Connect with us

NATO

Flancul estic, vedeta summitului NATO de la Varșovia? Cu cât contribuie România, Polonia și celelalte țări din regiune la asigurarea securității euro-atlantice

Published

on

Flancul estic al NATO ar urma să joace un rol esențial în definirea posturii de asigurare, adaptare, descurajare și apărare pe care Alianța o va adopta la summitul de la Varșovia. Decupat strategic în zona sa de nord-est (Polonia și Țările Baltice) și zona de sud-est (România, Bulgaria), flancul estic urmează să reprezinte la reuniunea decizională de vineri și sâmbătă spațiul în care NATO își va intensifica prezența militară și exercițiile, ca mijloc de descurajare a oricărei potențiale agresiuni. 

Din această perspectivă, flancul estic va deveni un beneficiar consistent al umbrelei de securitate aliată post-Varșovia, dobândind sprijin financiar și logistic important. Însă cum stau țările din această zonă la capitolul cheltuieli și adaptare militară în spirit de solidaritate cu întreaga Alianță? Polonia și Estonia sunt singurele țări de pe flancul estic care îndeplinesc criterul NATO de a aloca minim 2% din PIB pentru Apărare, iar Lituania, România și Polonia sunt unicele state care respectă criterul de 20% din buget alocați pentru echipamente militare. 

Polonia are efective militare cât România și Bulgaria la un loc, în vreme ce trupele Bulgariei, Lituaniei, Estoniei și Letoniei nu depășesc numărul total al forțelor militare ale României.

FOTO: US Mission to NATO/ Anakonda-16

FOTO: US Mission to NATO/ Anakonda-16

Criteriul de 2% din PIB pentru Apărare: Estonia (2.16%), Polonia (2%), Lituania (1.49%), România (1.48%), Letonia (1.45%), Bulgaria (1.35%);

Criteriul de 20% din buget cheltuieli pentru echipamente militare: Lituania (27.65%), România (26.13%), Polonia (25.79%), Letonia (17.86%), Estonia (13.5%), Bulgaria (12.55%);

Efective militare: Polonia (103.000 trupe), România (70.000 trupe), Bulgaria (31.000 trupe), Lituania (15.000 trupe), Estonia (6.000 trupe), Letonia (5.000 trupe);

Total cheltuieri pentru Apărare: Polonia (9.3 miliarde de dolari), România (2.76 miliarde de dolari), Bulgaria (663 milioane de dolari), Lituania (630 de milioane de dolari), Estonia (497 milioane de dolari), Letonia (400 de milioane de dolari).

Citiți și Cât alocă europenii și americanii pentru apărarea NATO? România, pe locul trei în topul cheltuielilor pentru echiparea forțelor militare/ SUA contribuie de 2 ori mai mult decât toate celelalte state aliate la un loc

La ultima reuniune aliată înainte de summitul NATO – ministeriala Apărării de luna trecută – Miniștrii Apărării din statele membre NATO, reuniți în cadrul Consiliului Nord Atlantic, au decis amplasarea a patru batalioane multinaționale robuste, pe principiu rotațional, în Estonia, Letonia, Lituania, PoloniaTot la această ultimă reuniune aliată înaintea summitului de la Varșovia, șefii Apărării au decis și constituirea unei prezențe înaintate adaptate în zona de sud-est a teritoriului aliat, cu o componentă terestră formată dintr-o brigadă multinațională situată în România.

Ulterior, secretarul general NATO a confirmat că aceste decizii se vor regăsi în declarația finală a summitului. ”Vom trimite patru batalioane multinaționale robuste în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia. Apărarea și descurajarea noastră colectivă include mai mult. Vom decide pentru dezvoltarea unei prezențe adaptate în sud-est, în baza unei brigăzi multinaționale în România”, a declarat secretarul general NATO în prefațarea summitul de la Varșovia.

Citiți și Adevăratele mize ale României la summitul NATO de la Varșovia: Cine, când și cum ne apără în caz de agresiune

Brigada multinațională din România va reprezenta un concept integrat, țara noastră urmând să pună la dispoziție pentru această măsură de adaptare aliată comadamentul de brigadă, două batalioane (în jur de 2000 de militari români) și elemente de logistică, iar orizontul de timp pentru operaționalizarea ei va fi anul 2017, au declarat surse aliate pentru CaleaEuropeana.ro. Din punct de vedere financiar, ea va fi susținută prin intermediul creșterii alocării bugetare pentru Apărare la procentul de 2% din PIB.

De la dezvoltarea planului de contingență obținut la precedentul summit la brigada multinațională care se prefigurează a fi instalată pe teritoriul României și de la declararea capabilității operaționale inițiale a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice la includerea regiunii Mării Negre pe agendă, România va aduce elemente de noutate cadrului său de securitate regional prin intermediul deciziilor ce urmează a fi adoptate la Varșovia.

Cele mai importante decizii ale Summitului NATO de la Varșovia, reacții ale liderilor euro-atlantici și participarea României la summitul aliat vor fi transmise de corespondentul CaleaEuropeana.ro de la Varșovia (detalii aici).

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Forțele Aeriene Canadiene au revenit în România: 180 de militari și șase aeronave CF-188 Hornet vor executa misiuni de poliție aeriană întărită sub comanda NATO

Published

on

© Forţele Aeriene Române / Facebook

Ceremonia dedicată certificării detașamentului Forțelor Aeriene Canadiene, aflat în România pentru a executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită, a avut loc joi, 4 august, în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, potrivit comunicatului oficial.

Detașamentul canadian, format din aproximativ 180 de militari (piloți și personal tehnic) şi șase aeronave CF-188 Hornet, va executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO în următoarele patru luni, alături de militari aparținând Forțelor Aeriene Române şi aeronave F-16 Fighting Falcon și MiG-21 LanceR, iar alte două aeronave CF-188 Hornet vor participa, în aceeași perioadă, la exercițiile organizate cu aliații NATO.

Aceasta este cea de-a șasea rotație la Mihail Kogălniceanu a Forțelor Aeriene Regale Canadiene, după cele executate în 2017, 2018, 2019, 2020 și 2021. De asemenea, militarii canadieni au mai executat o misiune în România, la Câmpia Turzii, în anul 2014.

Misiunile de poliție aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare, precum și la consolidarea interoperabilităţii între Forțele Aeriene Române și cele canadiene.

Dislocarea avioanelor CF-188 Hornet în România este parte a implementării Planului de acţiune pentru asigurarea capacităţii operaţionale a NATO pe flancul estic al Alianței atât în zona de nord, cât și în zona de sud și demonstrează unitatea și determinarea NATO ca răspuns la provocările mediului de securitate.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg: Rusia nu trebuie să câștige în Ucraina. Este în interesul nostru ca acest tip de politică agresivă să nu reușească

Published

on

© NATO

Războiul Rusiei în Ucraina este un atac la adresa actualei ordini mondiale, a declarat, joi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Stoltenberg, într-un discurs susținut în Norvegia, țara sa natală, a declarat că Europa „se confruntă cu cea mai periculoasă situație de după cel de-al Doilea Război Mondial” și că nu trebuie să i se permită Rusiei să câștige.

Potrivit înaltului oficial aliat, pentru a împiedica Rusia să aibă sorţi de izbândă, NATO şi ţările sale membre s-ar putea să trebuiască să sprijine în continuare Ucraina cu arme şi altă asistenţă pentru o perioadă lungă.

„Este în interesul nostru ca acest tip de politică agresivă să nu reușească”, a declarat Stoltenberg. Acesta a adăugat că, dacă președintele rus Vladimir Putin se gândește să facă ceva similar cu o țară NATO, întreaga Alianță „va fi implicată imediat”.

Un principiu central al NATO este că un atac asupra unui membru este un atac asupra întregii organizații acum extinsă la 32 de membri, care s-au angajat să își vină în ajutor reciproc.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO invită Serbia și Kosovo ”să se angajeze în dialogul mediat de UE” pentru a-și ”soluționa diferendele”

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut discuții telefonice cu președintele sârb și premierul kosovar, în încercarea de a stinge tensiunile apărute ca urmare a deciziilor administrative și la frontieră impuse de Pristina.

”Am discutat cu președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, despre tensiunile din nordul Kosovo. Toate părțile trebuie să se angajeze constructiv în dialogul mediat de UE și să-și soluționeze diferendele prin diplomație. Forța NATO (KFOR) este pregătită să intervină în cazul în care stabilitatea este pusă în pericol, în virtutea mandatului ONU”, a fost invitația lansată de Stoltenberg într-un mesaj publicat pe Twitter.

Forţa NATO în Kosovo numără un efectiv de 3.775 de militari din 28 de ţări, precizează Alianţa, potrivit căreia, mandatul acesteia este de a oferi un mediu sigur şi de a garanta libertatea de circulaţie ”în avantajul tuturor comunităţilor din Kosovo”, conform Agerpres

Secretarul general al NATO a avut o discuție pe această temă și cu prim-ministrul kosovar, Albin Kurti.

”Toate părțile trebuie să-și mențină calmul, să evite acțiunile unilaterale și să sprijine dialogul mediat de UE. Rămân în strâns contact cu Pristina și cu Belgradul”, a subliniat Jens Stoltenberg.

Decizia Pristinei de a impune permise de şedere temporare persoanelor care intră în Kosovo cu o carte de identitate sârbă şi de a-i obliga pe sârbii kosovari să-şi înlocuiască plăcuţele de înmatriculare cu unele emise de Republica Kosovo a provocat o escaladare a tensiunilor.

Belgradul nu a recunoscut niciodată autoproclamata independenţă a Kosovo în 2008, la un deceniu după un război sângeros soldat cu circa 13.000 de morţi, majoritatea albanezi kosovari. De atunci, regiunea a fost scena unor fricţiuni regulate.

Sub presiunea Occidentului, cu precădere Statele Unite, aliat al Kosovo, Pristina a decis să amâne cu o lună, până la 1 septembrie, intrarea în vigoare a noilor măsuri la granița cu Serbia, gest salutat de UE prin vocea Înaltului său Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 hours ago

Ambasadorul României în SUA salută introducerea în Senatul american a proiectului de lege privind securitatea Mării Negre

ROMÂNIA5 hours ago

România ”condamnă ferm acțiunile militare nesăbuite ale forțelor ruse din apropierea centralei nucleare de la Zaporojie”

U.E.7 hours ago

UE alocă 246 milioane de euro pentru furnizarea de servicii esențiale refugiaților palestinieni

RUSIA7 hours ago

Estonia, Finlanda și Letonia fac front comun și solicită UE să-și închidă granițele pentru turiștii ruși

Daniel Buda9 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda cu privire la scumpirea utilajelor agricole: Luăm măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze impactul războiului

euro bani moneda
COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană aprobă României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 mil. de euro pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de pandemie 

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană și Moderna au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine necesităților statelor membre în materie de vaccinuri anti-COVID-19 pentru sezonul rece

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Politica antitrust: Comisia Europeană solicită feedback cu privire la efectele exceptării de care beneficiază consorțiile de transport maritim de linie

ROMÂNIA10 hours ago

Eurostat: România, pe primul loc în UE în ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru protecție împotriva incendiilor. În 2020, țara noastră a alocat 690 de milioane de euro pentru aceste servicii

ROMÂNIA11 hours ago

INS: Deficitul balanței comerciale a urcat la 15 miliarde de euro în primele șase luni, fiind mai mare cu aproape 5 miliarde de euro față de aceeași perioadă a anului trecut

INTERNAȚIONAL5 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA6 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending