Connect with us

Bugetul UE

EXCLUSIV Tarile care incalca statul de drept si criteriile de la Copenhaga risca inghetarea fondurilor europene

Published

on

Comisia de Libertati Civile din Parlamentul European a aprobat, astazi, o rezolutie potrivit careia Comisia Europeana trebuie sa faca imediat un sistem de monitorizare a tuturor statelor membre privind respectarea valorilor UE si a criteriilor de accedere in UE. Rezolutia, votata de 31 de membri, in timp ce alte 18 au fost contra, a analizat respectarea drepturilor fundamentale in UE in 2012, dupa cum se arata intr-un material publicat de Parlamentul European, preluat de  caleaeuropeana.ro.

Este timpul ca UE sa puna in practica mecanisme care sa asigure corecta aplicare a valorilor europene si a criteriilor de la Copenhaga, care sa ramana valide si dupa intrarea in UE. Instrumente de monitorizare si sanctionare trebuie sa fie create in acest sens, implicand institutii ale UE, statelor membre si corpuri de experti precum Agentia pentru Drepturi Fundamentale si Consiliul Europei”, a declarat raportorul Louis Michel, membrul belgian al grupului ALDE(liberali).


rp_eu-flag5-300x201.jpg
Comisia Europeana trebuie sa instituie imediat un nou sistem de monitorizare a criteriilor de aderare, cunoscute sub numele de “Criteriile de la Copenhaga”, in mod regulat si intr-o maniera obiectiva, se arata in textul rezolutiei. Acest nou mecanism Copenhaga va servi pentru a fixa indicatori, recomandari si sanctiuni precum inghetarea fondurilor europene pentru tarile care nu respecta aceste criterii. Acest lucru trebuie facut in mod obiectiv, evitand dublul standard.

Parlamentarii europeni au sugerat modificari ale Tratatului, precum revizuirea Articolului 7 – reguli pentru a determina daca exista un risc serios de a incalca valorile UE intr-un stat membru. Acest lucru ar trebui sa separe termenul de risc de incalcare. Pentru a preveni incalcarea valorilor UE pe termen lung, Parlamentarii europeni cer crearea unei Comisii Copenhaga, formata din experti la nivel inalt specializati in drepturi fundamentale. Rezolutia Comisiei pentru Libertati Civile din PE va fi supusa votului in plen la sesiunea de la Strasbourg, in perioada 24-27 februarie a.c.

Avertismentul lui Traian Basescu

Traian Băsescu a avertizat cu privire la deciziile luate de actuala guvernare:

Acesta din «marţea neagră» ar fi fost un motiv serios de dizolvare a unui Parlament care prin acţiunea lui generează deservicii uriaşe României. Şi aici nu trebuie să mai argumentez, pentru că am văzut reacţia Comisiei Europene şi a aliaţilor noştri. România, dacă ar intra în vigoare modificările la Codul penal şi Legea amnistiei şi graţierii, ar ieşi din criteriile de la Copenhaga, care sunt criteriile politice, ceea ce ar fi extrem de grav. Pentru aşa ceva, un Parlament ar trebui dizolvat”, a declarat Presedintele Traian Basescu, in decembrie anul trecut, la Adevarul Live.

Romania a primit, pentru primii sapte ani in UE, fonduri europene de aproape 30 de miliarde de euro. Alte 40 de miliarde de euro sunt alocate pentru perioada 2014-2020. Recent, la Bucuresti, trimisul lui Obama, Victoria Nuland, si-a exprimat preocuparea pentru situatia statului de drept. O ingrijorare care a razbatut si din partea mai multor cancelarii occidentale si de la Bruxelles.

Care sunt criteriile de la Copenhaga

Orice stat european care doreşte să adere la Uniunea Europeană (UE) trebuie să respecte valorile comune ale UE definite la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE): respectarea demnităţii umane, a libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor. În plus, acestea se angajează să respecte valorile UE în cadrul Uniunii Europene şi în relaţia cu ţările terţe.

Paşii de aderare la UE sunt prevăzuţi la articolul 49 din TUE. Iniţial, statul care doreşte să adere la UE adresează cererea sa de aderare Consiliului. Parlamentul European şi parlamentele naţionale sunt informate cu privire la această cerere. Consiliul consultă apoi Comisia şi solicită aprobarea Parlamentului European, care se pronunţă cu majoritatea membrilor care îl compun. În cazul unui aviz favorabil, Consiliul se pronunţă în unanimitate cu privire la cererea de aderare.

Condiţiile de aderare şi adaptările impuse de aceasta tratatelor şi instituţiilor fac obiectul unui acord între statele membre şi statul solicitant. Acest acord (sau tratat de aderare) se supune ratificării de către toate statele contractante.

Procesul de aderare

Orice cerere de aderare face obiectul unui aviz al Comisiei şi al unei decizii a Consiliului, care îi atribuie ţării solicitante statutul de ţară candidată. Acest statut nu înseamnă neapărat iniţierea imediată a negocierilor în vederea aderării. Ţara candidată trebuie, mai întâi, să îndeplinească o serie de condiţii.

Aceasta trebuie să îndeplinească criteriile de eligibilitate definite de Consiliul European de la Copenhaga din 1993 şi completate de Consiliul European de la Madrid din 1995. Acestea sunt:

  • criterii politice: instituţii stabile care să garanteze democraţia, statul de drept, drepturile omului, precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor;
  • criterii economice: o economie de piaţă funcţională, precum şi capacitatea de a face faţă presiunii concurenţiale şi forţelor pieţei din cadrul UE;
  • capacitatea de a-şi asuma obligaţiile de stat membru care decurg din dreptul şi politicile UE (sau acquis-ul comunitar), inclusiv adeziunea la obiectivele uniunii politice, economice şi monetare.

De asemenea, ţara candidată trebuie să dispună de condiţiile necesare pentru integrarea sa, prin adaptarea structurilor sale administrative.

 

.

.

Continue Reading
10 Comments

10 Comments

  1. Pingback: Cine este Louis Michel, europarlamentarul care ar putea lasa Romania fara banii europeni daca nu respecta statul de drept | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Statele UE care încalcă statul de drept și criteriile de la Copenhaga risca înghețarea fondurilor europene | BuzzNews

  3. Pingback: Vezi ce riscă țările care încalcă statul de drept și criteriile de la Copenhaga | Gandul

  4. Pingback: PSD e de acord cu sanctiunile pentru incalcarea statului de drept. "Sunt probleme si in Germania" | caleaeuropeana.ro

  5. Pingback: Replica Cotroceniului la reactia lui Crin Antonescu: Explică ce a discutat într-o întâlnire care nu a avut loc | caleaeuropeana.ro

  6. Pingback: DiGio Comisia Europeana: Tarile care incalca statul de drept risca inghetarea fondurilor UE (Video) - DiGio

  7. Pingback: EXCLUSIV Popularii europeni nu sunt de acord cu raportul care poate lasa fara bani europeni tarile care incalca valorile europene. Ce pregatesc in februarie | caleaeuropeana.ro

  8. Pingback: Theodor Stolojan: Nu cred ca va fi un mecanism de verificare a statului de drept in toate tarile UE. Insa, se poate ajunge repede la taierea banilor europeni | caleaeuropeana.ro

  9. Pingback: Renate Weber susţine crearea unui “mecanism Copenhaga” pentru toate statele membre UE | caleaeuropeana.ro

  10. Pingback: Polonia a intrat sub lupa Comisiei Europene, după adoptarea unei legi controversate a mass-media | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Bugetul UE

Siegfried Mureșan poate începe discuțiile cu țările membre privind bugetul UE pentru 2024. Parlamentul European a stabilit mandatul de negociere

Published

on

© European Union 2023 - Source : EP

Corespondență din Strasbourg

Plenul Parlamentului European a votat miercuri, cu largă majoritate, 424 voturi „pentru”, 101 „împotrivă” și 102 abțineri, raportul eurodeputatului Siegfried Mureșan privind poziția Parlamentului asupra bugetului Uniunii Europene pentru anul 2024.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Parlamentul susține creșterea alocărilor către acele domenii care au nevoie de mai multă finanțare europeană, precum cercetarea, bursele de studiu „Erasmus+”, tinerii fermieri, dar și Republica Moldova, Ucraina și Vecinătatea estică și Vecinătatea sudică ale Uniunii Europene. 

”Mulțumesc colegilor din Parlamentul European care au adoptat, cu largă majoritate, raportul meu și avem o poziție unită privind Bugetul UE din 2024. Vestea bună este că bugetul, în valoare de aproximativ 190 de miliarde de euro, cuprinde suficiente fonduri pentru a finanța prioritățile tradiționale ale Uniunii, precum Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, din care România primește majoritatea fondurilor europene nerambursabile. În plus, vrem să creștem sprijinul pentru domeniile care au nevoie de mai multă finanțare în următoarea perioadă. Alocăm aproximativ 100 de milioane de euro în plus pentru cercetare, care aduce beneficii concrete oamenilor din toată Europa, mai ales când vorbim de cercetarea în domeniul medical. Tot aproximativ 100 de milioane de euro în plus alocăm pentru bursele de studiu «Erasmus+».  Vreau ca un număr cât mai mare de tineri din România și din UE să beneficieze de sprijin pentru a studia în străinătate. De asemenea, tot cu 100 de milioane de euro creștem alocările pentru Mecanismul privind Conectarea Europei prin care dezvoltăm infrastructura de transport transfrontalieră din Europa”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, după votul din plen. 

Sprijinirea tinerilor fermieri, gestionarea migrației, întărirea Parchetului European, Programul European de Sănătate, Programul de sprijinirea a industriilor creative sunt domenii pentru care eurodeputatul va pune eforturi pentru a crește finanțarea, informează Parlamentul European într-un comunicat. 

”O altă prioritate majoră a bugetului este siguranța Uniunii Europene. Iar siguranța noastră depinde, într-o bună măsură, și de siguranța țărilor din vecinătatea noastră. De aceea, trebuie să avem suficiente fonduri în bugetul Uniunii Europene pentru a ne asigura că putem gestiona adecvat situațiile neprevăzute atât din interiorul Uniunii, cât și de la granițele noastre. Din 2020, când am adoptat Cadrul Financiar Multianual pe 7 ani al Uniunii pe baza căruia concepem bugetele anuale, au fost declanșate două conflicte armate la granițele noastre: războiul din Ucraina și atacurile teroriste ale Hamas în Israel”, a mai spus Mureșan.

Acesta este motivul pentru care Parlamentul European propune ”creșterea alocărilor în bugetul UE pentru Ucraina, Republica Moldova și restul țărilor din Vecinătatea estică și sudică ale Europei tocmai pentru a contribui la reducerea riscurilor de securitate de la granițele noastre”.

”Creșterea sprijinului pentru Ucraina și Moldova este cu atât mai importantă cu cât aceste țări sunt state candidate la Uniunea Europeană. Cum Cadrul Financiar Multianual, în forma adoptată în 2020, nu prevede suficientă flexibilitate pentru o creștere adecvată a alocărilor către aceste noi priorități de securitate, este necesară și revizuirea cadrului multianual.  Din acest motiv, poziția Parlamentului privind Bugetul UE din 2024 este aliniată cu propunerea de revizuire a Cadrului Financiar Multianual 2021 – 2027”, a continuat eurodeputatul. 

Citiți și: Siegfried Mureșan, negociatorul-șef pentru bugetul UE: PE se va asigura că Ucraina va cheltui eficient și responsabil cele 50 de miliarde de euro pentru 2024-2027. Încercăm să creștem alocările pentru R. Moldova

Executivul european a propus atunci ca bugetul UE pentru 2024 să se ridice la 189,3 miliarde de euro, ce urmează să fie completat de 113 miliarde euro sub formă de plăți pentru granturi în cadrul NextGenerationEU, instrumentul european destinat redresării post-pandemice.

Votul din Parlamentul European a reprezentat semnalul de start pentru cele trei săptămâni de discuții de ”consiliere” cu Consiliul Uniunii Europene, scopul fiind acela de a ajunge în timp util la un acord, care necesită ulterior undă verde din partea celor două instituții cu rol de co-legislator.

Continue Reading

Bugetul UE

Acord istoric între Consiliul UE și Parlamentul European: România va beneficia de 79,9 miliarde de euro din bugetul de 1.824 de miliarde de euro al UE

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Președinția germană a Consiliului Uniunii Europene a ajuns marți la un acord politic cu negociatorii Parlamentului European în cadrul negocierilor menite să asigure acordul Parlamentului pentru următorul cadru financiar multianual, bugetul pe termen lung al UE, informează Consiliul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Negocierile dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au început ca urmare a acordului șefilor de stat sau de guvern din UE din 21 iulie 2020 privind un plan istoric de relansare de 1.824 de miliarde de euro, alcătuit dintr-un CFM 2021-2027 de 1.074 de miliarde de euro și dintr-un instrument de recuperare economică de 750 de miliarde de euro.

Din cele 1.824 de miliarde de euro, România ar urma să beneficieze de 79,9 miliarde de euro.

Citiți și Surse europene: Cum vor fi distribuite cele 79,9 miliarde de euro pe care le va primi România din planul de redresare a UE. Aproximativ 63 de miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile

Cele 79,9 miliarde de euro anunțate la 21 iulie de președintele Klaus Iohannis în urma unor negocieri care au durat patru zile și patru nopți vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat, la momentul respectiv, surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro.

Modificat de-a lungul negocierilor, planul de redresare economică este compus din 390 de miliarde de euro disponibile sub formă de granturi și din 360 de miliarde de euro disponibile prin intermediul împrumuturilor. Formula inițială propusă de Comisia Europeană prevedea alocări de 500 de miliarde de euro prin granturi nerambursabile și 250 de miliarde de euro prin credite.

Fondurile din cadrul Next Generation EU vor fi generate de împrumuturile pe care Uniunea Europeană și le va asuma ca o datorie comună, iar ele vor fi acordate sub formă de granturi (subvenții nerambursabile) și împrumuturi. Creditele vor putea fi obținute de fiecare stat membru în parte, inclusiv România, la dobânzi mici, în baza rating-ului de creditare foarte bun al Comisiei Europene. Practic, fiecare stat membru va accesa împrumuturi cu același nivel al dobânzii, iar creditele vor trebui rambursate până la 31 decembrie 2058.

În noul context, din cele 33,5 miliarde de euro, România va primi 16,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Cele 33,5 miliarde de euro atribuite României vor fi defalcate după cum urmează: 30,5 miliarde euro pentru Facilitatea pentru redresare și reziliență (nucleul acestui plan bazat pe reforme și investiții); 1,4 miliarde de euro pentru programul React-EU; 650 de milioane de euro în cadrul Fondului pentru dezvoltare rurală și 1 miliard de euro prin intermediul Fondului pentru o tranziție justă.

În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Cele 18,7 miliarde de euro de la nivelul politicii agricole comune conțin 12,3 miliarde de euro pentru plățile directe, 6,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea rurală și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Practic, din totalul celor 79,9 miliarde de euro, 16,7 miliarde vor putea fi obținute prin împrumuturi, iar 63,2 miliarde vor consista în fonduri nerambursabile la nivelul CFM și în cadrul NGEU.

Ca o comparație, în cei 13 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a primit de la Uniunea Europeană aproximativ 55 de miliarde de euro. Fondurile totale disponibile pentru următorii ani, atât rambursabile, cât și nerambursabile, vor depăși această bornă.

Acordul a fost încheiat în urma unor consultări intensive cu Parlamentul și Comisia care au fost în desfășurare de la sfârșitul lunii august. Acesta completează pachetul financiar cuprinzător de 1.824,3 miliarde de euro negociat de liderii UE în iulie, care combină următorul cadru financiar multianual – 1.074,3 miliarde de euro – și un instrument de recuperare temporară de 750 miliarde de euro, următoarea generație UE (în prețurile din 2018).

Potrivit Consiliului, pachetul politic convenit cu Parlamentul include o consolidare direcționată a programelor UE, inclusiv Horizon Europe, EU4Health și Erasmus +, cu 15 miliarde EUR prin mijloace suplimentare (12,5 miliarde EUR) și realocări (2,5 miliarde EUR) în cursul următoarei perioade financiare, respectând totodată plafoanele de cheltuieli stabilite în concluziile Consiliului European din 17-21 iulie.

Într-un comunicat separat, liderul grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, a subliniat că Parlamentul European a obținut o suplimentare de 16 miliarde de euro la planul inițial, care va însemna, printre altele, și o triplare a bugetului alocat programului de sănătate la nivel european. Mai mult, negociatorii PE și ai Consiliului au ajuns și la o înțelegere privind resursele proprii ale UE, acestea urmând să crească la 35 de miliarde de euro, fiind vorba de un nou sistem de taxare a marilor poluatori și a giganților IT.

Continue Reading

Bugetul UE

Țările UE propun un buget de 164,8 miliarde de euro pentru 2021, primul buget anual din Cadrul Financiar Multianual de 1.074 de miliarde de euro

Published

on

© European Union 2020

Cei 27 de ambasadori ai țărilor UE au căzut de acord miercuri asupra poziției Consiliului cu privire la proiectul de buget al UE pentru anul 2021, primul buget anual al Uniunii pentru noul exercițiu financiar multianual din perioada 2021-2027.

În total, poziția Consiliului pentru bugetul anului viitor cuprinde o alocare 162,9 miliarde de euro în angajamente și 164,8 miliarde de euro în plăți, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Bugetul pentru 2021 va ajuta UE să abordeze daunele provocate de pandemia COVID-19, care a afectat profund societățile și economiile noastre. Poziția Consiliului este pe deplin aliniată cu prioritățile convenite de liderii UE în iulie pentru următorul cadru financiar multianual. Oferă mijloace adecvate pentru a sprijini o redresare durabilă, precum și tranziția verde și digitală a UE”, a declarat Olaf Scholz, ministrul federal al finanțelor din Germania și vicecancelar, în calitate de reprezentant al președinției germane a Consiliului UE.

Acesta este primul buget anual din bugetul UE pe termen lung pentru 2021-2027, Cadrul financiar multianual (CFM) căruia liderii UE au decis la 21 iulie să îi aloce 1.074 de miliarde de euro pentru următorii șapte ani, la care se vor adăuga cele 750 de miliarde de euro din cadrul Next Generation EU pentru redresarea post-coronavirus a Uniunii Europene.

Întrucât discuțiile trilaterale cu Parlamentul privind următorul CFM sunt în curs de desfășurare, Consiliul își va reevalua poziția în lumina textului final al CFM și a scrisorii de modificare așteptate de la Comisie în cadrul procedurii, mai notează sursa citată.

Consiliul urmează să să adopte în mod oficial poziția sa la sfârșitul lunii septembrie și o va înainta Parlamentului la 1 octombrie. Acesta din urmă se așteaptă să adopte amendamentele la poziția Consiliului în săptămâna care începe pe 9 noiembrie. Dacă pozițiile Consiliului și ale Parlamentului vor fi divergente, o perioadă de conciliere de trei săptămâni va începe la 17 noiembrie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA5 mins ago

Directorul general Adrian-Victor Vevera, mesaj la ceas aniversar: ICI București celebrează 54 de ani de excelență. Ne vom continua misiunea de a inova și de a contribui la transformarea digitală a societății

CONSILIUL UE1 hour ago

Miniștrii de externe din UE se pregătesc boicoteze o reuniune diplomatică la nivel înalt pe care președinția Ungariei la Consiliul UE ar trebui să o găzduiască

SUA2 hours ago

Joe Biden, discurs către națiune din Biroul Oval după tentativa de asasinat asupra lui Trump: În America, ne rezolvăm diferendele la urnele de vot, nu cu gloanțe

NATO21 hours ago

Jens Stoltenberg, „șocat” de tentativa de asasinat asupra lui Donald Trump: Aliații NATO sunt uniți pentru a ne apăra libertatea și valorile

ROMÂNIA22 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu: România și Franța împărtășesc aceleași valori democratice, bazate pe ideile de libertate, egalitate, fraternitate

ROMÂNIA23 hours ago

Ambasadorul României în SUA: Tentativa de asasinat împotriva lui Donald Trump este șocantă. Violența motivată politic trebuie condamnată întotdeauna

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă, mesaj de Ziua națională a Franței: Franța ne-a fost întotdeauna prieten și aliat, dar și un izvor de civilizație europeană autentică

POLITICĂ1 day ago

Nicolae Ciucă: Ura și violența nu își au loc într-o democrație. Atacul asupra lui Donald Trump este un atac la adresa libertății de exprimare

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis, “îngrozit” de tentativa de asasinat asupra lui Trump: Violența și agresivitatea nu sunt atribute ale niciunei democrații

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu, după tentativa de asasinat asupra lui Donald Trump: Indiferent de diferențele politice sau ideologice, recurgerea la violență nu este niciodată justificată

SUA2 hours ago

Joe Biden, discurs către națiune din Biroul Oval după tentativa de asasinat asupra lui Trump: În America, ne rezolvăm diferendele la urnele de vot, nu cu gloanțe

NATO3 days ago

“NATO este ca o căsnicie, trebuie să fi implicat în fiecare zi”, afirmă Stoltenberg la ultimul summit ca secretar general înainte de a preda ștafeta

NATO3 days ago

Amfitrion al celebrării a 75 de ani de NATO, Joe Biden a încheiat un summit bântuit de gafa confundării lui Zelenski cu Putin alăturându-se tradiției SUA care se întinde “de la Truman la Reagan și până la mine” de apărare a NATO

INTERVIURI3 days ago

VIDEO INTERVIU Mircea Geoană, la summitul NATO de la Washington: Sprijinul NATO, o garanție suplimentară că Ucraina și R. Moldova își pot îndeplini calea europeană

NATO3 days ago

Summitul NATO: România, reprezentată de Nicolae Ciucă la lansarea “Pactului pentru Ucraina”, alături de Biden, Zelenski, Macron și ceilalți lideri euro-atlantici

ROMÂNIA4 days ago

Guvernul aprobă Strategia națională în domeniul inteligenței artificiale

MAREA BRITANIE4 days ago

În prima întâlnire cu Volodimir Zelenski, noul premier britanic îl asigură de sprijinul de neclintit al Regatului Unit: Schimbarea guvernului nu schimbă cu nimic sprijinul pe care îl vom oferi

ROMÂNIA4 days ago

Investiție de peste 100 milioane de dolari a PepsiCo într-un depozit automatizat din Popești-Leordeni. Ciolacu: Contribuiți la reducerea deficitului comercial al țării prin exportul producției către alte 17 state din lume

NATO4 days ago

La 75 de ani de NATO, liderii aliați au adoptat Declarația de la Washington: “Cale ireversibilă” a Ucrainei către NATO și o “Alianță capabilă” să apere flancul estic împotriva oricărui adversar

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, la Washington: România susține ca perspectiva transatlantică a Ucrainei să fie ireversibilă. Ajutăm Ucraina și R. Moldova pentru că putem să o facem

Trending