Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

EXCLUSIV. DEFICIT de INVESTIŢII de 800 de miliarde de euro în UE. România atrage anual doar 1 la sută din creditele de peste 70 de miliarde oferite de BEI. AVERTISMENTUL purtătorului de cuvânt al Popularilor Europeni, Siegfried Mureșan

Published

on

Corespondență de la Strasbourg, Robert Lupițu

Europarlamentarul PPE/ PMP Siegfried Mureșan, purtător de cuvânt al Partidului Popular European, vicepreședinte al Comisiei pentru Bugete a PE și membru al Delegației Parlamentare UE – Republica Moldova a acordat un interviu în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro la Strasbourg, în timpul sesiunii plenare a legislativului european din 9-13 martie 2015.

Robert Lupițu: Bună seara din clădirea Parlamentului European, aici are loc o sesiune plenară a legislativului european în perioada 9-12 martie. Alături de noi îl avem pe dl europarlamentar Siegfried Mureșan. Vă mulțumim foarte mult pentru acest interviu acordat CaleaEuropeana.ro.

Siegfried Mureșan: Buna seara! Vă mulțumesc pentru vizita la Strasbourg.

R.L.: Ne face plăcere, astfel le putem arăta celor de acasă că europarlamentarii lucrează pentru interesul cetățenilor.

Recent, dvs. ați introdus 37 de amendamente în Comisia pentru Afaceri Economice și Monetare cu privire la o redistribuție geografică a ceea ce înseamnă finanțările Băncii Europene de Investiții (BEI), atât la nivel intern, pentru statele membre, cât și pentru statele din vecinătatea estică a UE. Puteți să ne dați mai multe detalii? Ce beneficii poate aduce pentru România și pentru Republica Moldova?

“Din cele peste 70 de miliarde de euro, creditele anuale oferite de  BEI, România folosește doar 1(unu) la sută”

S.M.: BEI este banca Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că ea trebuie să finanțeze proiecte care sunt în concordanță cu prioritățile politice ale UE: investiții în infrastructură, în cercetare, dezvoltare, inovare, eficiență energetică șamd. Volumul total de credite pe care BEI îl acordă pe an este între 70 și 80 mld euro. În România, se finanțează proiecte de energie regenerabilă sau izolări termice de blocuri, deci proiecte mari de pe urma căror beneficiază și românii. Pentru România, bugetul anual alocat este de 500 milioane de euro, deci este puțin de 1%. Mi se pare puțin și cred că România poate găsi proiecte bune, viabile din punct de vedere economic, în linie cu prioritățile UE, care să fie finanțate de BEI într-un cuatum mai mare decât cel actual. De aceea, am susținut, printre altele, introducerea unei distribuții geografice. Alegem cele mai bune proicte, proiectele trebuie să fie viabile din punct de vedere economic, pentru că altfel nu atrag investitori, însă trebuie avute în vedere și alte criterii precum gradul de dezvoltare al statelor membre, astfel încât să fie ajutate statele care au mai mare nevoie.

România merită mai mult, avem proiecte bune, avem nevoie de proiecte de mai mult de 500 milioane. Este, totodată, nevoie ca antreprenorii să fie mai bine informați cu privire la aceste posibilități și de aici apelul meu la autoritățile române, la băncile centrale, să informeze clienții cu privire la aceste oportunități și aici BEI se poate implica prin bune practici- cum sunt informați aceștia în alte state și dacă putem prelua aceste idei și în România.

În ce privește R.Moldova, situația este simplă: BEI participă în aceste state (R.Moldova, Ucraina), însă vreau să își intensifice participarea tocmai în spiritul importanței pe care vecinătatea estică, o vecinătate estică stabilă și prosperă din punct de vedere economic o are pentru UE.

R.L.: Deci pentru BEI, economia Ucrainei rămâne o prioritate în cadrul Parteneriatului Estic?

S.M.: E greu să compari Ucraina cu Republica Moldova. E vorba de proiecte concrete și, în al doilea rând, de volumul total de finanțare externă de care Ucraina are nevoie e de așa natură încât este necesară participarea FMI, guvernul SUA. Și BEI trebuie să își intensifice efortul, dar banca singură nu poate asigura nevoile mari de finanțare ale Ucrainei.

“În momentul de față nu trebuie să discutăm despre integrarea R.Moldova în Uniunea Europeană”

Obiectivul nostru e ca R.Moldova, indiferent de ce se întâmplă în Parteneriatul Estic, să rămână cel mai performant stat din Parteneriatul Estic. Evident, drumul moldovei spre UE nu poate fi privit izolat față de restul evoluțiilor din regiune, dar eu vreau ca în continuare, R.Moldova să rămână statul cu angajamentul cel mai puternic, cel mai clar în ceea ce privește integrarea europeană. Și aici revin la întrebarea dvs., ce putem face noi. Acordul de Asociere semnat între Uniunea Europeană și R.Moldova este cea mai bună premiză pe care R.Moldova a avut-o vreodată de apropiere față de Europa. În momentul de față, nu trebuie să discutăm despre integrarea R.Moldova în Uniunea Europeană, o idee pe care dacă o vom prezenta publicului conservator din vechile state membre ale UE, poate sătui de ultimele extinderi ale UE, un public care crede că UE trebuie să se consolideze, te lovești de această poziție. Opinia mea e că prioritatea trebuie să fie implementarea Acordului de Asociere și pregătirea Republicii Moldova, dacă pot spune așa, de Uniunea Europeană. Nu discutăm acum de integrare, ci facem reformele care să pregătească R.Moldova la nivel instituțional, economic. Dacă R.Moldova va fi pregătită peste 5 ani, peste 10 ani și rezistența din partea actorilor care acum privesc aderarea cu mai mult scepticism va fi mult redusă. Eu voi fi primul care va spune: Republica Moldova trebuie să fie membru al Uniunii Europene la momentul la care simțim că este pregătită.

sigfried muresan

Despre gazoductul Iași-Ungheni:

Este un pas important, și eu am fost preocupat în ultimele 6 luni, după ce i-am văzut pe prim-miniștrii Leancă și Ponta inaugurând un gazoduct prin care nu a curs gaz, acum proiectul este în folosință, vrea ca independența fiecărui stat european de gazul rusesc să fie cât mai mică.

Despre Uniunea Energetică:

 Dacă ne uităm la o hartă comparativă a gazoductelor dinspre Rusia spre UE, dar și alte zone ale lumii, între 2005 și 2015 vom vedea că Federația Rusă a fost interesată să reducă dependența energetică de UE, ca și cumpărător de gaze: gazoducte construite spre Asia, răspunzând cererii în creștere. (…)Cred că uniunea energetică trebuie să pornească de la obiectivul de a asigura necesarul de energie pentru toți cetățenii Uniunii Europene, la un preț acceptabil, indiferent de statul în care se află. (…) Germania a luat decizia de a renunța la toate centralele nucleare pe care le are în următorul deceniu, însă întrebarea este: putem energia nucleară la costuri acceptabile pentru populație, pentru economie? Alternativele energiei regenerabile trebuie să fie la prețuri acceptabile și să avem tehnologia în următorul deceniu. Sunt sceptic în acest sens și atunci, ca cetățean german nu te ajută cu nimic dacă stii că se închide centrala ta nucleară dacă există una în Franța, la 200 km distanță. Opinia mea este că energia nucleară trebuie să rămână pe termen mediu, termen predictibil o sursă de energie în Uniunea Europeană.

Despre BCE și măsurile de relaxare fiscală. Ar fi avut acestea loc fără încercarea Greciei de a-și renegocia datoriile și schimbările guvernamentale din țara elenă?

Opinia mea este categoric da. Banca Centrală Europeană (BCE) cunoaște foarte bine efectul pe care politica de stat monetară îl are asupra economiei reale din zona euro și măsurile de politică monetară luate în ultimii ani nu au fost transmise în totalitate în economia reala Adică deși nivelul dobânzilor este mic, deși există lichidități pe piață, întreprinderile, persoanele fizice nu au, în momentul de față, acces la finanțări la preț redus la o dobândă acceptabilă în toate colțurile Uniunii Europene. O parte din măsurile luate pentru a îmbunătăți situația este proiectul care se numește Uniunea Bancară, proiect ce vizează întârirea băncilor din toate statele participante din UE. Obiectivul este ca, dacă ești antreprenor și ai o idee bună de afacere să poți obține credit de la o bancă la același preț sau preț comparabil cu orice stat al UE.

Economia reală nu a avut acces la finanțare la preț corect, bun în interiorul zonei euro. Măsurile luate până acum de BCE au fost insuficiente și de aceea au fost luate aceste măsuri de relaxare cantitativă. Eu sunt convins că această măsură ar fi fost luată și dacă situația dintre zona euro și Grecia nu ar fi escaladat de-a lungul ultimelor săptămâni. Era nevoie de o astfel de măsură în zona euro

În ceea ce privește Grecia, guvernul anterior de centru dreapta, indiscutabil, a stabilizat țara în ultimii doi ani jumătate, de când au câștigat alegerile. Grecia s-a reîntors anul acesta pe creștere economică și a fost pe drumul cel bun. Evident, nu tot ce s-a făcut a fost corect, dar țara a fost pe drumul cel bun. Riscurile au început să apară odată cu instabilitatea politică. la sfârșitul anului trecut, acești oameni iresponsabili de extremă stângă, comuniști, au vrut să destabilizeze Grecia politic pentru a acapara puterea, simțind că poporul este obosit după 5-6 ani de criză și este vulnerabil, în sensul în care crede în soluții miraculoase, însă ea nu există. Singura modalitate pentru a preveni ca Grecia să nu mai fie lovită de o criză, pentru a susţine întărirea economiei Greciei trebuie să tratezi exact cauzele economice: datorie publică prea mare, trebuie redus nivelul datoriei, economia nu este foarte competitivă şi este nevoie de reforme, recâştigarea încrederii investitorilor, reforma sistemului bancar.

Doar aşa se generază creştere economică sustenabilă şi locuri de muncă. (…) Rezolvarea crizei în Grecia a durat mai mult decât ne-am fi dorit, dar la acel moment nu exista o soluţie mai bună. După şase ani de criză, oamenii vor să vadă luminiţa de la capătul tunelului. Tot ce le-a promis guvernul actual este utopic (…) Grecia nu îşi permite asta. Comuniştii aplică acum exact măsurile care au dus la începerea crizei. (…) De-a lungul crizei europene, popoarele au ajutat Grecia, sunt bani publici europeni de la contribuabilul german, francez, italian, austriac, olandez şamd care au făcut posibilă supravieţuirea Greciei , deci UE nu vrea să facă rău Greciei în niciun fel, ci dimpotrivă, o va ajuta în continuare, dar şi Grecia trebuie să îşi îndeplinească angajamentele.

Deficit de investiţii de 800 miliarde euro în UE

Fondul European de Investiţii îşi propune să închidă deficitul de investiţii pe care îl avem în UE. Datorită lipsei proiectelor atractive, disfuncţionalităţilor din sistemul bancar de pe pieţele financiare pe piaţa europeană, în momentul de faţă există un deficit de investiţii la nivelul UE de aprox 700- 800 miliarde euro.(…) Atunci, Comisia Europeană a venit cu acest plan de investiţii care îşi propune să garanteze investiţii private cu fonduri venite din bugetul UE. Aici, prioritatea trebuie să fie identificarea proiectelor care sunt realmente prioritare, care aduc valoare adăugată pentru România. Guvernul trebuie să identifice care sunt cu adevărat priorităţile, iar în al doilea rând, trebuie să vadă dacă aceste priorităţi sunt viabile din punct de vedere economic. Într-un dialog pe care l-am avut în Comisia pentru bugete a Parlamentului European, cu vicepreşedintele Comisiei Europene Jyrki Katainen, care este responsabil de acest proiect întrebările mele au mers în direcţia <cum pot autorităţile locale, naţionale să se implice cu bani de la bugetul de stat, chiar cu fonduri europene pentru a face aceste proiecte viabile din punct de vedere economic şi atractive pentru sectorul privat>. Răspunsul comisarului a fost că evident, o pot face, inclusiv cu fonduri europene sau cu fonduri de coeziune. Dacă vrem să construim o autostradă şi să o finanţăm, între un investitor privat şi garanţia oferită de acest fond european de investiţii şi este totuşi încă insuficient pentru investitor ca proiectul să devină viabil, atunci Guvernul, autorităţile locale şi regionale trebuie să vadă cum pot compensa diferenţa, suma necesară pentru ca proiectul să devină atractiv şi raţional din punct de vedere economic pentru sectorul privat.

Nu va exista o distribuţie geografică la acest Fond, astfel încât nu va fi o sumă garantată, deci România va atrage cu atât mai mulţi bani cu cât proiectele pe care le propunem sunt bune.

Protestul adresat autorităților italiene privind discriminarea românilor. Ce răspuns a primit eurodeputatul?

“Scrisoarea a fost trimisă acum două săptămâni, încă nu am primit un răspuns dar nu le reproşez încă autorităţilor italiene faptul că nu au răspuns. Ideea este că atunci când se întâmplă aşa ceva, trebuie să vezi care este măsura cu adevărat eficientă şi duce la rezultate. La începutul săptămânii am văzut colegi de la socialişti din România apelând la preşedintele PE să îl sancţioneze pe acest europarlamentar (…) însă trebuie ştiut că preşedintele PE nu are niciun rol, nicio competenţă în a sancţiona, avertiza un membru al PE pentru declaraţii politice făcute în afara Parlamentului European. Dacă aceste declaraţii ar fi fost făcute în plen, atunci preşedintele PE l-ar fi putut sancţiona. Dacă vrei să existe un efect real, atunci trebuie să verifici cine şi ce competenţe are şi, în acest sens, eu m-am adresat guvernului italian şi aştept un răspuns de acolo, în cadrul legislativ din Italia. E inacceptabil pentru mine ca un om politic extremist să încerce să stigmatizeze românii datorită unui caz unic. Sunt atât de mulţi români care muncesc cinstit, corect, de multe ori în condiţii grele în multe state europene, inclusiv în Italia”.

N.R. Europarlamentarul român Siegfried Mureşan a cerut autorităţilor italiene să-l sancţioneze pe eurodeputatul Gianluca Buonanno, după ce acesta a făcut o serie de afirmaţii jignitoare la adresa românilor care muncesc în Italia. Europarlamentarul i-a trimis o scrisoare şefei Departamentului pentru Oportunităţi Egale, din cadrul guvernului italian, Ermenegilda Siniscalchi, în care i-a spus că declaraţiile oficialului italian sunt inacceptabile şi că ar trebui să fie sancţionat în justiţie.

N.R. În cursul zilei de vineri, 13 martie 2015, eurodeputatul român a primit răspuns al autorităților italiene care l-au asigurat că se vor folosi de toate mijloacele pentru ca deputatul european Gianluca Buonanno să fie sancționat pentru declarațiile sale. Mai multe aici.

Despre viitorul Uniunii Europene şi implicarea tinerilor:

Mi-aş dori să avem tineri români care să fie mai buni europeni decât sunt, să spunem, în momentul de faţă chiar unii din reprezentanţii noştri în instituţiile europene. Vreau ca tinerii români să înţeleagă că în momentul de faţă poţi călători liber, studia unde vrei, poţi lucra unde vrei fără niciun fel de restricţii în Uniunea Europeană, la fel ca orice alt cetăţean UE. Deci să simţim că suntem parte a acestui proiect (…) şi să renunţăm la complexul acesta că sunetm cetăţeni europeni de categoria a II-a. (…) Vreau ca tinerii din România să ajungă la acest nivel al firescului.

După 15 ani de victorii în alegerile europarlamentare,  PPE trebuie să arate că a meritat această încredere

PPE a câştigat toate alegerile europarlamentare din Europa, începând cu 1999, de aceea a avut şi preşedinte în Comisia Europeană în ultimii zece ani, iar familia noastră a condus Uniunea Europeană de-a lungul crizei economice cât am putut noi de bine. La alegerile europarlamentare de anul trecut, am fost asaltaţi din toate direcţiile, de către socialişti, de către liberali, populişti, sceptici, naţionalişti şamd. Adevărul este că oamenii au continuat să îşi pună încrederea în noi şi am câştigat acele alegeri, de aceea, din nou, atât preşedintele Comisiei Europene, cât şi preşedintele Consiliului European sunt reprezentanţi ai familiei noastre politice. Anul acesta, PPE trebuie să dovedească că a meritat această încredere, trebuie să dovedim că avem răspunsuri la grijile oamenilor (…) Oamenii ne-au acordat încrederea nouă pentru că ştiu că avem răspunsuri la problemele economice, dar şi că dacă se întâmplă ceva neprevăzut, noi suntem cei mai în măsură, datorită experienţei, să gestionăm aceste situaţii neaşteptate – Ucraina este doar un exemplu în acest sens.

Mesajul eurodeputatului pentru cititorii CaleaEuropeana.ro:

De multe ori mă gândesc la cititorii CaleaEuropeana.ro, în sensul că lucrurile pe care le facem în Parlament sunt specifice. Eu, în PE, sunt membru în Comisia pentru Bugete şi în Comisia pentru Afaceri Economice şi Monetare şi de multe ori, când în Parlament se discută câte o temă specifică cu mutle detalii tehnice, care prespune deja o cunoasştee a fenomenului european li a deciziilor care se iau aici, mă gândesc cum să aducem asta în atenţia cititorilor interesaţi de România. CaleaEuropeana.ro este de multe ori mijlocul cel mai la îndemână, fiind un site interesat să promoveze subiectele de interes real şi ştii că cititorii constanţi care revin pe pagină sunt interesaţi şi au un anumit nivel de înţelegere şi pot aborda chiar teme mai dificile, de accea e mereu o plăcere să interacţionez cu voi.

Interviul a fost realizat în timpul sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg, 9-12 martie 2015.

Eurodeputatul Siegfried Mureșan este vicepreședintele Comisiei pentru bugete din Parlamentul European, membru în Delegația la Comisia parlamentară de cooperare UE – Moldova și în Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest, precum și membru supleant în Comisia pentru afaceri economice și monetare și în Delegația pentru relațiile cu India.

Totodată, Siegfried Mureșan este purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European și prim-vicepreședintele Partidului Mișcarea Populară.

.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
3 Comments

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu, cel mai longeviv eurodeputat român și membru încă de la aderarea la UE, își încheie activitatea de aproape două decenii în Parlamentul European

Published

on

© Marian-Jean Marinescu/ Facebook

Marian-Jean Marinescu, cel mai longeviv europarlamentar român, își va încheia mandatul la jumătatea lunii iulie 2024, după o carieră remarcabilă în Parlamentul European începută odată cu aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, fiind singurul om politic român care a activat în legislativul european încă de la integrarea României în UE.

Dragii mei, cei care poate ați urmărit aceste intervenții ale mele, toată perioada în care am fost deputat european am avut această preocupare de a transmite ceea ce se întâmplă în Parlamentul European și ceea ce fac eu aici” a declarat Marinescu, într-un mesaj video prilejuit de încheierea mandatului său. Noul Parlament European ales la scrutinul european din 6-9 iunie 2024 va fi instalat pe 16 iulie.

Marinescu a avut o activitate intensă în Parlamentul European, fiind vicepreședinte al grupului PPE timp de 12 ani și jumătate și coordonatorul PPE pentru politica de transport în următorii 5 ani. De asemenea, a lucrat în Comisia pentru transport, în Comisia pentru industrie și energie, iar în ultimii 2 ani și jumătate în Comisia pentru mediu.

Am fost raportor pe diverse dosare, destul de importante”, a subliniat el, menționând că a închis 5 dosare în codecizie în ultimul său mandat.

Marinescu a fost desemnat de trei ori cel mai bun deputat european, de două ori pentru cercetare și o dată pentru transport, și a fost vicepreședinte și apoi președinte al intergrupului din PE, Cer și Spațiu.

El a fost, de asemenea, membru în delegația PE pentru Balcani și a deschis primul cabinet de europarlamentar în afara UE, în Moldova, în 2007. “Eu sunt mulțumit de ceea ce am făcut, bineînțeles că opiniile pot fi diferite, dar nu o să mă uit în urmă cu rușine, ci mă voi uita în urmă cu mândrie,” a declarat Marinescu.

El și-a exprimat speranța că România va continua să fie reprezentată corect în Parlamentul European și va avea un cuvânt important de spus. “Vă mulțumesc pentru atenția pe care mi-ați acordat-o în această perioadă și vă doresc tuturor să fiți sănătoși și voioși!” a încheiat el.

 

Pe parcursul mandatelor sale de europarlamentar, Marian-Jean Marinescu a fost vicepreședinte al grupului PPE din Parlamentul European timp de aproape 12 ani, în 2007, 2008-2009, 2009-2014 și 2014 – 2019.

A fost desemnat în mai multe rânduri în topul celor mai influenți eurodeputați români în domeniul politicilor de transport, fiind, de altfel, coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru transport din Parlamentul European. În perioada 2023 – 2024 a ultimului mandat a fost vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din PE.

Cele mai importante dosare pe care le-a coordonat au fost regulamentul privind Cerul Unic European și regulamentul privind funcționarea Agenției Europene pentru Siguranța Aeriană, dosare pe care le-a preluat în 2008 și le-a coordonat până în prezent. Marinescu a reușit să finalizeze negocierile cu Consiliul Uniunii Europene privind regulamentul Cerului Unic European, dar din rațiuni tehnice – traducerea documentului în toate limbile oficiale ale UE – votul final pe acest regulament va fi dat la o sesiune plenară a următorului Parlament European.

Pe parcursul activității sale de membru al PE, Marian-Jean Marinescu a câștigat de mai multe ori premiul de Europarlamentarul Anului, în anii 2014 și 2017 la categoria “cercetare și inovare” și în anul 2020 la categoria “transport și turism”.

Continue Reading

Dan Motreanu

27 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA. Dan Motreanu: A devenit unul dintre elementele de bază ale politicii externe a României, alături de apartenența la NATO și la UE

Published

on

© Dan Motreanu/Facebook

România beneficiază de cele mai solide garanții de securitate din istoria sa, pe baza Parteneriatului Strategic România-SUA și a apartenenței la NATO, a subliniat eurodeputatul Dan Motreanu într-un mesaj publicat pe Facebook, în contextul în care, astăzi, 11 iulie,  în urmă cu 27 de ani, în 1997, România și SUA lansau Parteneriatul Strategic.

”Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii a fost lansat la 11 iulie 1997, fiind anunțat de președintele SUA, Bill Clinton, într-un discurs ținut la București. După 27 de ani, România beneficiază de cele mai solide garanții de securitate din istoria sa, pe baza Parteneriatului Strategic România-SUA și a apartenenței la NATO. România este apărată de soldați americani, staționați în țara noastră, sub egida NATO, iar la Deveselu a fost amplasat un sistem american de apărare împotriva rachetelor balistice, care ulterior a trecut sub comanda NATO”, a amintit Motreanu, în contextul în care zilele acestea, la Washington, are loc summitul aniversar al NATO, organizație care celebrează 75 de ani de la înființare.

El a reliefat și importanța discursului susținut de președintele Clinton la București în urmă cu 27 de ani.

”După 27 de ani, putem spune că discursul ținut de președintele Clinton la București în 1997 a fost prima confirmare a faptului că aspirațiile euro-atlantice ale României pot deveni realitate”, consideră eurodeputatul.

În încheiere, Dan Motreanu a evidențiat pilonii pe care se fundamentează relația strânsă dintre România și SUA.

”Parteneriatul Strategic are la bază atașamentul celor două țări față de valorile democratice. În cei 27 de ani care au trecut de atunci, Parteneriatul Strategic a devenit unul dintre elementele de bază ale politicii externe a României, alături de apartenența la NATO și la UE”, a conchis europarlamentarul.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Victor Negrescu, nominalizat pentru funcția de vicepreședinte al Parlamentului European: ”Sunt onorat de susținerea grupului social-democrat”

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Victor Negrescu a fost nominalizat de grupul social-democrat din Parlamentul European pentru funcția de viacepreședinte al Legislativului European. Urmează votul în plenul Parlamentului European săptămâna viitoare, în perioada 16-19 iulie.

„Sunt onorat de susținerea grupului social-democrat și a colegilor mei din Partidul Social Democrat pentru funcția de vicepreședinte al Parlamentului European. Rezultatul obținut dovedește faptul că transformarea Partidului Social Democrat realizată de președintele Marcel Ciolacu ne-a permis astăzi să fim ascultați și influenți în familia noastră politică europeană. Mulțumesc pentru încredere”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

Potrivit acestuia, inițial au fost 12 candidați, dintre care 10 au intrat la vot pentru această poziție: „Am reuşit să obțin votul a 88 de colegi dintre cele 112 voturi înregistrate. Locul 2 după Germania, dar înaintea altor state importante. Urmează votul în plenul Parlamentului European săptămâna viitoare.”

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA8 mins ago

Directorul general Adrian-Victor Vevera, mesaj la ceas aniversar: ICI București celebrează 54 de ani de excelență. Ne vom continua misiunea de a inova și de a contribui la transformarea digitală a societății

CONSILIUL UE2 hours ago

Miniștrii de externe din UE se pregătesc boicoteze o reuniune diplomatică la nivel înalt pe care președinția Ungariei la Consiliul UE ar trebui să o găzduiască

SUA2 hours ago

Joe Biden, discurs către națiune din Biroul Oval după tentativa de asasinat asupra lui Trump: În America, ne rezolvăm diferendele la urnele de vot, nu cu gloanțe

NATO21 hours ago

Jens Stoltenberg, „șocat” de tentativa de asasinat asupra lui Donald Trump: Aliații NATO sunt uniți pentru a ne apăra libertatea și valorile

ROMÂNIA22 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu: România și Franța împărtășesc aceleași valori democratice, bazate pe ideile de libertate, egalitate, fraternitate

ROMÂNIA23 hours ago

Ambasadorul României în SUA: Tentativa de asasinat împotriva lui Donald Trump este șocantă. Violența motivată politic trebuie condamnată întotdeauna

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă, mesaj de Ziua națională a Franței: Franța ne-a fost întotdeauna prieten și aliat, dar și un izvor de civilizație europeană autentică

POLITICĂ1 day ago

Nicolae Ciucă: Ura și violența nu își au loc într-o democrație. Atacul asupra lui Donald Trump este un atac la adresa libertății de exprimare

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis, “îngrozit” de tentativa de asasinat asupra lui Trump: Violența și agresivitatea nu sunt atribute ale niciunei democrații

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu, după tentativa de asasinat asupra lui Donald Trump: Indiferent de diferențele politice sau ideologice, recurgerea la violență nu este niciodată justificată

SUA2 hours ago

Joe Biden, discurs către națiune din Biroul Oval după tentativa de asasinat asupra lui Trump: În America, ne rezolvăm diferendele la urnele de vot, nu cu gloanțe

NATO3 days ago

“NATO este ca o căsnicie, trebuie să fi implicat în fiecare zi”, afirmă Stoltenberg la ultimul summit ca secretar general înainte de a preda ștafeta

NATO3 days ago

Amfitrion al celebrării a 75 de ani de NATO, Joe Biden a încheiat un summit bântuit de gafa confundării lui Zelenski cu Putin alăturându-se tradiției SUA care se întinde “de la Truman la Reagan și până la mine” de apărare a NATO

INTERVIURI3 days ago

VIDEO INTERVIU Mircea Geoană, la summitul NATO de la Washington: Sprijinul NATO, o garanție suplimentară că Ucraina și R. Moldova își pot îndeplini calea europeană

NATO3 days ago

Summitul NATO: România, reprezentată de Nicolae Ciucă la lansarea “Pactului pentru Ucraina”, alături de Biden, Zelenski, Macron și ceilalți lideri euro-atlantici

ROMÂNIA4 days ago

Guvernul aprobă Strategia națională în domeniul inteligenței artificiale

MAREA BRITANIE4 days ago

În prima întâlnire cu Volodimir Zelenski, noul premier britanic îl asigură de sprijinul de neclintit al Regatului Unit: Schimbarea guvernului nu schimbă cu nimic sprijinul pe care îl vom oferi

ROMÂNIA4 days ago

Investiție de peste 100 milioane de dolari a PepsiCo într-un depozit automatizat din Popești-Leordeni. Ciolacu: Contribuiți la reducerea deficitului comercial al țării prin exportul producției către alte 17 state din lume

NATO4 days ago

La 75 de ani de NATO, liderii aliați au adoptat Declarația de la Washington: “Cale ireversibilă” a Ucrainei către NATO și o “Alianță capabilă” să apere flancul estic împotriva oricărui adversar

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, la Washington: România susține ca perspectiva transatlantică a Ucrainei să fie ireversibilă. Ajutăm Ucraina și R. Moldova pentru că putem să o facem

Trending