIU Ramona Mănescu, eurodeputat PNL/ PPE, despre crizele cu care se confruntă UE: ”Europa are puterea de a se reinventa cu fiecare provocare, iar prin solidaritate întotdeauna am depășit momentele dificile”

Published

on

Uniunea Europeană se află într-una dintre cele mai tensionate și dificile perioade de la apariția proiectului construcției europene. De la criza refugiaților și a migrației la criza politico-economică din Grecia, și de la situația de securitate din Ucraina și conflictul hibrid cu Rusia la amenințarea sistematică a terorismului, Europa are pe agenda sa politică provocări cărora, într-un fel sau în altul, trebuie să le răspundă.

epp group

În acest peisaj politic, economic, geopolitic și de securitate extrem de incert, europarlamentarul PNL/ PPE, Ramona Mănescu, a acordat un interviu în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro. Membru în Comisia pentru Afaceri Externe a PE și vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu țările din Mashreq, eurodeputatul român a subliniat faptul că Uniunea Europeană are resurse pentru a lupta eficient pe mai multe fronturi și pentru a reuși, în cele din urmă, să contribuie la menținerea unei păci și a unei stabilități atât în Europa, cât și în lume.

Patru provocări majore influențează agenda europeană în prezent: migrația, criza din Grecia, situația geopolitică de la granița estică și terorismul. În primul rând, cum ar trebui gestionată problema migrației, atât la nivel european, cât și la nivelul individual al statelor membre? 

ramona-manescu-agerpres-26Într-adevăr, în momentul actual statele Uniunii Europene și Europa în ansamblul ei, nu se află nici pe departe într-o situație simplă. Multiple crize, foarte diferite una de cealaltă, fiecare în parte extrem de serioasă și toate evidențiind carențele unei lumi globalizate, dar în care fracturile, decalajele și discrepanțele persistă, atât în sfera socială, cât și în cea politică și economică. Însă, ceea ce nu te doboară, te face mai puternic. Europa are puterea de a se reinventa cu fiecare provocare, iar prin solidaritate întotdeauna am depășit momentele dificile. În ceea ce privește problema particulară a migrației și a refugiaților, ea trebuie privită în ansamblu. O gestionare a acestei situații trebuie realizată la nivel european, din mai multe considerente. Unul dintre acestea ar fi faptul că în contextul intern al UE, reglementat prin Spațiul Schengen și dreptul la liberă circulație al cetățenilor europeni, o abordare comunitară sprijinită de Consiliu și Parlament este de dorit. Decizii unilaterale, precum cea a zidurilor sau a închiderii granițelor, pun în pericol tratate fundamentale. Mai mult, s-a dovedit de mult prea multe ori că un gard sau un zid nu rezolvă problema ci doar o face și mai complicată. Situația actuală relevă necesitatea unei politici comune privind migrația, și aici îmi permit o paranteză: de fiecare dată, în peste 60 de ani de construcție europeană, când a existat o provocare la adresa securității și bunăstării europene, abordarea comună a prevalat. Este deja în codul nostru genetic să găsim soluții împreună. Un instrument puternic pe care deja îl avem la dispoziție este Agenda Europeană pentru Migrație, propusă de Comisie și lăudată la nivel internațional de ONU, plus alocarea a 2.4 miliarde de euro într-un plan multianual pentru problema refugiaților și a migrației. Cred că problema migrației este doar la început, iar viitorul nu foarte îndepărtat va confrunta mari regiuni cu valuri de migrații. Statele europene trebuie să abordeze serios subiectul și să fie pregătite.

Demersurile Comisiei Europene tind a fi ignorate de către statele membre, care, prin prisma viziunii naționale, nu doresc un flux puternic de migranți. Jean-Claude Juncker făcea, recent, un apel la curaj colectiv. Este nevoie de mai multe reuniuni pe acest subiect sau statele membre ar trebui să se pună de acord într-un mod solidar? Între aceste abordări distincte (Comisie vs. state) ce rol mai poate juca Parlamentul European?

Și la nivel național există dezbateri puternice pe acest subiect. Oamenii politici orientați către dimensiunea internă a politicii lor, cuantifică această problemă prin prisma popularității, imaginii și a numărului de voturi pe care și le-ar putea asigura sau, din nefericire pentru ei, pierde. Avem de-a face cu o problemă sensibilă, care în unele situații denotă prudență, în altele iritare și agitație politică. Apelul președintelui Juncker este binevenit pentru că generează responsabilitate, viziune și dedicare pentru a identifica cea mai bună soluție. Aceeași abordare s-a văzut și în cazul Greciei. Revenind la întrebare, pot spune că nu mai multe summit-uri sunt soluția, deoarece acestea consumă resurse ce ar putea fi direcționate spre aplicarea de soluții. Care ar putea fi acestea? În primul rând, aplicarea acelor cote de refugiați propuse de Comisie, un acord între statele membre pentru gestionarea comună a fluxului de migranți, împreună cu EUROPOL, FRONTEX și alte agenții specializate. Să nu uităm nici de Rețeaua Europeană de Migrație instituită în 2008 cu scopul de a facilita furnizarea de informații esențiale privind migrația între instituțiile UE și cele naționale. Eficientizarea acesteia este, prin urmare, necesară. Cât privește rolul Parlamentului European vă pot spune că principala contribuție pe care o poate aduce acesta vizează două chestiuni: prima este sprijinirea introducerii unei politici europene privind migrația, iar cea de-a doua este să se asigure că libertățile și siguranța cetățenilor europeni sunt pe deplin asigurate. Țin să subliniez că PE a adoptat o rezoluție la finalul anului trecut prin care a accentuat importanța unei abordări globale a migrației de către UE și mandatat Comisia LIBE să pregătească un raport de inițiativă strategică până la finele lui 2015.

ONU critică, din nou, Europa pentru inabilitatea sa de a gestiona, în contextul migrației, ceea ce se întâmplă în Macedonia, Serbia sau Grecia. Avem, astfel, o situație de criză umanitară într-un stat UE puternic slăbit de situația internă (membru Schengen, în același timp) și în două state non-membre, dar cu monitorizări în vederea aprofundării integrării europene. Este firească această abordare a Națiunilor Unite, de aruncare a responsabilității într-o anumită direcție? Pe de altă parte, dacă UE nu gestionează cu succes crizele interne și cele din proximitate, cum se mai poate invoca succesul acestui proiect pașnic și liberal în relațiile internaționale?

ramona manescuPoziția pe care Organizația Națiunilor Unite o adoptă în acest caz nu trebuie privită nici ca o critică și nici ca o tentativă de pasare a responsabilității. ONU, potrivit Cartei, are în vedere posibilitatea recunoașterii unor acorduri regionale care să gestioneze mult mai eficace situațiile tensionate din anumite zone. Privită din această perspectivă, UE are responsabilitatea formulării unor răspunsuri și angajării în acțiuni care să determine combaterea crizei migrației. Astfel, consider că poziția Națiunilor Unite trebuie privită ca o recunoaștere a faptului că UE beneficiază de încredere internațională, lucru dobândit prin acțiunile consecvente de-a lungul istoriei. Această frază mă aduce mai aproape de a doua parte a întrebării, și pot spune, cu tărie, că da, dacă UE nu gestionează cu succes momentele tensionate prelungite din interior și cele din apropierea frontierelor sale, putem vorbi despre insuccesul pe plan regional și global al acestui proiect pacifist. Însă, cu aceeași convingere, afirm că Europa va reuși să depășească acest interval de crize din rațiunile expuse anterior și folosindu-se de țelurile istorice comune care ne-au adus laolaltă.

Criza din Grecia a cuprins și spectrul politic, nu numai dimensiunea economico-financiară. Are această situație incertă posibilitatea să pericliteze succesul noului acord încheiat cu creditorii internaționali și totodată, pentru a ne conecta și la ramura securității, poate influența negativ flancul sud-estic al NATO?

Situația din Grecia a escaladat constant, acest lucru este adevărat. Faptul că a cuprins și sfera politică trebuie să ne îngrijoreze și să ne determine să monitorizăm îndeaproape situația. Experiența grecilor cu premierul Tsipras, dublată de sprijinul pe care Europa, prin contribuția însemnată a liderilor PPE, l-a oferit ar trebui să constituie pentru poporul elen un moment de reflecție. Venit pe fondul unui mesaj anti-auster, partidul Syriza nu a ajutat Grecia să depășească criza. Chiar dacă se laudă cu o creștere economică de aproximativ 1%, Syriza este la cârma unei țări cu o datorie de aproape 200% din PIB, în incapacitate de plată, cu fiscalitate deficitară și cu un grad redus de competitivitate, carențe pentru care Europa, prin solidaritate pentru valorile comune, a oferit un nou împrumut. Criza politică nu va pune în pericol un acord deja agreat atâta timp cât poporul grec se va auto-călăuzi pe calea democratică a refacerii economice, a reclădirii prosperității și a propriei bunăstări. Referitor la problematica securității și a flancului sud-estic al NATO, Grecia rămâne un partener de nădejde al Alianței, în ciuda crizelor interne. Este o țară care alocă 2% din PIB pentru bugetul apărării, reper esențial al afirmării angajamentului în comunitatea euro-atlantică, și participă la cele mai importante exerciții militare.

Ca membru al Comisiei pentru Afaceri Externe a PE, cum vedeți viitorul complementarității NATO-UE? Trebuie Europa să investească resurse pentru a-și consolida politica de securitate și apărare comună într-o manieră care să permită Uniunii să își asigure securitatea și să-i reducă dependența de girul american?

Relația NATO-UE este dovada intangibilă a parteneriatului dintre Europa și America, și mai nou, din perspectiva riscurilor și amenințărilor hibride și asimetrice, reprezintă cea mai eficientă complementaritate dintre abordările hard și soft în relațiile internaționale. NATO, cea mai longevivă alianță de apărare colectivă, o comunitate a valorilor privind gestionarea crizelor și construire a securității prin cooperare, rămâne piatra de temelie a securității europene și nord-americane. Uniunea Europeană și-a edificat un brand din recunoașterea abilităților sale de soft-power, iar în contextul amenințărilor tot mai difuze și non-clasice, și prin urmare, non-militare, aceasta beneficiază de instrumente care pot sprijini NATO. De altfel, cooperarea NATO-UE presupune asumarea responsabilității de către ambii parteneri în situații în care una dintre organizații poate gestiona mai bine situația, de pildă operațiuni militare (NATO) și operațiuni umanitare (UE). 22 de state membre UE sunt și membre NATO, o cifră care spune multe despre importanța parteneriatului dintre cele două organizații și complementaritatea dintre acestea. Consolidarea PSAC trebuie să fie un obiectiv continuu în dimensiunea politicii externe și de securitate a Uniunii, însă NATO continuă să reprezinte punctul de reper al securității europene În cele din urmă, să nu uităm că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se întâlnește în mod regulat cu Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini. Este un parteneriat intrinsec al valorilor democrației liberale nord-americane și europene și așa trebuie să rămână.

Susțineți constant că soluția pentru criza din Ucraina și fundament al păcii îl reprezintă aplicarea Acordurilor de la Minsk. Formatului Normandia i-a fost prezis insuccesul încă de la început. Nu cumva ar trebui să vedem o atitudine mai fermă din partea Franței și a Germaniei, în calitate de facilitatori ai dialogului ruso-ucrainean?

Îmi mențin părerea potrivit căreia implementarea acordurilor de la Minsk rămâne unica garanție viabilă pentru construirea păcii în Ucraina, dar aceasta poate fi realizată dacă toate părțile sunt de acord. Kiev-ul și-a manifestat deschis această opțiune, Germania și Franța, ca mediatori ai dialogului, se exprimă în asentimentul structurilor valorice din care fac parte – NATO și UE, în timp ce unicul actor care acționează propagandistic, chiar la cel mai înalt nivel diplomatic, este Rusia. În acest moment, pentru ca acordul să funcționeze, Moscova trebuie să renunțe la dialoguri de tergiversare și la retorica atât de dăunătoare pentru refacerea mediului de securitate. Din februarie 2015, încă de la semnarea acordului, mingea se află în terenul Rusiei, iar noi, europenii, printre care și Franța și Germania, alături de partenerii noștri de peste Ocean, nu vom conteni în a solicita Kremlinului să respecte acordurile internaționale la care este parte. Altfel, sancțiunile impuse și refuzul de a coopera vor aduce Rusia într-un punct în care refacerea credibilității, a prestigiului și a economiei vor constitui o problemă ce nu mai suferă amânare.

În acest context în care Ucraina solicită ajutor în mod continuu, Rusia neagă implicarea în același mod ca acum un an, iar atât Europa, cât și NATO per ansamblu, sunt înclinate spre securitatea internă, mai avem o speranță că nu am pierdut, cel puțin psihologic, în fața Moscovei, o luptă pentru ordine, pace și stabilitate?

Cum spuneam, sancțiunile pe care UE le aplică Rusiei nu îi oferi acesteia din urmă posibilitatea de a fructifica în vreun fel actuala situația, mai mult decât să prelungească incertitudinea. Europa are resurse de a gestiona atât problemele interne, cât și de a face față unei Rusii hotărâte să calce în picioare aranjamentele de securitate care mențin pacea în lume. NATO, prin deciziile luate în Marea Britanie și dublate în practică de impresionante exerciții de pregătire și descurajare, a demonstrat și continuă să arate că din această confruntare, pe care noi nu ne-o dorim, Moscova este cea care pierde. Sunt de părere că, la nivel psihologic, noi suntem în avantaj și vom dovedi că ordinea, pacea și stabilitatea sunt cele care într-un final câștigă. Totuși, să nu ne rezumăm numai la dueluri de ordin psihologic, pentru că interesul UE și al NATO este refacerea și integritatea teritorială a Ucrainei, suveranitatea sa și continuarea reformelor politice și economice, exprimate prin voință democratică populară.

Totodată, și situația evoluției terorismului atât în Europa, cât și la granițele sale, ne înspăimântă. Mai mult decât atât, la frontierele Europei situația crizei umanitare escaladează. Ce ar trebui UE să prioritizeze: gestionarea responsabilă a crizei migrației prin protejarea securității interne a cetățenilor și libera lor circulație, lupta împotriva terorismului sau statutul de cel mai mare actor umanitar? Sau are UE capacitatea să se coordoneze și să acționeze simultan și eficient pe toate aceste planuri?

ramona manescu fbProblemele invocate sunt conectate între ele. Terorismul a devenit global, iar împreună cu partenerii noștri internaționali răspunsul nostru este unul pe măsură. Strategia UE de luptă împotriva terorismului nu aduce cu ea concesii în privința respectării drepturilor omului ci o siguranță crescută în Europa, asigurând cetățenilor săi un spațiu de libertate, securitate și justiție.

Lipsa securității și amenințarea teroristă sunt printre principalele cauze care generează actualele valuri de migrație dinspre zona Orientului Mijlociu și Nordul Africii către Europa. În profunzime însă, se află lipsa de oportunități economice, accesul precar la educație și o generație care în lipsă de orice altceva e atrasă de falsul mesaj al extremismului. Bineînțeles, înainte de a putea adresa cauzele profunde, trebuie recuperată pacea și siguranța. Securitate în aceste zone de vecinătate înseamnă securitate și pentru cetățenii europeni.

În ceea ce privește ajutorul umanitar, UE și-a dovedit capacitatea și sprijinul și va continua să o facă chiar și mai mult decât până acum.

Un nou raport al situației din Yemen arată dispariția a mii de copii inocenți, pe fondul intensificării activităților teroriste. Celulele teroriste își înăspresc activitatea în toată regiunea Orientului Mijlociu. În calitate de vicepreședinte al Delegației PE pentru relațiile cu țările din Mashreq și cunoscător al evoluțiilor din regiune, cum mai poate acționa Europa pentru a contribui la construirea stabilității în regiune?

Profit de acest context pentru a reitera ce am spus și la Forumul de la Doha (Qatar), și anume că o infrastructură mai bună, oportunități de muncă și o economie puternică aduc cu ele o diminuare a pericolului terorismului. Dincolo de sprijinul umanitar pe care îl oferim, primirea de refugiați și lupta împotriva terorismului, sprijinirea regiunii Orientului Mijlociu pe calea dezvoltării economice este un pilon esențial pe termen mediu și lung. E un drum lung, ambițios, dar nu imposibil. Asistența tehnică și financiară pe care UE o oferă poate fi direcționată și în scopul dezvoltării unor condiții mai bune de trai și generării oportunităților economice. Firește, această abordare trebuie integrată alături de celelalte.

Ce poate face Partidul Popular European pentru multiplele crize cu care se confruntă Europa, dat fiind faptul că oferă cel mai mare grup politic din PE, liderului Consiliului European și cu un număr important de reprezentanți în această instituție, președintele Comisiei și 14 comisari europeni?

Partidul Popular European, ca cea mai mare și influentă familie politică de centru-dreapta la nivel european și cu importante pârghii decizionale poartă pe umerii săi responsabilitatea aprofundării integrării europene și menținerii unității în UE. Abordarea Comisiei, unde noi avem președintele și jumătate dintre comisari este, după cum ați văzut, în beneficiul Europei Unite: s-a reușit negocierea unui acord cu Grecia pentru stabilitatea zonei euro și a economiei europene, suntem principală forță politică care se poziționează implacabil privind atitudinea față de Rusia și exemplele pot continua. Atât președintele Juncker, cât și președintele Tusk au acționat împreună și în situația crizei din Ucraina, și în contextul colapsului din Grecia. În problema migrației, Comisia și Parlamentul, unde avem majoritate, sprijină crearea unei politici europene a migrației, și suntem împotriva oricărei negocieri a acordului Schengen în acest context. Partidul Popular European va continua să sprijine cauza europeană, în care își regăsește valorile fondatoare, și să lucreze în slujba cetățenilor europeni și a siguranței și prosperității lor, în libertate și în demnitate.

Ramona Mănescu este membru al Parlamentului European din partea grupului Partidului Popular European (PPE) cel mai mare grup politic din Parlamentul European, având 219 membri din 27 de state membre ale UE, și face parte din Comisia pentru Afaceri Externe a PE, fiind și vicepreședinte a Delegației pentru relațiile cu țările din Mashreq. Totodată, PPE este cel mai mare și cel mai influent partid politic de centru-dreapta la nivel european, ce cuprinde 78 de partide membre din 40 de state, președinții Comisiei Europene și ai Consiliului European, 11 șefi de stat și de guvern din interiorul UE și 6 din afara Uniunii și 14 membri ai Comisiei Europene.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
3 Comments

3 Comments

  1. Pingback: Ramona Mănescu, europarlamentar PNL/PPE: O posibilă soluție la criza refugiaților este aplicarea sistemului de cote propus de Comisie | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Ramona Mănescu, europarlamentar PNL/PPE: Implementarea acordurilor de la Minsk rămâne unica garanție pentru construirea păcii în Ucraina | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Vasile Blaga: Un război comercial UE-SUA ar veni în cel mai prost moment posibil, dar ”UE trebuie să rămână atractivă pentru investițiile în energia verde”

Published

on

© Vasile Blaga/ Facebook

Europarlamentarul Vasile Blaga (PNL, PPE) a salutat marți planul Comisiei Europene de contracarare a politicilor anti-inflație ale Statelor Unite, subliniind că un război comercial între UE și SUA ar veni în cel mai prost moment posibil.

“Pentru Uniunea Europeană este, probabil, destul de greu să renunțe la politicile stricte ale pieței unice, însă noua logică economică în care ne-a aruncat pe toți atacarea Ucrainei de către Rusia impune măsuri radicale. Și este bine că, fie și cu întârziere, Uniunea Europeană are în vedere măsuri care să țină inovația și producția de produse din energiile regenerabile în Europa. Legea privind combaterea inflației (IRA) adoptată în SUA anul trecut, cu un pachet de 367 de miliarde de dolari sub formă de subvenții pentru stimularea producției în Statele Unite, risca să conducă la relocarea a mare parte din producția sau noile investiții în energia verde din UE. Un război comercial între SUA și UE ar veni în cel mai prost moment posibil, având în vedere agresiunea Rusiei asupra Ucrainei care ar trebui să ne unească pe toți”, a declarat Vasile Blaga.

Uniunea Europeană pregătește un plan de relaxare a ajutoarelor de stat pentru sprijinirea investițiilor din sectoarele verzi. Ajutoarele includ, de asemenea, și simplificarea accesului întreprinderilor la credite fiscale.

Proiectul mai cuprinde și extinderea regimului de ”excepții” prin care se permite un ajutor de stat diferențiat anumitor sectoare, fără aprobări prealabile de la Comisie. În acest sens, statele membre ar putea subvenționa mai ușor capacitățile de producție a hidrogenului verde sau a biocombustibililor.

“Totul este încă în stadiu de proiect, lucrurile sunt încă în discuție. Uniunea Europeană trebuie să vină și cu o soluție pentru a preîntâmpina posibile dezechilibre în piața unică cauzate de posibilitățile financiare diferite ale statelor membre. UE trebuie să aibă în vedere și o componentă de finanțare în noul plan”, a mai spus Vasile Blaga.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu: PPE dorește să examineze modul în care a fost negociat acordul aerian UE-Qatar pentru a elimina orice suspiciune de ingerințe străine

Published

on

© Marian-Jean Marinescu/ Facebook

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru Transport (TRAN) a Parlamentului European, a declarat pentru Politico că grupul din care face parte dorește să examineze modul în care a fost negociat acordul aerian UE-Qatar pentru a elimina posibilitatea unor ingerințe străine în contextul mai larg al scandalului de corupție Qatargate.

 

„La reuniunea de astăzi a Comisiei TRAN, prima din 2023, s-a discutat despre acordul aviatic UE-Qatar. Am declarat la POLITICO Europe, că pentru grupul PPE cât și pentru mine, coordonatorul grupului în TRAN, este important să verificăm că nu a avut loc nicio ingerință străină în timpul negocierilor privind acordul aerian UE-Qatar. PPE dorește să examineze modul în care a fost negociat acordul de către Comisia Europeană și ce poziție au luat țările UE la momentul respectiv”, a scris eurodeputatul într-un mesaj pe Facebook.

Potrivit acestuia, acordul aerian UE-Qatar a fost examinat luna trecută și în plenul PE, când Parlamentul European a votat pentru suspendarea lucrărilor la toate dosarele legate de statul arab, în lumina așa-numitului scandal Qatargate.

Acest acord a fost semnat de Comisie în 2021 si trebuie încă ratificat de Parlament, dar eurodeputații nu vor avea un cuvânt de spus până în momentul în care toate țările vor da undă verde planului.

Acordul în domeniul aviației a înlocuit o serie de acorduri bilaterale pe care țările UE le aveau cu Qatar și a intrat în vigoare în momentul în care Comisia a aprobat planul.

Comisia Europeană va oferi acum Comisiei TRAN o actualizare a procesului complicat de ratificare, în timp ce deputații europeni vor avea șansa de a interoga Executivul cu privire la ceea ce s-a întâmplat în timpul negocierilor.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Vasile Blaga apreciază că rezultatul alegerilor din Austria mai degrabă încurcă decât ajută România în eforturile de aderare la Schengen: Subiectul nu trebuie să se stingă. Demersul diplomatic trebuie să continue

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Eurodeputatul Vasile Blaga (PNL, PPE), membru al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Parlamentul European, a estimat într-o evaluare remisă CaleaEuropeană.ro că rezultatele alegerilor din Austria asupra extinderii Schengen ”nu sunt optimiste” și că ”mai degrabă ne încurcă decât ne ajută”.

”Observ un entuziasm nefiresc privind rezultatul alegerilor din Austria. Scăderea procentelor Partidului Popular Austriac (OVP), partidul cancelarului Nehammer, are relevanță doar pe planul politic intern al Austriei. În privința consecințelor pe care acest rezultat le are asupra extinderii Schengen, ele nu sunt optimiste. Trebuie remarcat faptul că procentele pierdute de partidul lui Nehammer se regăsesc în cele ale extremei drepte (FPO – Partidul Libertății) al cărei discurs anti-migrație va deveni, probabil, și mai radical în următoarea perioadă”, a apreciat Blaga în mesajul mai sus menționat.

Conform acestuia, ”rezultatul alegerilor ne prezintă o tendință care se manifestă în planul societății austriece, un răspuns la o situație de criză a migrației care, desigur, nu are nicio legătură directă cu România”.

În pofida acestui fapt, ”în actualul context rezultatul alegerilor din Austria mai degrabă ne încurcă decât ne ajută”, semnalează eurodeputatul.

”În opinia mea, trebuie să ne concentrăm mai puțin pe rezultatul alegerilor din Austria și, în schimb, să continuăm eforturile în plan diplomatic. Subiectul Schengen nu trebuie să se stingă, trebuie menținut treaz, demersurile din zona diplomatică trebuie să continue. La fel, în Parlamentul European, toate delegațiile europarlamentarilor români trebuie să acționeze și să comunice la unison și permanent pe subiectul integrării României și Bulgariei în spațiul Schengen”, este apelul lansat de Vasile Blaga.

Partidul Popular Austriac (OeVP, conservatorii aflaţi la putere) şi-a pierdut majoritatea absolută la alegerile regionale desfăşurate duminică în cel mai mare land din Austria, înregistrând o scădere de circa 10 puncte procentuale, în timp ce Partidul Libertăţii (FPOe), de extremă dreapta, a obţinut cel mai bun rezultat al său de până acum, conform Agerpres.

Citiți și:
Bogdan Aurescu anunță că România și Austria vor demara “discuții la nivel de experți în perioada imediat următoare”: Rezultatul alegerilor arată absenţa impactului folosirii temei Schengen

OeVP, marcat de anchete de corupţie, dar şi de crizele globale, a ajuns la 39,8% – cel mai slab rezultat din 1945 – şi şi-a pierdut majoritatea absolută din parlamentul Austriei inferioare şi probabil şi în guvernul regional. În schimb, FPOe a întrunit 24,5%, cel mai bun rezultat al său de până acum în provincia estică.

Olanda și Austria și-au exprimat săptămâna trecută, în timpul unei întrevederi între premierul Mark Rutte și cancelarul Karl Nehammer, dorința de a solicita împreună soluții în lupta împotriva migrației ilegale în cadrul summitului special al UE din februarie, cele două state opunându-se în acest moment extinderii spațiului Schengen.

Dacă Austria nu dă semne că și-a reconsiderat poziția, Olanda parte să practice un dublu mesaj. În cadrul vizitei sale în România, ministrul batav de externe, Wopke Hoekstra, a avut întrevederi cu mai mulți oficiali de la București, între care omologul Bogdan Aurescupremierul Nicolae Ciucă și președintele Klaus Iohannis, asigurându-i pe aceștia de sprijinul țării sale pentru aderarea României la Schengen.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA12 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini: Guvernul are ca prioritate sprijinirea investițiilor în domenii precum digitalizare, inovare, dezvoltare de noi tehnologii

GENERAL13 hours ago

Parlamentul European decide joi poziția de negociere referitoare la noile măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru lucrătorii platformelor digitale

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Politico Europe: Următorul secretar general al NATO ar putea fi… o femeie, cineva din Europa de Est sau tot Jens Stoltenberg?

ROMÂNIA13 hours ago

Eurobarometru: 87% dintre români susțin planul REPowerEU pentru obținerea independenței energetice față de Rusia cu bani din Mecanismul de Redresare și Reziliență

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI14 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Un război comercial UE-SUA ar veni în cel mai prost moment posibil, dar ”UE trebuie să rămână atractivă pentru investițiile în energia verde”

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

U.E.14 hours ago

30 de ani de Piață Unică: Rapoartele UE confirmă că piața internă stă la baza capacității Europei de a face față provocărilor. România, țara cu cel mai mare deficit la transpunerea directivelor

Marian-Jean Marinescu15 hours ago

Marian-Jean Marinescu: PPE dorește să examineze modul în care a fost negociat acordul aerian UE-Qatar pentru a elimina orice suspiciune de ingerințe străine

ROMÂNIA15 hours ago

Raport Transparency International: România, pe locul 63 din cele 180 de țări în care a fost analizată percepția asupra corupției

ROMÂNIA16 hours ago

Ajutorul de stat de 1,6 mld. de euro pentru înființarea Băncii Române de Investiții și Dezvoltare a fost aprobat de Bruxelles

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO4 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.4 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO5 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO5 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL6 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

Team2Share

Trending