Extinderea UE, inghetata pana in 2020. Moldova in afara portilor Europei

Doar Balcanii de Vest rămân în cărţi, iar Moldova primeşte drept consolare promisiunea liberalizării regimului de vize, relateaza ziarul Adevarul. Potrivit unui document elaborat de Polonia şi Suedia, UE nu va mai invita la negocieri de aderare nicio ţară din răsăritul continentului în următorii zece ani.

Ministrul de Externe polonez, Radek Sikorski, şi omologul său suedez, Carl Bildt, au răspuns împreună unui chestionar transmis de comisarul pentru Extindere, Stefan Fuele, celor 27 de state membre UE. În vara acestui an, Fuele  a trimis satelor membre un set de întrebări legat de relaţiile  UE cu vecinii, una dintre acestea referindu-se la politica de extindere până în 2020.

Oprirea acestui proces în următoarea decadă, aşa cum recomandă documentul comun suedezo-polonez, este împărtăşită de majoritatea statelor UE. Exceţia de la acestă regulă o constituie Balcanii de Vest, care rămân în cărţile aderării. Celelalte aspirante la statutul de membru UE, între care Moldova, Serbia sau Ucraina, nu trebuie descurajate, urmând să primească alte compensaţii, cum ar fi ridicarea regimului de vize.

În cazul Moldovei, Comisia Europeană ar fi fost dispusă să urgenteze desfiinţarea vizelor, aşa cum a cerut în plenul Parlamentul European şi eurodeputata PPE Monica Macovei.

Moldova, fără vize?

Bruxelles-ul consideră că acordarea regimului de liberă circulaţie ar crea un avantaj coaliţiei pro-occidentale de la Chişinău, înainte de alegerile anticipate din 28 noiembrie. Miniştrii de Externe europeni, care se reunesc azi, la Luxemburg, sunt cei care ar trebui să ceară Comisiei elaborarea unui plan de acţiune pentru Moldova. Poziţia „celor 27″ nu este, însă, unitară în această privinţă, din cauza Franţei care a cerut garanţii suplimentare, între care aprobarea respectivului plan de către toate ţările membre UE.

Potrivit “EUobserver”, Franţa ar dori să menajeze Rusia, mai ales după summitul trilateral de la Deauville, când preşedintele Dmitri Medvedev a fost de acord, în premieră, cu condiţiile puse de UE în privinţa desfiinţări vizelor pentru cetăţenii ruşi. În viziunea Parisului, dar şi a Berlinului, o urgentare a acestei probleme în cazul Moldovei sau al Ucrainei ar putea zgândări sensibilitatea Moscovei, într-un moment în care statele mari ale UE caută să se apropie de Rusia.

Dezamăgitoare în acest sens a fost şi rezoluţia adoptată la 21octombrie, de către Parlamentul European. Documentul laudă  „progresele Moldovei de la momentul începerii negocierilor Acordului de asociere la UE”, dar atrage atenţia că integrarea Moldovei depinde de soluţionarea problemei Transnistriei.

Noi condiţii pentru Serbia

Şi Belgradul ar fi avut motive să aştepte încrezător reuniunea de azi, de la Luxemburg. Miniştrii de Externe UE ar fi trebuit să ceară Comisiei să se pronunţe asupra deschiderii negocierilor de aderare. Iar ultimele evoluţii, inclusiv ridicarea regimului de vize pentru sârbi, reprezentau tot atâtea semnale pozitive pentru Belgrad. Numai că statele membre pun şi în cazul Serbiei noi condiţii şi cer garanţii suplimentare.

Într-un document transmis miniştrilor de Externe UE, ambasadorii europeni cer acum Serbiei arestarea criminalilor de război Ratko Mladic şi Goran Hadzic, dar mai ales “o abordare constructivă a dialogului cu Kosovo”.

Documentul reprezintă un compromis la care s-a ajuns între UE şi Olanda, pentru ca această ţară, care s-a opus de la început aderării Serbiei, să renunţe la poziţia sa rigidă. Cheia cu care Serbia poate să deschidă uşa UE rămâne cu siguranţă atitudinea sa viitoare în privinţa Kosovo, aşa cum reiese din documentul amintit, care “cere progrese în dialogul dintre Belgrad şi Priştina”, aşa cum stipulează şi rezoluţia Adunării Generale a ONU, din 9 septembrie.

Croaţia, fruntaşa lotului de aspirante

Pentru UE, elevul model al Balcanilor de Vest este Croaţia. Cu 30 de capitole închise şi alte trei pe masa Bruxelles-ului, Zagrebul se apropie vertiginos de momentul aderării.

Croaţia export deja către UE peste 60% din bunurile industriale, iar investiţiile venite dinspre Uniune reprezintă 99% din volumul total
al investiţiilor străine directe, în valoare de 3,57 miliarde de euro. Cel mai important însă e că Zagrebul a reuşit să-şi încheie cu bine disputa teritorială cu Slovenia.

Un conflict, datând din 1991, legat de apartenenţa câtorva sate şi de graniţa maritimă a opus cele două state timp de 18 ani. După propria aderare la UE, Slovenia a condiţionat-o pe cea a Croaţiei de soluţionarea disputei.

Termenii documentului elaborat de şefii diplomaţiilor Poloniei şi Suediei, Radek Sikorski şi Carl Bildt, referitor la politica de extindere, este de-a dreptul descurajator pentru aspirantele la statutul de membre UE.

Astfel, cei doi diplomaţi notează că “Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan şi Belarus pot deveni cândva membre UE, spre deosebire de alte ţări din nordul Africii sau Orientul Mijlociu”. “Unele ţări de la graniţele UE sunt europene şi vor beneficia de un statut special, în acord cu tratatele, altele vor rămâne doar vecinele Europei şi atât”, concluzionează documentul.

Strategia gândită în tandem de Polonia şi Suedia ia în calcul oprirea procesului de extindere a UE în următorul deceniu. În această vară, comisarul pentru Extindere, Stefan Fuele, a întocmit un chestionar pe care l-a transmis celor 27 de ţări membre, dar şi altor 16 state din vecinătatea Uniunii. Între alte întrebări, chestionarul conţinea un set privitor la modul în care văd guvernele naţionale extinderea UE până în 2020. Marea întrebare era, evident, dacă Uniunea a ajuns la limita extinderii şi, în caz afirmativ, cum îşi va gestiona mai departe relaţiile cu vecinătatea.

Potrivit EUobserver, cel care a amorsat această dezbatere a fost ministrul de Externe ucrainean Kostantin Grişcenko. În strategia sa de politică externă, Kievul îşi propune, “cu îndrăzneală”, aderarea ţării la UE până în 2020. Documentul amintit critică politica de extindere practicată de Bruxelles, afirmând că relaţiile UE – Ucraina au progresat în aceşti ultimi ani “în ciuda acesteia, şi nu datorită ei”.

Documentul polono-suedez răspunde în acest moment unui curent majoritar în UE. Majoritatea actorilor importanţi, în frunte cu Germania şi Franţa, sunt ostili continuării procesului de extindere a Uniunii, excepţie făcând Balcanii de Vest.

Articol integral in adevarul.ro.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *