Financial Times: România ilustrează limitele puterii de care dispune UE faţă de statele membre

România ilustrează limitele puterii de care dispune UE pentru a proteja statul de drept în ţările membre, titrează Financial Times în ediţia electronică de duminică, potrivit Mediafax, adăugând că unii parlamentari europeni se tem că angajamentele luate de premierul Victor Ponta ar putea fi doar promisiuni deşarte.

Heather Grabbe, directoarea Open Society Institute din Bruxelles, susţine că UE a primit în mod deliberat competenţe limitate pentru a interveni în afacerile juridice interne ale statelor membre. “UE a acceptat întotdeauna ca statele membre să adere cu prevederi constituţionale diverse, iar acest lucru este în regulă atât timp cât se supun propriilor reguli”, a declarat Grabbe. “Dar atunci când încetează să mai facă acest lucru, cum pare să facă acum România, este foarte greu pentru UE să reacţioneze”, a explicat ea în Financial Times.

Numeroşi oficiali europeni au recunoscut că au puţine puteri pentru a exercita presiune asupra ţărilor care ameninţă valorile centrale ale blocului. Dar în urma mai multor confruntări cu statele membre cu privire la respectarea drepturilor fundamentale, unii oficiali şi analişti argumentează că trebuie dezvoltate noi instrumente pentru protejarea democraţiei Europei.

Cea mai puternică armă a UE pentru a pedepsi o ţară care nu respectă normele sale democratice este Articolul 7 din Tratatul de la Lisabona, care permite sancţionarea unui stat membru, inclusiv prin suspendarea dreptului său de vot. Dar această măsură, cunoscută şi ca opţiunea “nucleară”, nu a fost folosită niciodată, fiind considerată prea severă.

Singura dată când au fost folosite sancţiuni împotriva unui stat membru a fost în 2000, înainte ca Tratatul de la Lisabona să fie adoptat, când UE a decis să izoleze Austria după ce Jörg Haider, liderul partidului de extremă dreapta din această ţară, s-a alăturat coaliţiei de guvernământ. Politica de izolare a eşuat însă jalnic, UE fiind obligată ulterior să înlăture sancţiunile, Haider rămânând la putere, ceea ce a subliniat slăbiciunea instituţiilor europene în faţa guvernelor naţionale.

Un incident similar a avut loc în 2010, când preşedintele francez din perioada respectivă Nicolas Sarkozy a deportat 8.000 de imigranţi romi în pofida opoziţiei UE şi a ameninţărilor cu acţiuni juridice. În urmă cu un an, Ungaria a înfruntat ameninţările UE, ignorând cererile Bruxelles-lui de a revoca o controversată lege a presei.

În cazul României, UE încă mai are câteva cărţi pe care să le joace, respectiv extinderea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), blocarea aderării la Schengen sau suspendarea eliberării de fonduri europene.

Oricum, conchide cotidianul britanic, rămâne neclar dacă vreuna dintre aceste măsuri va reprezenta o ameninţare reală pentru un prim-ministru al cărui cel mai mare interes este încă acasă mai degrabă decât la Bruxelles.

Sursa: Mediafax.ro
Foto: civitaspoliticsblog.wordpress.com

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

10 − 10 =