Financial Times: Tratamentul aplicat de FMI în România începe să dea rezultate

În timp ce liderii din zona euro dezbat politica creşterii economice în detrimentul austerității, dovezile din România par să indice că tratamentul tradiţional funcţionează, potrivit unui articol postat pe blogul publicaţiei Financial Times.

FMI a apreciat reformele şi redresarea economică din România, dar cu toate că a lăudat progresele realizate, a avertizat că există riscuri substanţiale de scădere, iar reforma mai are un drum lung de parcurs, notează Mediafax.

Noul guvern instalat după prăbuşirea predecesorului său, la sfârşitul lui aprilie, trebuie să echilibreze angajamentele internaţionale cu presiunile politice din anul electoral, lucru dificil de realizat.

Economia a frânat în urma crizei financiare mondiale, după mai mulţi ani de creştere puternică, în ultimul deceniu. Guverne succesive au adoptat politici bugetare relaxate pro-ciclice în perioada de boom economic, ceea ce a dus la o cădere serioasă la izbucnirea crizei, se arată în articolul din Financial Times.

Sub protecţia FMI, România a adoptat măsuri de austeritate, inclusiv concedieri şi o reducere cu 25% a salariilor în sectorul public, precum şi majorarea TVA.

Măsurile s-au dovedit extrem de nepopulare şi au contribuit la alimentarea protestelor de stradă de la începutul acestui an, care au condus până la urmă la căderea guvernului în aprilie. Fostul Executiv a fost înlocuit de coaliţia social-liberală condusă de premierul Victor Ponta.

În pofida situaţiei politice dificile, FMI a notat că “performanţele economice ale României în cadrul programului rămân solide”, adăugând că creşterea PIB este aşteptată se se accelereze în a doua jumătate a acestui an, inflaţia rămâne sub control, iar poziţiile bugetară şi externă continuă să se îmbunătăţească.

Lauda a fost urmată de avertismentul că riscurile externe sunt în creştere.

România este expusă crizei din zona euro, principalul partener comercial şi de investiţii. Sistemul financiar a fost consolidat în ultimii ani, dar rămâne vulnerabil la contagiune, ca şi la creşterea creditelor neperformante pe piaţa locală.

FMI a cerut totodată “o disciplină strictă a cheltuielilor” şi reconfirmarea angajamentului pentru reforme structurale, inclusiv în administraţia fiscală, sistemul de sănătate, al transporturilor şi al energiei, precum şi pentru privatizări.

După aderarea la UE în 2007, reformele din România s-au blocat. Absorbţia fondurilor UE este îngrijorător de redusă, un alt semn că România, ţară bogată în resurse, nu reuşeşte să profite de oportunităţi.

Aşa cum indică protestele din acest an şi un număr de privatizări amânate sau făcute de mântuială, austeritatea şi liberalizarea economică rămân subiecte sensibile, economic şi politic.

După ce “a jucat fără reguli” în anii de prosperitate, România s-a lovit de nişte realităţi dure.

Deocamdată, Ponta se bucură de încredere, atât din partea instituţiilor internaţionale, precum FMI, cât şi a alegătorilor, după ce a obţinut o victorie răsunătoare în alegerile locale.

Tentaţia de a împărţi cadouri electorale înainte de alegerile generale de la finele anului ar trebui să fie moderată de opoziţie, precum şi de angajamentele lui Ponta faţă de acordurile internaţionale.

După vot, guvernul va avea în faţă situaţia obişnuită din România: un potenţial extraordinar, dar şi provocări mari, conchide autorul articolului.

Sursa: Mediafax.ro
Foto:   soundofcannons.blogspot.com

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

15 + eleven =