Factorii care influenteaza invatarea unei limbi straine

Cultura, tradiţiile unei ţări sau pur şi simplu nevoia de a te exprima cursiv sunt decisive atunci când începi să înveţi o limbă străină. La acestea se adaugă înclinaţia nativă şi mediul, susţin specialiştii, potrivit Adevarul.ro.

Un român are nevoie de mai bine de un an şi jumătate de studiu susţinut pentru a învăţa o limbă ca japoneza, chineza sau araba. În comparaţie, în doar şase luni putem căpăta cunoştinţe solide de franceză, spaniolă sau italiană. Metodele clasice garantează asimilarea a 80-100 de cuvinte pe zi printr-un curs intensiv de învăţare, susţin lingviştii. Timpul necesar pentru a ajunge la un nivel avansat de cunoaştere a unei limbi străine este însă influenţat de mai mulţi factori. Astfel, interesul pe care ni-l stârneşte o anumită cultură este strâns legat de motivaţia pe care o avem în asimilarea informaţiei respective şi de efortul pe care suntem dispuşi să-l depunem.

Intr-adevăr, susţin lingviştii, există afinităţi spirituale – adică cei care-şi doresc să înveţe o limbă străină sunt influenţaţi de cultură, de tradiţii – sau concrete – care apar atunci când eşti nevoit să lucrezi sau să trăieşti într-o altă ţară ori te căsătoreşti cu cineva care nu vorbeşte limba ta. „În plus, înclinaţia propriu-zisă are legătură cu talentul înăscut. E ca în pictură sau orice altă ramură a artei. Cei care au talent capătă anumite deprinderi mai uşor”, a mai explicat Rodica Mihăilă, director al Centrului de Studii Americane de la ­Universitatea Bucureşti.

De asemenea, procesul de asimilare depinde foarte mult de grupul lingvistic din care faci parte. Românii reuşesc să înţeleagă un vorbitor de franceză sau de italiană pentru că structura gramaticală şi vocabularul celor două limbi sunt de origine latină. Pe de altă parte, germana, greaca sau turca prezintă o cu totul altă topică în frază, având mult mai puţine cuvinte la care ne putem raporta. 

Un alt factor important de influenţă este momentul în care hotărâm să ne îmbogăţim cunoştinţele. Începând cu vârsta de 3 ani, se dezvoltă capacitatea de însuşire a informaţiilor, urmând ca ­înaintarea în vârstă să diminueze competenţa. „Cu cât conştientizezi actul învăţării, cu atât devine mai greu să digeri informaţia”, spune Rodica Mihăilă. O metodă de studiu eficientă se poate raporta la zona în care locuim. De pildă, unii locuitori din Ardeal înţeleg şi vorbesc cu mai multă uşurinţă maghiara deoarece sunt înconjuraţi de nativi ai acestei limbi.

De-a lungul timpului au fost identificate mai multe metode de învăţare a limbilor străine. Una dintre cele mai recente este sugestopedia. Potrivit inventatorului acesteia, Gheorghi Lozanov, în decurs de 24 de ore putem asimila 3.000 de cuvinte. Cercetările sale au la bază studiul tehnicilor de respiraţie, concentrare, sugestie şi autosugestie. Pe lângă aceasta, mai sunt însă multe alte metode de studiu, mai puţin revoluţionare:

– Metoda traducerii. Are ca principale obiective  studiul gramaticii, vocabularului şi al literaturii, accentul fiind pus pe învăţarea conştientă şi deductivă.
– Metoda audio-linguală. Tehnicile folosite sunt dialogul, jocul de rol, repetiţia şi exerciţiul pentru ca studentul să folosească limba ­într-un mod automat, bazat pe comunicare.
– Metoda directă. Inventatorul metodei, Charles Berlitz, sugerează sensul cuvintelor prin imagini, pantomimă şi conversaţie, traducerea nefiind admisă.
– Metoda tăcerii. Studenţii sunt încurajaţi să se autocorecteze şi să interacţioneze, profesorul este tăcut, sugerând greşelile.
– Învăţarea limbii în ­comunitate. Profesorul are rol de consilier lingvistic, punându-se accent pe comunicare.
– Metoda răspunsului fizic total. În etapa iniţială profesorul vorbeşte, iar studenţii răspund nonverbal, apoi rolurile se schimbă.

Pentru mai multe detalii sau trucuri pentru invatare rapida, acceseaza Adevarul.ro

Sursa foto: montmayne.blogspot.com

 

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *