Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Finanțarea apărării europene: Comisia Europeană propune trei scenarii cu fonduri de până la 10 miliarde de euro pentru crearea unei ”autentice Uniuni a Apărării”

Published

on

Dezvoltarea unei ”autentice Uniuni Europene a Apărării” necesită o alocare bugetare cuprinsă între 3.5 și 10 miliarde de euro pentru următorul exercițiu bugetar european post-2020, a precizat miercuri Comisia Europeană în cadrul unui document dedicat viitorului buget multianual și care explorează un număr de trei scenarii pentru fiecare politică ce urmează să fie finanțată sub Cadrul Financiar post-2020.

În documentul intitulat ”Bugetul UE pentru viitor”, Comisia Europeană atrage atenția că pentru dezvoltarea unei ”autentice Uniuni Europene a Apărării” sunt necesare ”investiții bugetare semnificative” pentru următoarea perioadă de programare financiară. Documentul reflectă contribuția executivului european la summitul informal al liderilor UE din 23 februarie, în care șefii de stat sau de guvern vor adopta orientări privind viitorul Cadru Financiar Multianual post-2020, summit la care România va fi reprezentată de președintele Klaus Iohannis.

Pornind de la situația actuală în privința finanțelor apărării europene, și anume Fondul European de Apărare, Comisia Europeană prezintă trei scenarii progresive de luat în calcul pentru viitorul apărării UE.

Scenariul 1 face referire la componenta de cercetare a Fondului, estimând că pentru a realiza o diferență substanțială, bugetul alocat ar trebui să se situeze în jurul sumei de 3.5 miliarde de euro pentru următorii 7 ani.

Scenariul al 2-lea prevede o alocare de 7 miliarde de euro pentru aceeași perioadă, context în care componentei de cercetare îi este adăugat și obiectivul dezvoltării industriei de apărare.

”Cel puțin 7 miliarde de euro ar fi necesare pentru a co-finanța o parte din costurile dezvoltării industriei de apărare. Acest lucru ar permite generarea unor investiții totale pentru dezvoltarea capabilităților pentru apărare de cel puțin 35 de miliarde de euro în perioada celor 7 ani”, explică Comisia Europeană.

Scenariul al treilea, cel mai optimist, propune o alocare de 10 miliarde de euro sub auspiciile unui ”mecanism de finanțare separat” care ar intensifica ”abilitățile UE pentru a sprijini financiar și operațiuni în domeniul apărării în timpul celor 7 ani”.

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Citiți și DOCUMENT Comisia Europeană a lansat ambițiosul Fond European de Apărare: 5 miliarde euro, finanțări și investiții pentru dezvoltare militară; 500 de milioane euro, fonduri pentru cercetare

Propunerea Comisiei Europene în materie de finanțare a apărării europene survine în condițiile în care unicul mecanism în domeniu a fost lansat la jumătatea anului 2017. 

Fondul european de apărare a fost anunțat de președintele Jean-Claude Juncker în septembrie 2016 și a fost lansat în iunie 2017.

Prin intermediul programului de cercetare din cadrul Fondului european de apărare vor fi alocate 90 de milioane de euro pentru finanțări nerambursabile acordate integral și direct din bugetul UE, în perioada 2017-2019. Acest program e completat de unul dedicat dezvoltării capacităților relevante, axat pe stimularea cooperării statelor membre pentru dezvoltarea în comun de echipamente și tehnologii de apărare și cofinanțat din bugetul UE cu 500 de milioane de euro în perioada 2019-2020.

Prin intermediul Fondului vor fi, de asemenea, susținute și unele proiecte de dezvoltare a capacității din cadrul cooperării structurate permanente din domeniul apărării (PeSCo), din care face parte și România.

Citiți mai multe despre Apărarea europeană

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune un nou instrument pentru a contracara utilizarea măsurilor economice coercitive de către țările terțe

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Comisia Europeană a propus miercuri un nou instrument pentru a contracara utilizarea măsurilor economice coercitive de către țările terțe, instrumentul juridic reprezentând un răspuns la faptul că, în ultimii ani, UE și statele sale membre au devenit ținta unor presiuni economice deliberate, informează comunicatul oficial. 

Instrumentul juridic îi va permite Uniunii Europene să se apere mai bine pe scena mondială. Scopul este de a descuraja țările terțe să restricționeze sau să amenințe să restricționeze comerțul sau investițiile pentru a determina o schimbare a politicii UE în domenii precum schimbările climatice, fiscalitatea sau siguranța alimentară.

Instrumentul anti-coerciții este conceput să detensioneze relațiile economice și să determine stoparea unor măsuri coercitive specifice prin intermediul dialogului, ca prim pas. Orice contramăsuri luate de UE ar fi aplicate numai în ultimă instanță, atunci când nu există nicio altă modalitate de a contracara intimidarea prin măsuri economice, care poate lua multe forme.

Acestea variază de la instrumente explicite de coerciție și de apărare comercială îndreptate împotriva UE utilizate de unele țări, la controale selective la frontieră sau controale în sfera siguranței alimentare vizând produsele dintr-o anumită țară a UE, până la boicotarea unor produse cu o anumită origine. Scopul contramăsurilor este de a menține dreptul legitim al UE și al statelor membre de a face alegeri și de a lua decizii în materie de politici în mod suveran, precum și de a preveni interferențele grave în suveranitatea Uniunii sau a statelor sale membre.

 „Într-o perioadă de tensiuni geopolitice tot mai accentuate, comerțul este din ce în ce mai mult utilizat ca armă, iar UE și statele sale membre devin ținte ale intimidării economice. Avem nevoie de instrumente adecvate pentru a răspunde în mod corespunzător. Prin această propunere, transmitem mesajul clar că UE își va apăra cu fermitate interesele. Principalul obiectiv al instrumentului anti-coerciții este de a acționa ca un factor de descurajare. Dar de acum dispunem de mai multe instrumente atunci când suntem nevoiți să acționăm. Acest instrument ne va permite să răspundem provocărilor geopolitice din următoarele decenii, menținând Europa puternică și flexibilă”, a transmis Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv și comisar pentru comerț. 

Cu acest nou instrument, Uniunea Europeană va fi în măsură să răspundă măsurilor economice coercitive într-un mod structurat și uniform. Un cadru legislativ dedicat asigură previzibilitate și transparență; el evidențiază aderarea UE la o abordare bazată pe norme, inclusiv la nivel internațional.

Mai mult, UE va colabora direct cu o țară în cauză pentru a pune capăt intimidării economice. Dacă intimidarea economică nu se oprește imediat, noul instrument va permite Uniunii să reacționeze rapid și eficient, oferind un răspuns personalizat și proporțional pentru fiecare situație, de la impunerea de tarife și restricționarea importurilor din țara în cauză, la restricții vizând serviciile sau investițiile sau la măsuri de limitare a accesului la piața internă a UE.


Propunerea Comisiei vine în urma solicitărilor inițiate de Parlamentul European și de mai multe state membre. Ea a fost făcută cunoscută într-o Declarație comună a Comisiei, a Consiliului și a Parlamentului European privind un instrument pentru descurajarea și contracararea acțiunilor coercitive desfășurate de țări terțe, emisă în 2 februarie.

Propunerea a fost elaborată în urma unei consultări publice laborioase desfășurate la nivelul UE (inclusiv a unei evaluări a impactului), în cadrul căreia multe dintre părțile interesate – în special întreprinderile, asociațiile industriale și grupurile de reflecție – au semnalat problema intimidării economice și a măsurilor coercitive îndreptate împotriva intereselor UE și au sprijinit elaborarea la nivelul UE a unui instrument disuasiv.

În prezent, propunerea trebuie discutată și aprobată de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene. Ea va fi luată în considerare în cadrul procedurii legislative ordinare, prin care Parlamentul și Consiliul își vor elabora pozițiile la nivel intern înainte de a negocia între ele în cadrul discuțiilor din cadrul trilogului, cu participarea Comisiei. În următoarele două luni, părțile interesate și cetățenii pot oferi puncte de vedere suplimentare cu privire la care Comisia va prezenta un raport Consiliului și Parlamentului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ucraina | Ursula von der Leyen: UE, pregătită cu sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei

Published

on

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reiterat sprijinul „neclinitit și deplin” al UE pentru Ucraina în fața agresiunii împotriva integrității sale teritoriale și a suveranității, anunțând că Europa este pregătită să ia măsuri restrictive suplimentare împotriva Rusiei.

În discursul susținut în fața ambasadorilor UE, Ursula von der Leyen a făcut referire la mișcările militare rusești și despre acumularea masivă a acestora de-a lungul frontierei de est a Ucrainei: „Doresc să subliniez încă o dată sprijinul deplin și neclintit al UE pentru Ucraina în fața acestei agresiuni împotriva integrității sale teritoriale și a suveranității”, a transmis șefa Executivului European. 

De asemenea, oficialul european condamnă încercarea flagrantă de a intimida guvernul reformist al Republicii Moldova prin manipularea livrărilor de gaz într-o perioadă de prețuri ridicate la energie: „Trebuie să ne protejăm societățile și democrațiile de acest tip de joc de putere geopolitică cinică. UE va răspunde în mod corespunzător la orice alte agresiuni, inclusiv la încălcări ale dreptului internațional sau la orice alte acțiuni rău intenționate, întreprinse împotriva noastră sau a vecinilor noștri, inclusiv a Ucrainei.”

„Acest răspuns va lua forma unei intensificări și extinderi robuste a regimurilor de sancțiuni existente. Și, pe lângă acestea, suntem pregătiți să luăm măsuri restrictive suplimentare. Vom face acest lucru în coordonare cu partenerii noștri de aceeași părere. Pentru a fi foarte clar: am prefera să ne angajăm în mod constructiv cu Moscova, dar acest lucru depinde de ei. În prezent, alegerile deliberate și acțiunile agresive ale Rusiei sunt cele care continuă să destabilizeze securitatea în Europa”, a conchis aceasta.

Reamintim că președintele Biden “a exprimat îngrijorarea profundă a Statelor Unite și a aliaților noștri europeni cu privire la escaladarea forțelor Rusiei în jurul Ucrainei și a precizat că SUA și aliații noștri vor răspunde cu măsuri economice puternice și de altă natură în cazul unei escaladări militare”. Poziția exprimată de Biden vine să întărească informațiile lansate de diferite surse din cadrul administrației americane, care indicau faptul că SUA intenţionează să-şi consolideze prezenţa militară în Europa de Est, în cazul în care Rusia atacă Ucraina. În același context, și Uniunea Europeană a anunțat că depune eforturi pentru ”a evita o criză”, dar că ”va susține ferm Ucraina” în cazul unui atac din partea Rusiei

Citiți și: Convorbire de “gradul zero” Biden-Putin: SUA avertizează Rusia cu “măsuri severe” în cazul unei escaladări militare în Ucraina, Moscova cere garanții că NATO nu se va extinde spre Est

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Summitul “Nutriție pentru Dezvoltare” de la Tokyo: UE promite 2,5 miliarde de euro pentru combaterea malnutriției împreună cu țările partenere, în următorii patru ani

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

În cadrul Summitului “Nutriție pentru Dezvoltare”, organizat marți, 7 decembrie la Tokyo, Comisia Europeană a anunțat un nou angajament de 2,5 miliarde de euro pentru perioada 2021-2024 pentru reducerea tuturor formelor de malnutriție. Această contribuție acoperă asistența umanitară pentru a răspunde nevoilor urgente, precum și sprijinul pentru a aborda cauzele profunde ale malnutriției, inclusiv o transformare pe termen mai lung a sistemelor alimentare în țările partenere ale UE.

Luând cuvântul în cadrul summitului, comisarul pentru parteneriate internaționale, Jutta Urpilainen, a declarat:

„Pandemia COVID-19 agravează criza globală a nutriției. Niciodată nu a fost atât de urgentă nevoia unor sisteme alimentare și de sănătate mai echitabile, mai rezistente și mai durabile. Angajamentul de astăzi va contribui la abordarea malnutriției într-o manieră cuprinzătoare, prin sprijinirea sistemelor alimentare durabile și rezistente. Dorim să creăm un viitor sănătos, lipsit de foamete și malnutriție, pentru toți.”

Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a declarat:

Nutriția este un aspect important al ajutorului umanitar al UE. De la ajutorarea copiilor în primii ani de viață până la sprijinirea celor afectați de crize, care i-au lăsat fără hrană, o bună nutriție este un element esențial. Ne vom consolida sprijinul pentru a ne asigura că tratamentul malnutriției ajunge la cei mai vulnerabili, ajutând milioane de oameni să aibă o viață mai sănătoasă.”

Această asistență vitală va fi direcționată pentru a sprijini țările partenere din Africa, Asia, Pacific, America Latină și Caraibe, care acordă prioritate nutriției în cooperarea lor cu UE. UE va finanța acțiuni în sectoarele relevante pentru nutriție, inclusiv în agricultură, apă, sanitație și igienă, protecție socială, sănătate, educație, pentru a contribui la îmbunătățirea rezultatelor în materie de nutriție, cu accent pe femei, adolescente și copii sub cinci ani.

Comisia a lucrat în parteneriate cu statele membre ale UE, prin programarea comună, cum ar fi în Laos, sau pentru a spori investițiile în domeniul nutriției prin mobilizarea cofinanțării. UE va încerca să își sporească impactul prin intermediul unei abordări de tip “Team Europe”.

Finanțarea umanitară a UE va contribui la furnizarea de asistență pentru salvarea de vieți și bazată pe necesități, sprijinindu-i pe cei mai vulnerabili în situații de criză precum cele din Afganistan, Yemen, Etiopia și Sahel.


La nivel mondial, aproape 3 miliarde de oameni nu își permit o alimentație sănătoasă.

UE investește în sprijinirea unor sisteme alimentare incluzive care să cuprindă dimensiunile economice, sociale și de mediu ale sustenabilității. Acest lucru face parte din cadrul mai larg al strategiei “De la fermă la consumator” din cadrul Acordului Verde al UE și este prevăzut în Planul de Acțiune privind Nutriția.

Prin intermediul inițiativei Platformele Naționale de Informare pentru Nutriție, UE sprijină țările partenere să consolideze guvernanța națională bazată pe dovezi pentru a preveni malnutriția și consecințele acesteia. În perioada 2021-2024, UE se angajează să aloce cel puțin 2,5 miliarde EUR (1,4 miliarde EUR pentru dezvoltare și 1,1 miliarde EUR pentru ajutor umanitar) pentru cooperarea internațională cu un obiectiv în domeniul nutriției.

În cadrul primului summit “Nutriție pentru Dezvoltare”, desfășurat în 2013, UE s-a angajat să aloce 3,5 miliarde EUR în perioada 2014-2020 pentru a îmbunătăți nutriția în țările partenere. Până în 2020, acest angajament nu numai că a fost îndeplinit, dar a fost depășit cu 800 de milioane EUR.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.48 mins ago

PES salută alegerea lui Olaf Scholz în funcția de cancelar federal: Marchează o nouă etapă pentru Germania și Europa

Corina Crețu1 hour ago

Eurodeputatul Corina Crețu salută noul guvern german: Olaf Scholz va consolida proiectul european

ROMÂNIA1 hour ago

Spitalul Regional Iași: Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană propune un nou instrument pentru a contracara utilizarea măsurilor economice coercitive de către țările terțe

U.E.1 hour ago

Emmanuel Macron, ultim omagiu pentru Angela Merkel: Mulțumesc pentru că m-ai învățat multe lucruri și m-ai acceptat ca pe un lider tânăr și furtunos

ROMÂNIA2 hours ago

Directorul SRI: Construirea parteneriatelor strategice rămâne piatra de temelie a proiectului european

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Klaus Iohannis îl felicită pe Olaf Scholz, noul cancelar al Germaniei: Aștept să cooperăm în Consiliul European și la nivel bilateral

U.E.3 hours ago

Președinții Comisiei Europene și Consiliului European așteaptă cu nerăbdare să colaboreze cu noul cancelar german Olaf Scholz pentru o ”Europă suverană și puternică”

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

“Înscăunarea” lui Olaf Scholz în fruntea Germaniei schimbă echilibrul puterii în Consiliul European: Socialiștii, cei mai influenți, în timp ce România devine cel mai mare stat UE condus de un lider PPE

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Casa Albă intenționează să folosească gazoductul Nord Stream 2 ca „pârghie” pentru a descuraja Moscova să invadeze Ucraina

SUA3 hours ago

UE-SUA lansează un dialog comun privind politica de concurență în domeniul tehnologiei

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE1 week ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

Team2Share

Trending